1,460 matches
-
ansamblul ei; al doilea, să citească numele a trei politicieni și să precizeze dacă li se par cinstiți sau nu. Rezultatele au arătat că acești voluntari, comparați cu cei aleși la întâmplare și cărora nu li s-a cerut să rememoreze un scandal politic, considerau clasa politică puțin respectabilă și puțin fiabilă. Totuși, examinând caz cu caz, numele politicienilor neimplicați în afacere li se păreau simpatici și cinstiți. Astfel impactul scandalurilor relatate de presă este dublu: evaluarea negativă a unui politician
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
noi o emoție vie. Concluzie Toate reclamele care reușesc să provoace emoții puternice sunt a apriori capabile să ne facă să memorăm foarte bine numele unui produs. Emoția acționează ca o condiționare biologică care îl va determina pe consumator să rememoreze mai ușor ce a văzut în reclamă. Nu e imposibil ca omniprezența emoțiilor în societatea noastră să fie datorată faptului că suntem expuși la doze crescute de emoție în mass-media, aceasta folosind metoda pentru a ne reține atenția și a
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
exuberanță, semnalînd o constantă a comunicării umane (că așa este, ne putem lesne da seama urmărind modul în care un prezentator la televiziune își mișcă mîinile fapt evidențiat uneori prin gros-planuri asupra mîinii ce ține stiloul, figurează ideea etc.) sau rememorînd anii școlarității cînd asociam fiecărui profesor o poreclă și un tic verbal sau gestual. De fapt orice mesaj "trece" datorită cuvintelor și gesturilor care îl însoțesc și uneori numai datorită gesturilor ("marile emoții mute", minutul de reculegere în memoria dispăruților
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
personajului narator, Ștefan Gheorghidiu. Această caracteristică a romanului psihologic este amplificată prin discursul confesiv (narațiune homodiegetică/autodiegetică), prin formu lele narative alese de scriitor. Astfel, prima parte a romanului, Cartea întâia, ia forma „romanului în roman“, fiindcă povestea de dragoste - rememorată de Ștefan în noaptea de dinaintea plecării la Câmpulung - este inserată în romanul războiului. În Cartea a doua, discursul devine un adevărat jurnal de campanie, bazat pe experiența reală a autorului, cu notații fugitive, cu întâmplări relativ independente. Fiecare dintre aceste
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fragmentată în cele două părți (însumând 13 capitole), cu o structură narativă complexă, reunind două planuri supraetajate. Planul conștiinței personajului narator, Ștefan Gheorghidiu, dezvăluie o realitate interioară care ființează în durată subiectivă; în acest plan, alternează palierul narativ (al evenimentelor rememorate din care se reconstituie „anotimpurile“ poveștii de iubire) și cel analitic, în care sunt „radiografiate“ stări de conștiință, se analizează „patologia“ geloziei, se formulează judecăți de valoare. Al doilea plan este cel al realității obiective, centrat mai întâi pe existența
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
evidențiază prezența unui personaj narator/narator homodiegetic și a unor personaje, precum Mihail Budulea, colegii de școală, învățătorul, mama. O altă trăsătură specifică operei epice este utilizarea narați unii. Acest mod de expunere este dominant în secvențele în care se rememorează întâm plări ale copilăriei legate de școală și de evoluția prieteniei cu Huțu. 9. Secvența citată este puternic marcată subiectiv și afectiv, fiind o evocare colorată nostalgic a vremurilor trecute ale tinerețelor. Discursul narativ, formulat la persoana întâi, aduce în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de memorie, pentru care nu sunt vii decât amintirile din război (fostul învățător Popescu, Anton Grințu etc.). O altă motivație a „pulverizării“ na rațiunii este dispersia evenimentelor pe trei planuri temporale. Prezentul diegetic acoperă anii 1973- 1977; trecutul investigat sau rememorat de protagoniști vizează cele două decenii anterioare (anii ‘50- ’70), iar trecutul îndepărtat, anii celui deAl Doilea Război Mondial, evocați în amintirile deformate afectiv ale bătrânilor. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema romanului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
agora și nu efortul apropierii de perfecțiunea întruchipată de zei. Ei nu au sesizat acordul fundamental al ființei lui Socrate, acela dintre ideile și faptele sale, singurul care poate califica pe cineva pentru rolul de magistru; în acest sens, Xenofon rememorează: "Știu însă că cine învață pe alții, trebuie să se ia pe sine ca exemplu, astfel încât sfaturile ce le dă să se asemene faptelor și vorbele lui să-i călăuzească. Mai știm că și Socrate s-a arătat discipolilor a
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
l-au cunoscut și care au scris despre Domnia sa, să fie un fel de Epifanie pentru Doctorul Stelian Ivașcu, adică „O manifestare spirituală neașteptată, într-un discurs sau într-un gest; sau o înlănțuire de gânduri, demne de a fi rememorate” așa cum a spus James Joyce în traducerea lui Umberto Eco. Aceste amintiri se adună spontan într-un florilegiu special. Sentimentele sunt de respect și devoțiune, precum și ceva în plus, care vine de dincolo de cuvinte. Doctorul Stelian Ivașcu a înțeles cu
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
nouă formulare simbolică a adevărului misterios imanent existenței. Ea evoluează spre credința într-un Dumnezeu unic, numit în Vechiul Testament "CEL VEȘNIC", DEOARECE ESTE SIMBOLUL ADEVĂRULUI ETIC ETERN IMANENT FUNCȚIONĂRII PSIHICULUI. Pentru a pregăti apropierea apogeului evoluției mitice, se impune să rememorăm pe scurt etapele care au dus la punctul culminant al simbolizării. În cadrul celor două faze ale politeismului, trebuie sa distingem clar cele trei epoci ale istoriei simbolului "divinității": animismul, politeismul și monoteismul. Ființa gînditoare, care, la începutul evoluției ei mitice
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
tulburată, neîmpăcându-se niciodată cu sine și cu noua identitate protezată. Pentru ea, istoria nu mai poate fi liniară, viitorul nu mai are decât înțelesul de supraviețuire, iar evoluția nu mai este posibilă. Trăind prin amintirile trecutului, cyborgul umanizat își rememorează existența umană ca o încununare a sensului nobil al vieții și își privește proteza cu tribulație și cu superioritate. Retrospectiv și introvertit, acest tip de cyborg este o victimă a tehnologiei, un prizonier în propria identitate mutantă, se teme de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mai plin de liniște și pace pe care cei doi prieteni l-au găsit în Iași. În cerdacul din spatele casei stăteau împreună până noaptea târziu și priveau cerul și dealurile din jur, povestindu-și visele, dragostea sau neliniștile. Acele nopți, rememorate în lipsa prietenului drag, îl scufundă în nostalgie și în decembrie 1877, Creangă îi scrie poetului cu emoție: „coșcogemite om ca mine, gândindu-se la acele vremuri, a început să plângă...” (3, p. 60 ) Tot în perioada șederii lui Eminescu la
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Ministrul Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale) era D. R. Ioanițescu, profesor de Legislație a muncii la Academia Comercială, iar în calitate de Secretar general al Ministerului, însărcinat cu problemele sănătății publice, era Constantin Deculescu. Într-un articol publicat în 1983, dr. Deculescu rememorează contribuțiile ministerului și nemijlocit ale sale, în acțiunile ce s-au întreprins pentru înființarea Spitalului de Urgență.[7] El își amintește mai întâi, că încă din 1915, când funcționa ca intern la Spitalul Colțea, a fost impresionat, în nopțile când
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
extern la Spitalul de Urgență din str. Arhitect Mincu. A ales următorul stagiu de extern la Spitalul de Chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie (Floreasca) și s-a consacrat în final chirurgiei și ortopediei pediatrice. Din traseul său profesional a rememorat pentru noi următoarele:„Mi-a plăcut chirurgia - a început să-și depene amintirile, dr. Parotă, și primul meu stagiu a fost la un spital de urgență, ca extern. Eram student în anul IV al Facultății de Medicină. M-a impresionat
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ca medic primar chirurgie plastică și reparatorie pe dr. Vasiliu Aurel. Acesta, după transformarea Spitalului de Urgență în Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică și Reparatorie devine primul director al acestui spital. Cu d-na dr. Stela Vasiliu (născuta Filipiuc) am rememorat unele date de istorie cu privire la Spitalul de Urgență și cel de Traumatologie. Este cea care a ocupat primul post scos la concurs la Clinica de Chirurgie Plastică din Spitalul de Urgență - șef laborator (I.M.F) reușită și numită conform ordinului
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
De fapt, persoana întrebată ar trebui să spună: «Visez în fiecare noapte - la fel ca toată lumea -, dar nu îmi amintesc niciodată ce visez.” Nu visul este excepțional (dimpotrivă, el constituie o activitate regulată și constantă), ci posibilitatea de a-l rememora. Știind că ne petrecem o treime din viață dormind și că visele ocupă 20% din timpul somnului, este ușor să stabilim în ce măsură activitatea onirică prezintă importanță pentru existența noastră. Ca urmare, a fi interesați de vise nu este o fantezie
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
celei a stării emoționale în care se găsesc. De exemplu, este logic să simți o mare tristețe la moartea unei persoane apropiate. Să ne imaginăm că, mai târziu, sunteți confruntați cu o tristețe similară. Ca urmare, veți avea tendința să rememorați decesul. Lucrările pe care le-am prezentat se completează și certifică faptul că emoția este utilă pentru memorarea unei informații și a unui context. Cortex cingular anterior Amigdală Hipocamp Zone corticale activate în timpul somnului paradoxal în legătură cu circuitul emoțiilor Regăsim două
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
vro bonă", angajîndu-se uneori în curse sinucigașe pentru posturi ale respectabilității: își mobilizează cunoscuții pentru a putea ocupa un loc în comitetul teatral, deși "postul e onorific să știi: e chestie de ambiț". Într-o scrisoare către Vlahuță, își va rememora situația de la 20 de ani: "Sunt copil de părinți sărmani și fără nume. [...] Am o educație nu tocmai îngrijită [...] dar am puțin bun simț [...]; duc bine la tăvăleală; dovadă că pot fi, în același timp, și sufleor și copist la
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
memorie cuvintele tatălui care, pipăindu-i creștetul îi spunea cu orgoliu plebeu: "Nu vezi că strămoșii noștri au purtat tablaua cu plăcinte?" Nu va fi uitat nici invectiva pe care i-o arunca tatăl, în momente de exasperare, ca cele rememorate de Tușchi: " Când tata se întorcea uneori seara pe viscol și viforniță, pe când eram încă în București, bătea violent în ușa cu geamlâc și noi ne repezeam să-i deschidem. Se întâmpla uneori să nu putem merge și rămânea în
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
E, în același timp, un abil autor de scene umoristice, cu dialoguri vii, cu un ascuțit simț al observației și o anume înțelepciune bătrânească. Sunt calități pe care și le-a pus în evidență în Amintiri din copilărie (1909), unde rememorează întâmplările prin care a trecut între 1859 și 1873. El învie cu putere de evocare o atmosferă apropiată de aceea în care a trăit și I. Creangă. Scenele epice, întrerupte de informații bogate, au consistență, atât datorită fineții observațiilor, cât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285818_a_287147]
-
Caius a devenit un vag reporter care vine în provincie să facă un portret pentru ziar unei super inginere inventatoare de noi procedee tehnologice. În tren dă peste un fost coleg de liceu, Cozma, acum inginer de baraje, și o rememorează pe Irina, fata de care au fost îndrăgostiți amândoi. Ajunși la combinat, peste cine dau cei doi în persoana inginerei minune - peste, ce să vezi, Irina ! Din acest moment se declanșează discuții interminabile între cei trei, fiecare având grijă să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ce mai... „Draga mea, ce să-ți fac, dac-ai crezut c-aici e raiul pe pământ...”, îi spune cu înțelegere Doinei cântăreața Delia (Gina Patrichi), vorbind ca din manualul de propagandă bolșevică. Tot Deliei îi revine sarcina, după ce își rememorează succesul de la Sala Palatului, să strige, din postura de „dizeoză” la cârciumă pe care i-a oferit-o Occidentul, acoperindu-și ochii cu mâinile : „Ce mi-a trebuit să plec ? !...”. În acest moment ai impresia acută că scenariul e scris
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care autorul corectează o serie de idei clasicizate și chiar devenite locuri comune și clișee (un exemplu: „roiul de citate”, despre care vorbise G. Călinescu) și construiește imaginea unui Creangă ce, în Amintiri..., „pe măsură ce scrie cartea își creează propriul eu”. Rememorând/ retrăind trecutul prin hipotipoză, Amintirile... sunt plasate în „spațiul pactului autobiografic, guvernat de efortul întru reconstituirea adevărului despre sine” al autorului, care reunește astfel cele două componente, fundamentale după H., ale personalității lui: Povestitorul și Învățătorul. Analiza ironiei (intra- și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
afund"). În experiența obișnuită, ne este dat doar un mixt psihologic, căci "un incalculable multitude d'éléments remémorées, notre présent contracte à chaque instant infiniment notre passe" [fiecare percepție prezenta contracta, în fiecare clipă, o mulțime incalculabila de elemente subiective rememorate]73. Fiecare entitate are un ritm propriu al duratei, așa că durata umană, psihologică, nu este decât una dintre multe altele existente, cu deosebirea că aceasta apare întotdeauna ca rezultat al unei alegeri (choix), între mai multe posibilități. Alegerea este, si
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ce-am fost” (Exil) ș.a. Registrul liric înregistrează și aici mai multe direcții, meditații poetice precum Sentimentul tragic al existenței, Sacrificiu, Verdict, Înviere alternând cu poeme narative, de aducere-aminte s-ar zice, unde, evitându-se cu obstinație limbajul tradițional, sunt rememorate evenimente și etape parcurse. Exerciții de autocunoaștere, cărțile din exil ale lui S. îi transcriu viața și îi evaluează înfrângerile, dar și refugiul în poezie. SCRIERI: Exerciții de apărare pasivă, București, 1984; Împotriva metodei, București, 1991; America! America!, Sibiu, 1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]