KorAP: Find »[drukola/base=refugiat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...54 55 56 ...419 >

10,458 matches

Corola-website/Law/107516_a_108845

Termenele prevăzute la alin. (1) lit. a) pot fi reduse până la jumătate în următoarele situații: ... a) solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internațional; ... b) solicitantul este cetățeanul unui stat membru al Uniunii Europene; ... c) solicitantul a dobândit statut de refugiat potrivit prevederilor legale în vigoare; ... d) solicitantul a investit în România sume care depășesc 1.000.000 de euro. ... (3) Dacă cetățeanul străin sau persoana fără cetățenie care a solicitat să i se acorde cetățenia română se află în afara teritoriului

LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) cetă��eniei române**). In: EUR-Lex (1991) [Corola-website/Law/107516_a_108845]
Corola-website/Law/107563_a_108892

Articolul UNIC România adera la Convenția privind statutul refugiaților, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, precum și la Protocolul privind statutul refugiaților, încheiat la New York la 31 ianuarie 1967. Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 27 mai 1991. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN Această

LEGE Nr. 46 din 4 iulie 1991 pentru aderarea României la Convenţia privind statutul refugiatilor, precum şi la Protocolul privind statutul refugiatilor. In: EUR-Lex (1991) [Corola-website/Law/107563_a_108892]
Articolul UNIC România adera la Convenția privind statutul refugiaților, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, precum și la Protocolul privind statutul refugiaților, încheiat la New York la 31 ianuarie 1967. Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 27 mai 1991. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 2 iulie 1991. PREȘEDINTELE

LEGE Nr. 46 din 4 iulie 1991 pentru aderarea României la Convenţia privind statutul refugiatilor, precum şi la Protocolul privind statutul refugiatilor. In: EUR-Lex (1991) [Corola-website/Law/107563_a_108892]
de Senat în ședința din 2 iulie 1991. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgam Legea pentru aderarea României la Convenția privind statutul refugiaților, precum și la Protocolul privind statutul refugiaților și dispunem publicarea să în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU CONVENȚIE 28/07/1951 PROTOCOL 31/01/1967

LEGE Nr. 46 din 4 iulie 1991 pentru aderarea României la Convenţia privind statutul refugiatilor, precum şi la Protocolul privind statutul refugiatilor. In: EUR-Lex (1991) [Corola-website/Law/107563_a_108892]
iulie 1991. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgam Legea pentru aderarea României la Convenția privind statutul refugiaților, precum și la Protocolul privind statutul refugiaților și dispunem publicarea să în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU CONVENȚIE 28/07/1951 PROTOCOL 31/01/1967

LEGE Nr. 46 din 4 iulie 1991 pentru aderarea României la Convenţia privind statutul refugiatilor, precum şi la Protocolul privind statutul refugiatilor. In: EUR-Lex (1991) [Corola-website/Law/107563_a_108892]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

politic, Societatea „Dobrogea” era subvenționată de guvernul bulgar, de unde primea directive în acțiunile politice pe care le punea în practică, în timp ce, din punct de vedere militar, se afla subordonată, evident acoperit, Statului Major de la Sofia. Misiunile operative constau în plasarea refugiaților, sub formă de coloniști, de-a lungul Cadrilaterului, legături cu populația din Dobrogea în scopul menținerii unui aparat de informații, organizarea și înarmarea unităților de comitagii, precum și înființarea nucleelor de simpatizanți în România, pentru a colabora în acțiunile ce aveau

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
comuniste sunt internați în lagăre din centrul Rusiei. În ultimul timp Bela Kun a fost la Moscova de unde i s-a dat însărcinarea să creeze centre de propagandă comunistă în Moscova, Odessa și Constantinopol, centre care să întrețină legături cu refugiații în Bulgaria, România, Serbia și Grecia”. După înființarea Partidului Comunist din România, a fost trimisă de la Odessa o «troică teroristă», care a organizat mai multe atentate: pe calea ferată, între Tighina și Căușeni (4 și 24 octombrie 1921) și asupra

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
aeronautică, în vederea suplimentării de date primite din alte surse. Un spectru larg a fost alocat „izvoarelor” de informații, aici fiind încadrate trupele, observația directă (efectuată de trupe, de organizația de observație specială, de cea aeriană), organele de ascultare, prizonierii, dezertorii, refugiații, locuitorii, analiza documentelor (personale, de corespondență), a presei și, nu în ultimul rând, Serviciul Secret. Sursele Serviciului Secret au fost apreciate că „procură, uneori, știri exacte și de o importanță capitală pentru conducerea operațiilor”, dar acestea se găsesc, „de multe

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
bloc, punându-le la dispoziție gratuit terenuri agricole și fonduri pentru a începe o viață nouă. La începutul anului 1922, instituția de propagandă, la presiunile externe, a fost, teoretic, desființată, ea preschimbându-se în Partidul Apărării Patriei și în Clubul Refugiaților Ardeleni, care, mai târziu, au fuzionat sub denumirea de Liga Națională Ungară. Succesul propagandei revizioniste în Anglia s-a produs după înființarea unui Muzeu Pedagogic Unguresc, care a fost „izvorul cel mai mare” de publicații, care s-au răspândit în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
britanice (str. Washington nr. 5) și a fost organizată pe trei servicii: 1. Serviciul de informații referitor la România, condus personal de Gibson (sediu în str. Pietății nr. 5); 2. Serviciul de informații referitor la U.R.S.S. și contrainformații privind refugiații sovietici, condus de Victor Bogomoletz (sediu în str. Gl. Lahovary nr. 6); 3. Serviciul de informații referitor la activitatea comunistă din Peninsula Balcanică. Partenerii români au apreciat că Intelligence Service este „foarte bine organizat”, iar Victor Bogomoletz, care se recomanda

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
condusă de comisar-ajutor Alexandru Demetrian și compusă din 10 agenți; 2. Echipa Bucovinei, condusă de comisar-ajutor Dumitru Ciuturoianu și compusă din 5 agenți; 3. Echipa Transilvaniei, condusă de comisar-ajutor Petre Șuvagău și compusă din 12 agenți; 4. Echipa Cercetări pentru refugiați, condusă de secretarul de poliție Andrei Duca și compusă din 5 agenți. Reorganizările structurilor de securitate națională și legile care au limitat drepturile constituționale nu au putut salva regimul instituit de regele Carol al II-lea. Pierderile teritoriale i s-

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
final al Partidului Comunist român. Cea de-a doua ipoteză s-a referit la atitudinea evreilor din Basarabia și Bucovina, care cu toate „sfaturile de pondere date de comuniști” s-au dedat la acte „de violență și de umilire” a refugiaților. Această imagine difuzată în opinia publică din România putea crea un curent de opinie în care minoritarii evrei să fie considerați principalii vinovați, iar guvernul să inițieze un program antisemit. În acest caz, mișcarea comunistă din România trebuia să păstreze

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
decretat mobilizarea armatei, iar Jandarmeria, în conformitate cu legile în vigoare, a asigurat sarcinile de justiție militară (serviciul pretoral) și poliție militară pe lângă marile unități. Tot jandarmii au primit spre executare și noile măsuri contra-informative, mai ales în zonele unde au afluit refugiații polonezi, prin înființarea unor «cordoane de baraj». La finalul anului 1939, efectivele militare s-au redus cu peste 60%, însă au rămas pe poziții unitățile din Basarabia și s-au extins «cordoanele de baraj» la toate frontierele României. În acest

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
domiciliu forțat” în localitate. În ziua respectivă, D.G.P. a anunțat telefonic sosirea la Snagov și cazarea la vila Teodoride a soților Beck și Sokolovski, aceștia neavând voie a părăsi localitatea „fără autorizația Ministerului”. Corpul de Jandarmi a transferat răspunderea preluării refugiaților polonezi Legiunii de Jandarmi Ilfov, iar maiorul Moldoveanu a fost însărcinat „cu luarea în primire a celui în cauză, care l-a și primit cu proces-verbal” [sic!]. Paza a fost compusă din locotenent (r) Vasile Mihăilescu și 6 agenți acoperiți

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
închiriat barca și serviciile lui Gheorghe Toader, pentru o plimbare pe lac. În timpul plimbării, „prefăcându-se” că se interesează de o cameră mobilată în apropierea vilei Teodoride, l-au chestionat pe barcagiu despre situația materială și starea de spirit a refugiaților polonezi din zonă, precum și dacă fostul ministru este vizitat de un general. Ghinionul acestor vizitatori a fost că barcagiul cunoștea limba germană și a înțeles exact ce doreau aceștia să afle și, în plus, i-a recunoscut că au mai

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
provincie. Numai în Capitală, acest serviciu a constatat că, pe tot parcursul anului, au sosit și staționat diferite perioade 44.678 de străini. Printre străini s-au strecurat, evident, și persoane suspecte pentru siguranța statului român, venite sub masca unor refugiați, vânzători, oameni de afaceri, jurnaliști etc., astfel că s-au luat măsuri pentru supravegherea lor și interceptarea corespondenței care intra și ieșea din țară. Biroul de interceptări al Grupei I a cenzurat zilnic un număr care a variat între 1

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pregătesc intens” în vederea unei agresiuni asupra României. Ulterior ultimatumului sovietic, acceptat de guvernul român, structurile informative/contrainformative militare au avut ca obiectiv supravegherea retragerii în condiții bune a militarilor și civililor, precum și identificarea spionilor sovietici. Având în vedere afluența de refugiați, printre care serviciul de informații sovietic și-a trimis și unii agenți, Secția a II-a a informat D.G.P., la 22 iulie 1940, de măsurile luate pentru „a pune stavilă” acestei ofensive viguroase a Moscovei: - considerarea ca suspecți a tuturor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
găsiți în preajma frontierei, indiferent de motivație, și înaintarea lor imediat organului informativ militar cel mai apropiat; - toți cei trecuți clandestin frontiera de est și care au pătruns în interiorul României trebuiau reținuți și trimiși pentru cercetare la Secția a II-a; - refugiații trecuți oficial trebuiau „riguros cercetați” de organele informative afectate comisiilor de repatriere, iar în funcție de rezultat aceștia erau reținuți sau eliberați. Același flux informativ a avut loc și la granița de vest, unde structurile informative și Birourile Statistice Militare au prezentat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în localitate sau în zonă. În ceea ce privește ordinea publică de-a lungul anului 1941, un exemplu reprezentativ l-a constituit orașul Turda. Din diferite cauze - refugiați, război, șomaj, inflație - infracțiunile, în ansamblul lor, au sporit din punct de vedere cantitativ. Prin refugiații sau expulzații din teritoriul cedat Ungariei, populația orașului s-a dublat, fapt care a condus la o erupție a numărului de infracțiuni, mai ales asupra avutului particular. Starea economică a evoluat nesatisfăcător, în primul rând din cauza pierderii unor zone cu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
serviciu de informații acoperit în incinta întreprinderilor de profil. După Dictatul de la Viena (30 august 1940), D.G.P. a sesizat intensificarea acțiunilor întreprinse de serviciul de spionaj ungar la adresa unor obiective din România. Centrele informative ungare din teritoriul cedat au angrenat refugiații maghiari din România sau au constrâns diverși cetățeni români cu funcții în administrația locală să furnizeze date necesare Centralei de la Budapesta. Obiectivele principale au fost procurarea de date/schițe referitoare la organizarea armatei, depozite militare, măsuri și echipamente de apărare

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și urmărit Organizația „Bocksay Egyesulet” din Budapesta, care avea misiunea să ocupe întreg Ardealul și să edifice ocupația ungară. Conducătorul acesteia era dr. Andrei Barabas, născut în Deva și fost director la Școala Normală din localitate, care a atras toți refugiații din România, pe care i-a organizat în grupe denumite „Bocksay Haydui” (Haiducii lui Bocksay). La intrarea în organizație, cei înrolați au depus un jurământ în fața preoților prin care au promis „că vor lupta până la moarte”, prin orice mijloace, pentru

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
România. Profitând de marea masă de cetățeni români din Basarabia și Bucovina, care doreau să revină în România, sovieticii au recrutat, prin șantaj și amenințări, diferite elemente care au trecut granița ca refugiați sau clandestin. Având în vedere afluența de refugiați, Serviciul Jandarmeriei a apreciat crearea „unei întinse rețele de spionaj” cu ramificații puternice, mai ales în Dobrogea. Pentru prevenirea acțiunilor informative în favoarea U.R.S.S. au fost indicate agenților volanți efectuarea unor măsuri specifice. La 15 noiembrie 1940, generalul de divizie

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
iunie 1941 și lucra informativ în favoarea englezilor. În urma cercetărilor s-a stabilit că spionajul sovietic „s-a servit de agenți recrutați din mijlocul populației de origine română din Basarabia” care, în majoritatea cazurilor, au venit în România sub formă de refugiați. Acțiunile revizioniste maghiare din România s-au desfășurat, cu precădere, în județele Brașov, Târnava Mică, Turda, Arad și Timiș, propagandiștii incitând populația minoritară să aibă o atitudine de „rezervă și ostilitate” față de tot ceea ce este românesc, adică atât față de autorități

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
obiective informative/contrainformative: 1. Populația rurală română. 2. Populația rurală minoritară și supușii străini. 3. Populația urbană română și minoritară. 4. Diverși cetățeni cu situații speciale în angrenajul statului. 5. Comercianții și industriașii. 6. Meseriașii, muncitorii și lucrătorii. Grevele. 7. Refugiații din teritoriile cedate. 8. Românizarea. 9. Situația economică și agricolă. 10. Curentele politico-sociale. 11. Iredenta maghiară. 12. Iredenta ucraineană. 13. Sectele religioase. 14. Spionajul, terorismul, sabotajul, alarmismul și defetismul. 15. Îndemnurile la rebeliuni. 16. Treceri frauduloase peste frontieră și incidentele

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cărțile, arhiva și veșmintele preotului. Legiunea Bacău a anunțat despre violurile efectuate de câțiva soldați germani în comuna Gârleni și despre jefuirea sub amenințarea armelor a evreului M. Rozental de bani și haine. La 10 aprilie 1944, două coloane de refugiați, trecând prin comuna Musait, județul Cahul, au devastat conacul Mariei Noceff, furând produsele și animalele. La 9 aprilie 1944, în urma unui scandal, 19 ruși din armata germană au împușcat mortal patru ostași germani și un subofițer, alți doi fiind răniți

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]