2,230 matches
-
erau ele întâlnite în spitalele sau sanatoriile din acea vreme. Astfel, sub influența activității lui Charcot de la Spitalul Salpétrière, Ribot a văzut în bolile mentale o perspectivă investigativă experimentală distinctă de dezvoltare a psihologiei, unde se pot urmări fenomene de regresie sau dezagregare a stărilor mentale, greu de surprins și de diagnosticat în viața cotidiană. Prin aceste studii el a deschis o perspectivă nouă de dezvoltare pentru psihologia franceză spre domeniul patologiei vieții cotidiene, spre abordarea problemei tulburărilor de conștiință. A
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
altă parte, are ca finalitate reîntoarcerea la stabilitatea materiei anorganice. Nașterea vieții din materia anorganică a fost posibilă sub influența unor forțe cosmice, care asigură pe mai departe crearea ființelor vii. Continuitatea vieții este asigurată de instinctul de reproducere, unde regresia spre moarte este la fel de posibilă și la fel de instinctivă. Iată o paradigmă a vieții instinctive umane care a suscitat numeroase dispute în rândul specialiștilor, a psihanaliștilor, dar și a medicilor, a naturaliștilor și psihologilor. Cea mai criticată ipoteză a lui Freud
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fiecare se prezintă cu minimum patru sau cinci cărți. De multe ori, verdictul este „mai trebuie o carte”. Și în câteva luni se mai prezintă una. Așa se face că în medie, cred că suntem cei mai productivi din lume. Regresia la cantitate este principala cauză a inflației de publicații. Trebuie să publici mult. Același efect distorsionant apare și în evaluarea institutelor de cercetare: cantitatea publicată anual, evaluată cu punctaje extrem de elaborate. Cu cât sistemul de punctaj este mai elaborat, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sociali. În aceste condiții, un model structural cu legături simultane este dificil de construit utilizând numai informații privind expunerea la TV și câțiva parametri demografici. Dar care sunt predictorii efectelor pe termen scurt ai violenței televizuale? În urma unei proceduri de regresie stepwise s-au obținut rezultate care explică parțial unele teorii discutate anterior. Vom prezenta aceste rezultate pe grupe de vârstă, diferențiat pe sexe, deoarece vom constata unele comportamente specifice. Copiii între șapte și 10 ani Majoritatea copiilor de șapte și
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cu familia legate de conținutul emisiunilor vizionate se desfășoară doar în 16% dintre cazuri. Coeficienții beta ne indică influența exercitată de anumiți factori asupra efectelor pe care le are violența de la TV. Deși analiza a luat în considerare 16 variabile, regresia stepwise a selectat doar șase, conform tabelului 2. Tabelul 2. Influența scenelor de violență la TV asupra copiilor (11-14 ani) pe sexe Predictori Total (N = 2.301) β* Băieți (N = 1.192) β* Fete (N = 1.109) β* Violența percepută
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
gospodărie. În cazul fetelor se reproduce modelul general al predictorilor, în schimb, băieții sunt foarte puțin influențați de acești factori. Remarcăm la ambele sexe prezența factorului cantitativ consumul de filme TV. Deși influența este slabă, acest factor a rămas în regresia stepwise ca fiind stabil. Este probabil un semnal al consumului cumulat de televiziune, la care sunt expuși copiii începând cu cele mai fragede vârste. Am analizat factorii care explică efectele pe care le are violența televiziuală asupra copiilor și adolescenților
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și 15-18 ani sunt afectate, în principal, de violența percepută în filme și la știri. Dar, pe măsură ce cresc, copiii, în funcție de sex, sunt influențați și de consumul TV, de statusul socioeconomic sau de comunicarea cu familia. Coeficienții standardizați beta, determinați prin regresia stepwise, indică prezenta unor influențe, direcția de variație (pozitivă sau negativă) și ierarhizarea influențelor. Se poate constata că aceste influențe sunt slabe, dar simpla lor prezență înseamnă că ele se adaugă altor factori de risc individuali și sociali, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dar nu efectul specific al acesteia.” (p. 29). Această remarcă aruncă în aer tot studiul cu toate ipotezele formulate explicit la diferite pagini și afirmate că sunt „în general” susținute de date. Datele expulzate în anexă (tabelul A1 - „Modele de regresie multiplă cu experiența de migrațiune ca variabilă dependentă”) nu susțin deloc ipoteza. Dar aceste date contrare ipotezei nu sunt comentate și nu se trag concluziile care se impun. „A lucra în străinătate” nu au o contribuție determinativă independentă de alți
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
recoltare și grefare, va putea deveni fezabil transplantul de pancreas la pacienții cu DZ insulinonecesitant în stadii cât mai precoce, pentru a preveni evoluția „devastatoare” a leziunilor micro- și macrovasculare, scopul final al transplantului fiind cel de stopare și de regresie a complicațiilor secundare ale diabetului. Pacienții cu transplant reno-pancreatic au prezentat absența nefropatiei diabetice în rinichiul transplantat (urmărirea efectuându-se prin microscopie electronică), prin efect protector al pancreasului transplantat. De asemenea s-a îmbunătățit neuropatia și viteza de conducere nervoasă
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
Purpura trombocitopenică (hipersplenism, coagulare intravasculară, scăderea sintezei sau destrucția trombocitelor de către agentul patogen). Elementele descriptive ale unei erupții infecțioase se referă la: tipul leziunilor elementare predominante (macula, papula, vezicula, pustula, bula), extinderea erupției, confluența, topografia, caracteristicile evolutive (mod de instalare, regresie, descuamare). Erupțiile pot fi generalizate sau localizate. După aspectul leziunilor predominante, erupțiile sunt de tip maculocongestive, veziculo-pustuloase sau hemoragic. Deși numărul “bolilor eruptive clasice ale copilăriei” este în scădere, interesul epidemiologic și didactic pentru studiul acestor boli se menține actual
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
15-30’ la 2-4 ore, s-a dovedit foarte utilă pentru combaterea durerilor și spasticității musculaturii antagoniste paraliziilor. Măsurile de kinetoterapie urmăresc punerea în poziție fiziologică a membrelor paralizate în faza acută. Recuperarea și reeducarea musculară sunt recomandate în perioada de regresie. Tratamentele ortopedice și chirurgicale pentru corectarea deformărilor se pot aplica în perioada de sechele. Profilaxie În prezent sunt disponibile două tipuri de vaccin antipoliomielitic. Vaccinul atenuat Sabin (VPO) este o suspensie trivalentă administrată oral. Avantaje acestui vaccin sunt costul redus
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
a atrage fonduri europene. Baza de date utilizată a fost una pertinentă din punct de vedere statistic, iar modelul econometric utilizat a fost adecvat adaptat pentru analiza fenomenului macrofinanciar cercetat. Analiza empirică a fost îndreptată atât către un model de regresie liniară, în vederea testării intensității legăturii și a semnificației dependenței dintre parametrii studiați, cât și către o metodă de analiză cantitativă care influențează într-un mod semnificativ procesul de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune. Adresez felicitări autorilor pentru această
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
documente de programare, documente-cadru de implementare, ghiduri pentru fiecare axă și domeniu majoritar de intervenție etc.). Au fost întreprinse numeroase studii în vederea determinării impactului instrumentelor structurale în realizarea convergenței economice, studii în cadrul cărora s-au folosit deopotrivă modele econometrice de regresie orientate pe anumite dimensiuni, coordonate, factori de influență (Boldrin și Canova, 2001<footnote M. Boldrin, F. Canova (2001), „Inequality and Convergence in Europe’s Regions: Reconsidering European Regional Policies”, in Economic Policy. Economic Policy, vol. 16, issue 32, pp. 205-253
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
promovează ființarea înspre ființă, dar aceasta rămâne ascunsă în sfârșit, adică în actualizarea nesfârșită a potențialității. Înțeleasă pornind de la străfundul unui posse care se dă ca început la nesfârșit, poetica fenomenologică a imaginii este o poetică a posibilului. Prin urmare, regresia spre ființarea imprezentabilă a imaginii este o adâncire în posibil, o coborâre în subtextul sau în pretextul unui altfel decât a fi, până în pânzele freatice care subîntind structura textuală. Dacă putem vorbi de o preeminență a ființării asupra ființei, aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
tablou deschis în infrarealitate, "sub îngânata lumină-abia născândă" (Gest), perspectiva se adâncește până la transparență, arătând imaginea hieratică prin care se străvede epura posibilului, "somptuosul crin / Al formei" (Luntrea)15. Decreația vizibilului Poemul Driada reia aceste teme, circumscrise de data aceasta regresiei spre originar. Act inițiatic întrucât presupune succesive aboliri de văluri fenomenale, o destratificare în etape care înseamnă tot atâtea niveluri de pătrundere a vederii în densitatea nevăzutului. Dacă imaginea arborelui apare la început profilată pe un fundal îndepărtat, greu accesibilă
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
intima contopire a ființei cu posibilitățile sale de ființare, deplina ei asimilare în substratul "plăpândului țesut", absorbție în somnul "prelung" al uitării de sine, în visul "de desfătare, un vis sătul și grav/ De lucruri presimțite abia, dar fără nume". Regresia spre originar consemnează desfacerea înceată a imaginii ființei definite, până în posibilul nedefinit al facerii sale, al prefacerii în care nimic nu este, ci stă să fie, precum în desfacerea arborelui văzut de aproape, imagine desființată ea însăși, a putrezirii aparenței
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Malurile râului curg". O lume destrămată, dizolvată în absența luminii, în golul tăcerii și al transcendenței interzise. O lume oarbă care abia mai există în "albia formelor", își pierde conturul explicit, se de-formează resorbindu-se în magma informului 22. Regresia spre originar marchează nu doar natura mundaneității eclipsate, dar și - implicit - fenomenul imaginii, căci apa care arde și malurile curgătoare urcă în prim plan imagini nonreferențiale, a căror meta-ferență nu vizează ceva din lumea înconjurătoare, ci pun în lumină ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
actualitatea poetică. Malul încă e în curgere, se topește de îndată ce ochiul îl atinge cu vederea, pentru că el e golul ieșit din vedere, predispus prefacerii 24. Ce intră totuși în vedere e doar o mișcare ce o afectează, perspectiva răsturnată a regresiei spre potența poetală, spre un imagem al începutului, de dinaintea lucrurilor care se văd: "La un fir de vedere, la un pas de orbire/ țărmul începe să plece, recad în șuvoi;/ umbra et pulvis sumus, iubire./ Lumina se surpă hohotind peste
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu e, dar nici lucruri ce ar putea fi reflectate. Nimic al invizibilului care nu e inaparentul în sine, ci neființa fără chip, exilul non-manifestării, liniștea înghețată a stingerii. E o putere care trage înapoi în voluptatea tristă a dispariției, regresia în neantul unui târziu definitiv: "Și acest suflet care se înclină/ fără punți și ochii ca niște fântâni/ înghețate în cer și aceste răni extatice". Suflet mai e, ochi mai sunt, care nu are ce însufleți, care nu au ce
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
abia atinsă de-o albină/ ce soarbe clipa din târziu...". Lumina în care se adună lumea o înfășoară și o desfășoară totodată; lumea se acoperă în vălul inaparentului originar, inspirată până la transcendență de miezul în care ea face implozie; dar regresia e spre esență, întru lumină, o adâncire în nemanifestarea translucidă a vieții care se descoperă, după modelul florii ce se prevede în grăuntele viu, în sămânța posibilului pur, neatins de adierea existenței, nesorbit de zarea în care ființa și timpul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în care totul se resoarbe înainte de a începe: "mâinile/ și trupul ți se topesc/ în neînceperea ta", "în frasinul nerăsărit/ al arcului tău:/ focul cât pumnul" (Imnul 46, în Sorin Mărculescu, Fluviul întâmplător, ed. cit., p. 11). Nu de o regresie spre neființă e vorba, ci de o înaintare intuitivă în arcuirea pe care se înscrie "săgeata luminii" ce își precede ținta. 18 Ca "o lamură spre sâmbur înnoptată" (Creșterea sărbătorilor, VI, în Sorin Mărculescu, Carte singură, ed. cit., p. 160
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cunoscută și sub denumirea de sindromul Rett a fost pus ca diagnostic pentru prima dată la femei. La copiii cu această dizabilitate primele 6-18 luni de viață sunt aparent normale. Părinții pot sesiza diferite schimbări de ordin comportamental și unele regresii sau pierderi de abilități, în special la nivelul motricității grosiere. Acestea sunt urmate și de pierderea abilității de vorbire, de gândire și de funcționalitate a mâinii. Repetarea unor gesturi și mișcări necoordonate și fără scop reprezintă un important indiciu în
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
coordonări a mersului și a mișcărilor trunchiului ; (5) tulburări severe privind dezvoltarea limbajului expresiv și receptiv, însoțite de o retardare psihomotorie severă. 1.2.4. Sindromul dezintegrativ al copilăriei Sindromul dezintegrativ al copilăriei este o afecțiune foarte rară. Reprezintă o regresie în multiple arii funcționale (abilitatea de a se mișca, controlul micțiunii și defecației, socializare și limbaj) care urmează după o perioadă de doi ani de dezvoltare normală. După cum precizează și definiția, diagnosticul poate fi pus numai cu condiția existenței acestor
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
un nivel crescut de stres la schimbări de mediu și rutine și ocupații persistente privind atașamentul de obiecte. Se manifestă interese restrictive și mișcări streotipe și angajament redus în activități imaginative. D. de nivelul de dezvoltare, pot prezenta rețineri, întârzieri, regresii ale abilităților fizice, sociale și de învățare, nefiind în concordanță cu paternul de dezvoltare. E. de procesare senzorială, pot manifesta reacții repetitive, neadecvate și fără sens la stimuli auditivi, vizual, olfactivi, tactili și/sau kinestezici, nivelul variind. F. de cogniție
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
activități restrictive, repetitive și stereotipe; simptomele apărute înaintea vârstei de 3 ani. De multe ori anomaliile comportamentale sunt observabile de la cele mai fragede vârste. Totuși, într-un mic număr de cazuri există o perioadă de dezvoltare normală urmată de o regresie și de manifestare a simptomelor autiste. În general, simptomele se schimbă odată cu dezvoltarea și se pot îmbunătăți considerabil. Un mic segment de indivizi manifestă o înrăutățire în timp a comportamentului ritualistic-repetitiv. Definiția autismului e limitată la trăsăturile prezentate anterior,însă
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]