4,622 matches
-
arest, dar și întrucât, altfel, Ceaușescu ar fi fost probabil linșat de mulțime, lucru ce nu ar fi convenit puciștilor-regizori ai revoluției). După presupusa „fugă” a dictatorului, securiștii baricadați în clădirea Comitetului Central deschid fortăreața pentru mase, „cucerirea” clădirii fiind regizată de Securitate. Tot Securitatea este cea care regizează transmisia „revoluției în direct” din studioul 4 al TVR, controlând accesul vorbitorilor, pentru ca pretinsa revoluție să nu-i scape de sub control. La TVR se vor perinda astfel toți conspiraționiștii, cu discursuri în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fost probabil linșat de mulțime, lucru ce nu ar fi convenit puciștilor-regizori ai revoluției). După presupusa „fugă” a dictatorului, securiștii baricadați în clădirea Comitetului Central deschid fortăreața pentru mase, „cucerirea” clădirii fiind regizată de Securitate. Tot Securitatea este cea care regizează transmisia „revoluției în direct” din studioul 4 al TVR, controlând accesul vorbitorilor, pentru ca pretinsa revoluție să nu-i scape de sub control. La TVR se vor perinda astfel toți conspiraționiștii, cu discursuri în consens (Iliescu, Roman, Militaru, Vlad). În discursul său
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în.t.). ∗ Erich Fromm, Escape from Freedom îHolt, Rinehart and Winston, Inc., New York, 1941). ** An Essay on the Nature and Significance of Economic Science îMacmillan, Londra, 1932). ∗ Un documentar în patru părți difuzat de BBC, The Century of the Self, regizat de Adam Curtis, produs de RDF Media pentru BBC Two, 2002. ∗ în ultimele două paragrafe m-am inspirat mult din discursul lui Harold Koh la American Constitution Society. ∗ International Crisis Group, „The Next Iraqi War? Sectarianism and Civil Conflict”, pp.
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
vetust, de confesiuni Înscrise Într-un album adolescentin: „PÎnă cînd va tîrÎ sufletul mantaua mîhnirilor sfîșiate? /.../ Păsările tristeții mă ciugulesc ca pe o bucată de pîne, / și-mi văd, sub roțile deșertăciunii, nădejdile zdrobite toate, toate” (Neliniști). Însemnări, așadar, tînguitor-juvenile, regizate În decorul simbolist amintit, de unde nu pot fi absente, desigur, nici referințele muzicale tipice - „notele de pian În singurătate”, „clavirul... cernit și stins”, „serenada plopilor”, „sonata tăcerii”, „romanța apei” etc. etc. Pe alocuri, semnele unei conștiințe a convenționalității acestui univers
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
În aceeași arie tematică, astfel de asociații pot avea Însă, voluntar sau nu, și un efect simili-parodic: „Te port În mine ca un registru copier”. „Afișe dinții tăi, mîinile tale articole de toaletă” - cînd „spectacolul” nu e de-a dreptul regizat În sensul subversiunii retoricii sentimentelor, ca În această strofă din Invitație la bal, ce poate fi apropiată de unele similare producții ale lui Stephan Roll: Te invit, agricultor al măduvei și nervilor mei, Ară-mă, treieră-mă, seamănă-mă, plouă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
febrilă emoție spectacolul sărbătoresc al lumii, tulburat temporar de amenințări secrete, Într-o atmosferă poate mai puțin agitată totuși, de reverie Într-un univers de feerie onirică, scenă pentru delicate fantasme, conturate În linii fluente, ca un soi de „balet” regizat cu știutul rafinament manierist al iubitorului de suave artificii. „Mișcarea neprevăzută a pupilei” - cum sună un fragment de vers - continuă să descopere „forma virtuală” a lucrurilor, În construcții mereu surprinzătoare ale imaginației: „Ca prințesele norii se tolănesc pe perini albastre
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
în scenă, prin multitudinea problemelor puse, prin varietatea unghiurilor de percepție și mediul social observat, primul capitol al romanului, construit pe trei coordonate esențiale, recheamă prin analogie, la scară redusă, începutul epopeii Război și pace. În salonul lui Manigomian, romancierul regizează o reuniune mondenă. Pe mari scaune încrustate în sidef, Panait Suflețel, Dan Bogdan, Ion Pomponescu, Bonifaciu Hagienuș, Andrei Gulimănescu, Gonzalv lonescu, Dinu Gaittany, intelectuali "putrefiați de cultură", alături de Angela Valsamaki, Smărăndache, Smărăndăchioaia, așezați în cerc în jurul sofalei pe care se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Nehotărârea este incapacitatea de a acționa într-un câmp finit de posibilități; ea nu e o dezorientare generală a cunoașterii. Ea nu e dezorientarea resimțită pe un câmp fără repere, ci aceea structurată de răspântia unor drumuri; e o rătăcire regizată de economia posibilului. Nehotărârea se bazează astfel nu pe inexistența obiectivă a soluției, ci pe imposibilitatea noastră de a o depista. Și totuși... Nu cumva această neputință se naște din faptul că lucrurile însele, printr-o teribilă răsucire, prin așezarea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de mine. Nenorocirea era că prin formația mea eu nu aveam un "la mine". Nefiind scriitor, nu mă puteam reinvesti în personaje, nu puteam apăsa, într-un etern travesti, pe clapele umanității vorbind de fapt despre mine. Nu-mi puteam regiza intrările în scena lumii și nu-mi puteam exhiba, la adăpostul diferitelor măști, frumusețile și mârșăviile prinse strâns în mănunchiul unicului meu eu. Eul meu, asemeni eului oricărui individ de pe lumea asta, cu gândurile, căderile, exaltările și obsesiile lui, nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și știind exact când anume relația lor trebuie mutată din spațiul "rătăcirii erotice" în cel al "prietenei pure" ― lupta este din capul locului inegală. Cioran joacă după un scenariu pe care, de la un cap la altul, îl scrie și îl regizează tânăra nemțoaică. 24 noiembrie Nu reușesc să mă desprind de povestea ciorani-ană. Al doilea lucru care m-a izbit în această relație dezgropată după 20 de ani este malentendu-ul pe care ea s-a construit de la bun început. Lapidar, el
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fiecare zi oameni în școlile braziliene, iar brazilienii cred adesea că în Statele Unite lucrurile stau mult mai rău. De altfel, toată lumea crede că în instituțiile școlare din Statele Unite se produc frecvent crime. Ce-i drept, acolo moartea în școală este regizată deosebit de bine. Merită chiar și Palme d'Or la Cannes. Vom lua așadar, pentru început, SUA ca ideal tip de țară pentru violența letală în școli, ca să comparăm această punere în scenă cu realitatea statistică, mai rece, dar singura capabilă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
chiar nu auziseră de ea, și oricum Homer nu face nicio aluzie la vreo poveste de dragoste între cele două personaje” Robert O. Payne, op. cit., p. 1. (trad. n.) 255 rol decisiv îl are și vărul tinerei văduve, Pandaro, ce regizează întâlnirile acestora și încurajează relația înfiripată. Nevoită să meargă în tabăra grecilor, în urma unui schimb de prizonieri, unde tatăl ei, trădătorul Calcas, se găsea deja, deoarece anticipa înfrângerea troienilor, Criseida, care jurase o fidelitate statornică iubitului ei, uită promisiunile de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
are permanent în gând statutul propriu și nu acționează. Pandar este cel care reușește, cu viclenie, afișând dragoste și devoțiune, să-i câștige încrederea și astfel să o conducă, să o arunce efectiv în această poveste de dragoste mai mult regizată cu dibăcie, decât trăită cu pasiune. Pandar, în calitate de unchi, și nu de verișor, ca în poemul italian, își va impune autoritatea masculină dominantă, fiind înzestrat cu mai multă forță persuasivă. Deoarece Cresida nu mai are soț, și nici tată, este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
chiar nu auziseră de ea, și oricum Homer nu face nicio aluzie la vreo poveste de dragoste între cele două personaje” Robert O. Payne, op. cit., p. 1. (trad. n.) 255 rol decisiv îl are și vărul tinerei văduve, Pandaro, ce regizează întâlnirile acestora și încurajează relația înfiripată. Nevoită să meargă în tabăra grecilor, în urma unui schimb de prizonieri, unde tatăl ei, trădătorul Calcas, se găsea deja, deoarece anticipa înfrângerea troienilor, Criseida, care jurase o fidelitate statornică iubitului ei, uită promisiunile de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
are permanent în gând statutul propriu și nu acționează. Pandar este cel care reușește, cu viclenie, afișând dragoste și devoțiune, să-i câștige încrederea și astfel să o conducă, să o arunce efectiv în această poveste de dragoste mai mult regizată cu dibăcie, decât trăită cu pasiune. Pandar, în calitate de unchi, și nu de verișor, ca în poemul italian, își va impune autoritatea masculină dominantă, fiind înzestrat cu mai multă forță persuasivă. Deoarece Cresida nu mai are soț, și nici tată, este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în contact și afacerea. Π Exersați! În fiecare zi. Caracteristicile pe care le iubesc clienții noștritc "Caracteristicile pe care le iubesc clienții noștri" Umilința și generozitateatc "Umilința și generozitatea" Lui Sean Bruner din Tucson îi plăceau filmele, în special cel regizat de Julian Schnabel în 2000, „Before Night Falls”. Totuși Schnabel și filmul său îi plăceau mult mai mult înainte de a citi numărul din 25 martie 2001 al revistei New York Times Magazine. În scrisoarea sa către redactorul-șef, Bruner a arătat
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
neocomunistă, că înțeleg procesul creației la fel ca generația lui Petru Cruceniuc (un jalnic versificator de partid), că iau importante premii literare deoarece sunt mediocri, că nu sunt suficient de patrioți și că optzecismul și postmodernismul basarabean este o diversiune regizată de KGB. Dar ce jenant e să auzi și să aprobi - prin faptul că nu ai curajul să-i contrazici - opiniile unor confrați din valul ’89 despre integrarea europeană, despre problema NATO-România-Basarabia, despre doctrinele partidelor politice... Cred că „echidistanța” dlui
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Știrbu, care, scriu ziarele, s-a reprofilat între timp. Domnia sa a abandonat parodia, pe care o chinuia de ani de zile, și a îmbrățișat poemul elegiac, impregnat de tristețe. E ca o scenă din Dickens, vă amintiți, când totul era regizat astfel încât să sporească mila celor care asistau la procesiune... Am invocat numele Maricicăi Livițchi, pentru că el relevă, în opinia mea, ca nimeni altul, imaginea tragicomică a actualei campanii electorale. „Biata Basarabie” - ar conchide poate și în cazul nostru Financial Times
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
frecventate, cum ar fi istoria artei, istoria religiilor, istoria locală. 166 Landiana Mihnevici, Nicolae Ionescu, Silvia Rotaru, Elena Simionică, Județul Vaslui. Elemente de istorie și geografie locală. Manual opțional pentru clasele III-VIII, Editura Macarie, Târgoviște, 2000. 167 Filmul a fost regizat de Mircea Drăgan în 1974. Scenariul gândit ca o continuare a romanului lui Mihail Sadoveanu, Frații Jderi era semnat tot de el, împreună cu Valeria Sadoveanu și Constantin Mitru. Deși nu este considerat o mare realizare artistică, fiind, în schimb, presărat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sfârșitul anului 1958, s-au format comitete de organizare a programelor omagiale în toată țara. Autoritățile locale au cerut "responsabililor cu munca educativă" serii de conferințe, adunări festive ale "oamenilor muncii", și "programe artistice" încheiate cu "hori țărănești / Hora Unirii" regizate corespunzător "în cadrul comunelor". 208 Vezi Livia Cicean, Educarea conduitei patriotice la copii, în Anton Vasilescu (coord.), Grădinița și educația moral-politică și patriotică. Culegere metodică, București, 1977, p. 18. Copiii erau familiarizați cu ideea unionistă mai ales prin povestirea "Moș Ioan
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cuplul de personaje, cu rădăcini în vasalitatea după care se ghida societatea Evului Mediu, ale cărei ocurențe pot fi citite în Gargantua și Pantagruel, dar mai ales în opera lui Cervantes, prin cuplul format din Don Quijote și Sancho Panza. Bracciollini regizează o confruntare între un bucătar și stăpânul acestuia, ducele Milanului, din care învingător va ieși, bineînțeles, cel dintâi, conform intenției satirice a autorului. Ideea de cuplu în care cel mai puțin puternic este, de fapt, cel mai ascuțit la minte
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Însă această confruntare, din februarie 2009, nu a fost prima și nu va fi ultima. Câteva luni mai târziu, în luna septembrie reflectoarele mass-mediei au fost încă odată ațintite asupra comunității române. De această dată motivul a fost filmul Francesca regizat de către Bobby Păunescu. Pe parcursul acestui film a fost denunțată imaginea negativă pe care o au românii în Italia după asasinatul Reggiani. Filmul, prezentat la Venezia se deschide cu o scenă șocantă: o fată româncă dorește să plece în Italia, atrasă
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
apăra și a elimina orice neînțelegere. Însă în documentele întâlnirii care au reieșit în presă acest subiect nu apare. Liniștitor și surâzător, micul premier român i-a informat pe ziariștii români și italieni prezenți în sală că, "campania de presă regizată de mass-media italiană este istorie". Subiectul este arhivat, îngropat sub câteva kilograme de melasă diplomatică. Însă este adevărat? Poate nu, dacă ar fi să judecăm câteva evenimente care au fost mai puțin publicizate. A doua zi de la declarația realizată de
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
în câmpul atenției, ce a avut și are parte în continuare de abordări multiple atât în agenda științifică, cât și în agenda publică, media sau politică. În acest sens putem să ne gândim de exemplu la Face Off, un film regizat de John Woo, ce a obținut în 1997 un imens succes la public 1. Întreaga acțiune a filmului se desfășoară având în centru substituirea reciprocă a identităților personajelor principale. Sean Archer, agent FBI, în încercarea de a dejuca un plan
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cadavrului din debara, și unde mai pui, că la ora ceea cadavrul purta chiar un nume de soi, se numea intrarea în spațiul Schengen. Dacă nu intrăm, desigur că măgăreața cădea pe prea guralivul nostru președinte, care trebuia musai să regizeze imediat un spectacol cu umbre și lumini, pentru a ieși din cauză. Nici nu conta prețul. Chit că arunca oprobiul corupției asupra tuturor românilor. De aceea a și mizat pe o bătălie mediatică spectaculoasă, cu mascați vânoși, elicoptere de luptă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]