2,802 matches
-
valorilor de ordin material cu funcții de întărire a comportamentului: sisteme premiale; condiții materiale de studiu în școală și în familie; elemente de cointeresare a conștiinței lui sociale de consumator de cultură cu aceea de producător de bunuri etc.; f) relaționale, care exprimă stările motivaționale derivate din relațiile pe care elevul le stabilește cu alți elevi, cu grupul și colectivul școlar sau familial ș.a. Sintetizând datele obținute în cercetare, reținem câteva mai importante: 1. La această vârstă se poate vorbi de
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
combinațiile multiplicative ale acestora și grefarea pe probleme de conținut, obiective, forme și metodologie a procesului didactic a rezultat următoarea tipologie motivațională cu care s-a operat în multe părți ale cercetării și anume: profesională, cognitivă, social - moral, individuală, materială, relațională. Datorită caracterului foarte complex, dinamic și adesea greu de controlat al motivelor învățării s-a procedat la construirea a trei mari modele trifactoriale pe temeiul cărora s-a construit ipoteza, metodologia și fundamentele teoretice ale cercetării experimentale. Succint ele au
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de căutarea soluțiilor. Pasul 2: înțelegerea problemei în totalitate - identificarea intereselor și nevoilor Există mai multe tipuri de interese: interese substantive - centrate pe punctele focale aflate în negociere; interese procesuale - legate de modul în care se reglementează o dispută; interese relaționale - indică faptul că părțile apreciază relația pe care o au și nu doresc să inițieze acțiuni care ar afecta această relație; interese de principiu - ambele părți au principii care le ghidează acțiunile, care pot fi valorizate pentru valoarea lor intrinsecă
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
viitorul diriginte. 26 ANEXE 27 STRATEGII DE INTERVENȚIE PENTRU AMELIORAREA DIFICULTĂȚILOR DE ORDIN SOCIO-AFECTIV ȘI DE ÎNVĂȚARE 1. Cauze, condiții de apariție și manifestare a dificultăților: 2. Aspecte pozitive, negative ale conduitei subiectului: 3. Elemente comune și contradictorii între factorii relaționali: Scopuri generale: a. Cunoașterea și autocunoașterea subiectului b. Ameliorarea dificultăților de ordin socio afectiv: c. Ameliorarea dificulăților de învățare Scopuri intermediare: • Facilitarea participării la viața colectivului / clasei, prin: sprijinirea elevului să-și găsească motivele interioare, exterioare pentru a fi capabil
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
teritoriale) în plan bilateral, regional și global. Integrarea fiecărui element (stat) în sistemele supraordonate (grupări regionale și la nivel mondial) se realizează simultan pe două coordonate, atât sub aspectul localizării sale în cadrul spațiului politico-geografic zonal - integrarea spațială, câtșisub aspectul raporturilor relaționale pe care le stabilește în acest cadru - integrarea funcțională. Putem vorbi așadar despre o dublă integrare, funcțional-spațială, care dă măsura locului, rolului și potențialului relațional al unui stat în cadrul sistemului ierarhiei mondiale, definind totodată una din fațetele intermediarității spațiului arabofon
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
coordonate, atât sub aspectul localizării sale în cadrul spațiului politico-geografic zonal - integrarea spațială, câtșisub aspectul raporturilor relaționale pe care le stabilește în acest cadru - integrarea funcțională. Putem vorbi așadar despre o dublă integrare, funcțional-spațială, care dă măsura locului, rolului și potențialului relațional al unui stat în cadrul sistemului ierarhiei mondiale, definind totodată una din fațetele intermediarității spațiului arabofon. Funcție de scara de mărime la care se face referire, raporturile externe ale unui stat pot fi analizate la nivel bilateral și multilateral. Astfel, analiza spațială
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
trebuie neapărat completată și cu prezentarea evoluției în timp a structurării relațiilor externe ale statelor respective, rezultând în final o dinamică spațio-temporală a formelor de manifestare/ afirmare exterioară ale fiecăruia dintre statele arabe, prin care acestea se integrează în sistemul relațional la scară regională și mondială. Pentru aprecierea cât mai realistă a tabloului spațial al relațiilor externe, dincolo de proiecțiile fenomenelor prin intermediul datelor concrete, dar seci în exactitatea lor cifrică, vom face apel și la aspecte calitative de ordin socio-istoric, politic și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
funcție de orientarea politico-externă a statelor în contextul geopolitic al momentului și apariția de noi state independente în arealul spațiului arab (fig. 45): în 1950, în condițiile existenței a doar șapte state arabe independente, se detașa net Egiptul sub aspectul potențialului relațional (întreținea relații bilaterale oficiale cu aproape jumătate din numărul statelor de pe Glob), iar la polul opus se situa Yemenul, slab racordat pe eșichierul relațional mondial, ce întreținea raporturi bilaterale cu numai 8% din statele lumii. Celelalte cinci state arabe plus
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
în condițiile existenței a doar șapte state arabe independente, se detașa net Egiptul sub aspectul potențialului relațional (întreținea relații bilaterale oficiale cu aproape jumătate din numărul statelor de pe Glob), iar la polul opus se situa Yemenul, slab racordat pe eșichierul relațional mondial, ce întreținea raporturi bilaterale cu numai 8% din statele lumii. Celelalte cinci state arabe plus Israelul alcătuiau plutonul de mijloc cu valori modeste cuprinse între 18 - 29%. în 1960, pe măsura configurării deja a blocurilor politico-militare la nivel mondial
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
oferirea recunoașterii internaționale și perspectivei de negociere a statutului unui viitor stat palestinian, în schimbul încetării violențelor împotriva intereselor statului israelian (principiul “pace contra teritorii”). Alte state arabe, deși au avut o dinamică pozitivă a ponderii legăturilor lor bilaterale în sistemul relațional mondial, dețin valori procentuale modeste ce relevă menținerea raporturilor politico-diplomatice actuale cu mai puțin de jumătate din țările independente ale lumii, fenomen explicabil prin stările cronice de conflictualitate internă și prin nivelul redus de dezvoltare al acestor state, care le
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
periferii interioare, periferii de contact, periferii marginale). Celelalte state ale acestei categorii au apărut ca subiecți de drept internațional pe planiglobul politic după 1955 (Maroc, Tunisia), iar unele după 1970 (E.A.U.), dar au cunoscut o dinamică rapidă a fluxurilor relaționale bilaterale proprii începând din deceniul al 8 lea al secolului al XX-lea, astfel că astăzi întrețin raporturi politico-diplomatice bilaterale cu peste 75% din statele lumii. Dacă pentru Emiratele Arabe Unite, baza dinamicii ascendente a fost, fără îndoială, bogăția resurselor energetice de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
ca pol economico-financiar în regiunea Golfului Persic. În cazul E.A.U., avem de-a face cu una dintre cele mai tipice forme de manifestare în spațiul arab a corelației strânse dintre cele două dimensiuni (raporturi politico-diplomatice și economice) ale fluxurilor relaționale externe ale unui stat (vezi și Capitolul 3. 1.1.2. Configurarea spațială a raporturilor comerciale). În primul deceniu după dobândirea independenței, E.A.U. a stabilit relații diplomatice cu 45,7% din statele lumii, pentru ca după 1990 să se afirme
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
nu au cunoscut o revigorare semnificativă și după cum evoluează lucrurile din această perspectivă, nici nu se preconizează prea curând o redimensionare pozitivă a sistemului oficial de relații bilaterale. Statele mai tinere apărute după 1970 prezintă o evoluție distinctă a fluxurilor relaționale, determinată fie de elemente ce țin de instabilitatea internă ori de credibilitatea redusă pe plan extern (Algeria, Libia), fie de apariția mai recentă pe eșichierul public internațional (Qatar, Bahrain, Kuwait, Oman). Unele din statele acestei categorii au fost recunoscute ca
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
evidentși prioritățile în domeniul relațiilor politico-diplomatice.Astfel, lovitura de stat condusă de Moammer el-Ghadaffi la 1.09.1969 a abolit monarhia, a instaurat un regim autoritar cu ambiții militante panarabe, iar în planul raporturilor externe bilaterale a redimensionat orientarea fluxurilor relaționale cu precădere către statele blocului estic, lumii a treia și mișcării de nealiniere. Pe coordonatele contextului politic menționat, dinamica relațiilor bilaterale a cunoscut un curs ascendent moderat, pe traiectoria căruia Jamahiria Libiană a stabilit legături diplomatice cu 25% din statele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
ca spații de referință cele cinci continente locuite și prin urmare organizate din punct de vedere politico geografic, prin raportarea la numărul legăturilor politico-diplomatice stabilite pe fiecare regiune-continent în diferite momente ale ultimelor șase decenii și ponderea acestora în economia relațională a statelor din lumea arabă (Tabelul nr. 18). Repartiția spațială diferențiată a volumului relațiilor externe ale statelor arabe, reliefează în fapt direcțiile de acțiune și obiectivele relativ diferite ale acestora la scară mondială și regională. Caracteristica generală este dată de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
categorii de state: a. Statele cu ponderea cea mai mare a relațiilor politico-diplomatice în Europa și Africa sunt localizate aproape în totalitate în Africa arabofonă (Egipt, Libia, Algeria, Tunisia, Maroc, Sudan, Ciad, Mauritania, Djibouti, Eritrea). Sunt state al căror cadru relațional extern este dominat de raporturile politico-diplomatice cu statele africane și europene, aspect care schițează una din componentele ce definesc valențele lor de periferie de contact între cele două continente. O situație particulară înregistrează Egiptul, Marocul și Tunisia, care, în ciuda preponderenței
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
într-o proporție însemnată și cu țări din Asia (21,8% - Egipt, 21,9% - Maroc, 24,1% - Tunisia) și din America (17% - Egipt, 17,5% - Maroc, 16,5% - Tunisia), cele trei state caracterizându-se astfel prin cea mai largă paletă relațională în plan extern din lumea arabă. De asemenea, Irakul a întreținut în ultimii ani relații externe preponderent cu state europene (29,2%) și africane (27,7%), situație determinată de suspendarea raporturilor diplomatice cu o parte din statele arabe, ca urmare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Arealele frontaliere arabo-israeliene - spații cu geometrie și geografie variabilă Existența statului Israel a constituit în toată perioada postbelică reperul principal al spațiului geopolitic din Orientul Apropiat și vectorul de referință al tuturor statelor arabe pe linia organizării și proiectării cadrului relațional în plan regional. Relațiile arabo-israeliene au reprezentat și continuă să reprezinte o componentă specială a raporturilor conflictuale ale statelor arabe cu spațiile externe limitrofe, de aceea o vom și trata separat de acestea. Distinct din punct de vedere socio-cultural, economic
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
situații școlare și extrașcolare; tipul de autoritate exercitată de cadrul didactic; gradul de (ne)încredere existent între profesor și elevi etc 9 . Climatul educațional cunoaște mai multe dimensiuni: a) organizaționale: frustrarea, intimitatea, nepăsarea, atmosfera, accentuarea productivă, distanțarea, considerația, încrederea; b) relaționale: colegialitatea, familiaritatea, neangajarea, susținerea, autoritatea, restrictivitatea. În general, un cadru de interacțiune pozitivă poate fi caracterizat prin: deschidere la schimbare; utilizarea unor stiluri de interacțiune pozitivă; respectarea orarului; planificarea activităților; 9 Romiță Iucu, op.cit., p. 106 29 ignorarea comportamentelor disruptive
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
se recomandă a fi evitată (la serviciul de contabilitate al firmei, cu personalul de întreținereă. Rolul anagajaților se fragmentează în funcție de această relație în două părți: una operațională, în care angajatul își execută operațiile cu care a fost însărcinat și una relațională, parte în care angajatul execută activitățile în prezența și uneori, cu ajutorul clientului. La Body Gym, această divizare are consecințe inclusiv la angajarea salariaților, în cadrul activităților care presupun un contact ridicat, fiind necesare persoane care să îndeplinească simultan 89 ambele roluri
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
care angajatul execută activitățile în prezența și uneori, cu ajutorul clientului. La Body Gym, această divizare are consecințe inclusiv la angajarea salariaților, în cadrul activităților care presupun un contact ridicat, fiind necesare persoane care să îndeplinească simultan 89 ambele roluri (operațional și relațională. Exemplul cel mai simplu este cazul recepționerului care dirijează clientul spre sala unde dorește să beneficieze de serviciile Body Gym, furnizându-i în același timp toate informațiile solicitate-rolul operațional. Concomitent va purta și o conversație agreabilă însoțită de un limbaj
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
este cazul recepționerului care dirijează clientul spre sala unde dorește să beneficieze de serviciile Body Gym, furnizându-i în același timp toate informațiile solicitate-rolul operațional. Concomitent va purta și o conversație agreabilă însoțită de un limbaj corporal și nonverbal corespunzătoare-rolul relațional. Invers, în cazul activităților care nu implică un grad ridicat de interacțiune cu publicul, se vor căuta indivizi fără prea mari abilități interpersonale sau de comunicare întrucât rolul operațional este pe primul plan, contactele cu clientul fiind rare și întâmplătoare
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
este ridicat 47, relația influențând credibilitatea și competența angajatului, așa cum sunt ele percepute de client. Un anagajat empatic, care se implică, creează o imagine pozitivă, plină de viață, amabilă și mulțumită. Managerul Body Gym ia în considerare în analiza rolului relațional trei ansambluri de elemente: 47 Empatia e un proces cognitiv și afectiv de mare finețe care permite indivizilor să afle ce gândește și ce simte celălalt. Ea pornește de la conștientizarea de sine și continuă cu observarea celuilalt. Teoreticienii au stabilit
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
viitorul diriginte. 26 ANEXE 27 STRATEGII DE INTERVENȚIE PENTRU AMELIORAREA DIFICULTĂȚILOR DE ORDIN SOCIO-AFECTIV ȘI DE ÎNVĂȚARE 1. Cauze, condiții de apariție și manifestare a dificultăților: 2. Aspecte pozitive, negative ale conduitei subiectului: 3. Elemente comune și contradictorii între factorii relaționali: Scopuri generale: a. Cunoașterea și autocunoașterea subiectului b. Ameliorarea dificultăților de ordin socio afectiv: c. Ameliorarea dificulăților de învățare Scopuri intermediare: • Facilitarea participării la viața colectivului / clasei, prin: sprijinirea elevului să-și găsească motivele interioare, exterioare pentru a fi capabil
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
spirit al școlii, o solidaritate între învățători. Să fie gata de a lucra, de a se instrui, de a fi promotori. Totuși, este oportun de a preciza că medierea nu este un panaceu. Ea nu pretinde că rezolvă orice problemă relațională în interiorul școlii si nu poate preveni sau evita orice formă de deviere sau de delincvență juvenilă. Medierea se înscrie într-o serie de posibilități de rezolvare responsabilă si creativă a conflictelor pe care se poate construi o nouă viziune asupra
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]