8,327 matches
-
ereditare ale animalelor, inclusiv la rasa de câini ciobănești germani (câinele lupă. Acești factori sunt: selecția, consangvinizarea și Încrucișarea. A. SELECȚIA constă În alegerea sau trierea populațiilor de câini-lup, individ cu individ, după anumite criterii de selecție, În vederea folosirii la reproducție numai a anumitor exemplare, care dispun de cele mai valoroase Însușiri ce se transmit ereditar. Candidații la selecție sunt câinii dintre care se face selecția; câinii selecționați sunt cei reținuți În urma selecției, iar reformații sunt cei respinși În urma acestui proces
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
a dezvoltării doar a Însușirilor de strictă necesitate pentru nevoile lor și mai puțin pentru realizarea unor progrese privind genofondul rasei, fapt datorat lipsei unor cunoștințe de zootehnie și de inginerie genetică, indispensabile În selecție. Până nu demult, selecția pentru reproducție se făcea greșit, bazându-se În exclusivitate pe aspectul fizic și unele Însușiri necesare În serviciul la care era folosit. Înainte vreme, reproducătorii masculi erau importați, iar cățelele erau achiziționare de la populație, ceea ce nu putea oferi posibilitatea cunoașterii substratului genetic
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
În loc să fie consolidat. Practic, selecția se poate face pe baza unor examinări sub aspect: medical, zootehnic și psihologic. 1. Examenul medical veterinar urmărește constatarea stării de sănătate și al integrității organelor de simț. Tabloul bolilor care duc la excluderea de la reproducție a câinelui-lup este mare, putând fi enumerate: luxațiile, rupturile musculare, calusurile vicioase cu tulburări funcționale, artritele, pierderea dentiției, cirozele hepatice, astmul, rinita atrofică, pneumopatiile cronice, nefritele, rahitismul, displazia congenitală a șoldului, surditatea, eczemele cronice, tulburări ale sistemului nervos (epilepsie, limfomanie
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
funcționale, artritele, pierderea dentiției, cirozele hepatice, astmul, rinita atrofică, pneumopatiile cronice, nefritele, rahitismul, displazia congenitală a șoldului, surditatea, eczemele cronice, tulburări ale sistemului nervos (epilepsie, limfomanie, boala fricii etc.Ă, bruceloza, sechele post-jigodioase etc. De asemenea, vor fi excluși de la reproducție masculii cu semne de infantilism genital (organe de procreare insuficient dezvoltate), exemplarele cu monorhidie sau criptorhidie, anomalii ale penisului și furoului, cei cu chiști testiculari sau al epididimului, cu tumori ale testiculelor sau prostatei etc. și toți cei cu tulburări
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
la intemperii și infecții microbiene. Se preferă câinii și șa neagră și extremități maro, iar cei de culoare neagră sau albă complet sunt lipsiți de rezistență, ceea ce presupune că sunt determinate de unele gene recesive. Este greșită măsura eliminării de la reproducție a câinilor de culoare lupie pe motiv că ar fi un caracter de primitivitate. Masca, care este dată de punctele de jar de deasupra ochilor se consideră necesară fiindcă este un element care determină anumite efecte psihologice asupra răufăcătorilor. Salba
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și o abatere de la standardul rasei, dar se consideră că apare ca urmare a unor deficiențe ale glandelor cu secreție internă, prezentă de cele mai multe ori la câinii hiperagresivi, colerici. Aplombul este un obiectiv important ce se urmărește la selecția pentru reproducție, Întrucât numai ca defectele privitoare la acesta sunt dizgrațioase, dar reduce substanțial folosirea câinelui pentru nevoile omului. De aceea, la selecția zootehnică vor fi excluse exemplarele cu pasul mic, cu un tren posterior slab sau cu picioarele răsucite. De asemenea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
privitoare la acesta sunt dizgrațioase, dar reduce substanțial folosirea câinelui pentru nevoile omului. De aceea, la selecția zootehnică vor fi excluse exemplarele cu pasul mic, cu un tren posterior slab sau cu picioarele răsucite. De asemenea, vor fi excluși de la reproducție câinii cu defectele de la nivelul unor regiuni corporale (crupa prea teșită, coapsa prea scurtă și gambele prea lungi, cei cu membre slabe, fără musculatură, cu articulația jaretului exagerat de lăsată și Înclinată, cu antebrațul scurt și vascularizarea prea puțin evidentă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
polipnee; pentru câinele de pază se cere forță de izbire și de reținere și apucare a unui răufăcător, ceea ce presupune un bot lung, Înălțime la crupă, care Îl ajută la forța de propulsie la atac. Se elimină prin selecție de la reproducție câinii cu o conformație grosolană, cu spinarea deformată, cifoză sau lordoză sau cu picioare scurte, care Înseamnă depășirea gradului de consangvinizare admis, cele În stare fiziologică rea ca urmare a unor boli și a altor defecte 1. Pentru cunoașterea valorii
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
consangvinizare admis, cele În stare fiziologică rea ca urmare a unor boli și a altor defecte 1. Pentru cunoașterea valorii genetice a produșilor se studiază ascendenții acestora, cu câteva generații În urmă, pe baza evidențelor zootehnice și se rețin la reproducție doar aceia ai căror părinți, generații la rând, li s-au recunoscut calitățile adecvate scopului. Se consideră că În acest sens, este suficient să fie studiați un număr de 40-50 exemplare tinere, care descind din același mascul sau a celor
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de diferite grade. Cu ocazia selecției, În rândul cățeilor vor fi preferați cei cu un sistem nervos echilibrat, vioi, care răspund prompt la excitații, se adaptează bine la condițiile de mediu și se dresează ușor. Oricum, nu sunt admiși la reproducție produșii care au avut În arborele genealogic, În decurs de cinci generații, un strămoș comun, doar dacă acesta s-a evidențiat prin unele caractere deosebite. În acest mod se realizează o consangvinizare moderată În cadrul rasei de câini ciobănești germani. Indicele
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
moderată În cadrul rasei de câini ciobănești germani. Indicele de prolificitate, adică raportul dintre numărul de produși obținuți și numărul cățelelor care au fătat, reprezintă un alt criteriu important de selecție. Femelele cu un indice mic de prolificitate se Îndepărtează de la reproducție, cu excepția unor exemplare valoroase din punct de vedere al performanțelor și caracterelor de rasă. 3. Examenul psihologic și comportamental al câinelui-lup face obiectul unui comentariu succint Într-un subcapitol de la sfârșitul cărții. Precizăm doar că examenul psihologic dă posibilitatea să
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
se exclud de la dresaj, hiposensibili care, de asemenea, se exclud, cu excepția celor sensibili numai la unul din cei doi stimuli, fiind buni pentru paza curții și câini normal sensibili, care la ambii stimuli reacționează echilibrat, moderat și se aleg pentru reproducție. Energia de răspuns la stimuli. Este testul prin care se controlează vioiciunea câinelui și viteza cu care răspunde la comanda primită. Situațiile și aici pot fi diferite: unii stau lângă stăpân Într-o stare de absență totală, distrați, alții reacționează
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
lângă stăpân, foarte atenți la ceea ce văd și ce aud și așteaptă cu nerăbdare o comandă pe care o execută prompt și corect. Exemplarele care dovedesc o energie slabă În mișcări sau manifestă o energie exagerată, necontrolată, se elimină de la reproducție. Prin combativitate se urmărește să se verifice gradul de dezvoltare a instinctului de atac și apărare. În aceste Împrejurări, câinele poate fi hiperagresiv, când după dispariția unei persoane care l-a incitat este agitat și latră continuu, Încercând să muște
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
brusc Începe să atace de frică, iar după ce persoana nu mai este În câmpul său vizual, se liniștește imediat. Plecând de la principiul că un câine trebuie să rețină pe răufăcător și nu să-l maltrateze, exemplarele hiperagresive se elimină de la reproducție, precum și cele fricoase, apatice, cu o combativitate lentă. Voința de a Învăța este plăcerea și dorința unui câine de a face ceva, de a răspunde la comenzi și de a aporta unele obiecte aruncate de dresor. Alții se plictisesc repede
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
mediul Înconjurător, a dat naștere, treptat, la Înfățișarea și calitățile de care omul a fost atras, continuând transformarea lui până În zilele noastre. Rezultă deci că În acest mod natura, cu toate vitregiile ei, a selecționat și a eliminat fizic de la reproducție exemplarele mai puțin rezistente la condițiile de mediu și a promovat pe cele Înzestrate cu calități superioare, cum ar fi Însușirea de a fi fertil În detrimentul sterilității, care realizează mai mulți descendenți viabili și precoce, ce permite intrarea mai devreme
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
mai puțin rezistente la condițiile de mediu și a promovat pe cele Înzestrate cu calități superioare, cum ar fi Însușirea de a fi fertil În detrimentul sterilității, care realizează mai mulți descendenți viabili și precoce, ce permite intrarea mai devreme la reproducție și reducerea mortalității. Selecția artificială este selecția făcută direct de către om, În scopul reținerii exemplarelor de câini-lup dorite de el. Ea se succede selecției Întâmplătoare din viața intrauterină a produșilor și celei naturale. Numărul produșilor care ajung să facă obiectul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
selecțiile precedente Însă, amelioratorul, inginerul zootehnist și geneticienii au posibilitatea să intervină Încă În primele faze ale vieții, pentru a reduce efectele lor și a maximiza efectul selecției artificiale. Selecția artificială se poate realiza În două momente: Înaintea intrării la reproducție și după intrarea la reproducție. În primul moment se selecționează indivizii pe baza performanțelor proprii, cum ar fi greutatea la o anumită vârstă a cățeilor, atunci când obiectivul propus este de a obține produși masivi pentru apărare și atac sau se
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
zootehnist și geneticienii au posibilitatea să intervină Încă În primele faze ale vieții, pentru a reduce efectele lor și a maximiza efectul selecției artificiale. Selecția artificială se poate realiza În două momente: Înaintea intrării la reproducție și după intrarea la reproducție. În primul moment se selecționează indivizii pe baza performanțelor proprii, cum ar fi greutatea la o anumită vârstă a cățeilor, atunci când obiectivul propus este de a obține produși masivi pentru apărare și atac sau se face pe baza unui caracter
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
se face pe baza unui caracter corelat, cum ar fi aspectul sau Înfățișarea plăcută, care presupune și existența unor calități native, controlate genetic, ce urmează a fi puse În valoare prin dresaj și direcția de utilizare. Selecția după intrarea la reproducție constă În nominalizarea părinților următoarei generații de câini. Practic, selecția artificială a câinelui-lup se poate face după: performanțele proprii, ascendenți, colaterali și după descendenți. Reducerea timpului pentru obținerea unor rezultate notabile, cum ar fi, de pildă, cele din dresaj, se
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pedigriu, selecționându-se exemplarele ai căror părinți sau bunici au avut cele mai mari performanțe, cum ar fi rapiditatea răspunsului la comenzi În timpul dresajului. După colaterali se urmăresc performanțele surorilor sau semisurorilor unor masculi ce urmează să fie folosiți la reproducție, după prolificitatea acestora, de exemplu. După descendenți se efectuează o selecție Între reproducători, pe baza performanțelor medii a descendenților lor, respectiv se compară rezultatele fiicelor și fiilor acestora cu cele ale contemporanilor lor (adică alte exemplare crescute În aceiași perioadă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
fiicelor și fiilor acestora cu cele ale contemporanilor lor (adică alte exemplare crescute În aceiași perioadă și aceleași condiții), putându-se stabili astfel În ce măsură reproducătorul testat ar Îmbunătăți un anumit caracter la descendenții care vor rezulta din folosirea sa la reproducție. Selecția artificială poate avea unele efecte primare, ce constau În schimbarea frecvenței genelor de la o generație la alta, care poate duce la menținerea exemplarelor supuse selecției sau la reformarea lor. De asemenea, prin selecție se Înregistrează și numeroase efecte secundare
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
este tot un factor care influențează rezultatul selecției. De mărimea acestui interval depinde mult efectul selecției, Însă omul este În măsură să-l modifice În sensul dorit. Întregul efectiv de ciobănești germani studiați, În care nu s-au reținut la reproducție și masculi din propria prăsilă, intervalul de generații calculat doar În varianta tată-fiică este mult mai mare decât intervalul mamă-fiică (4,81 ani față de 3,34 ani). Explicația este dată de faptul că masculii au fost importați și Înlocuiți tot
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
mare pentru o specie și o rasă cu asemenea caractere demografice. Practic, orice crescător poate acționa, În sensul celor arătate, prin: grăbirea vârstei primului produs la care se dă la montă. În loc ca femela sau masculul să fie dați la reproducție la vârsta de 18-20 luni, dacă au o bună dezvoltare corporală, se pot da cu două până la patru luni mai devreme. cu cât se obțin mai mulți căței la o fătare, cu atât se poate asigura mai bine Înlocuirea generației
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pedigreelor. Încrucișarea de substituire s-a făcut prin practica acelei vremi de Început, respectiv prin folosirea de reproducători masculi și a unor femele extrem de eterogene, a căror origine era puțin cunoscută. Deși după a șasea generație se puteau folosi la reproducție masculi născuți În țară, s-a preferat importul lor, la intervale de 5 ani. Deși s-a urmărit evitarea consangvinizării, acest lucru nu s-a reușit În totalitate datorită continuării importului de reproducători. Analiza genetică efectuată probează faptul că Ciobănescul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
a fost mic, nedepășind 0,687; evoluția efectivului este dependentă de import, iar progresul privind performanțele este discutabil. De asemenea a rezultat că intervalul Între generații este prea mare pe linia tată-fiică, fiindcă masculii importați se țin timp Îndelungat la reproducție, În loc să se treacă la izolarea reproductivă a efectivului și schimbarea mai des a reproducătorilor. Un aspect deloc Îmbucurător care a rezultat constă În aceea că peste 50% din genele femelelor din matcă sunt descendente doar din 4 reproducători, ceea ce 103
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]