1,603 matches
-
O mulțime înarmată e oarbă, poate mătura tot. Cine ar fi îndrăznit să-mi ia apărarea?! Nici măcar eu nu am făcut-o, mi-aș fi pierdut capul. Însă mai aveam ceva de împlinit: să aștern rândurile de acum. Mi-au retezat mâna pentru ca să nu mai pot să scriu. Un mod radical de a mi se interzice o asemenea îndeletnicire. Au izbutit să mă facă numai bun pentru păzit cireada cetății. Nu am fost pedepsit, ci umilit, stare pe care am hotărât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
când, cineva o va citi. Fiindcă va trebui să se știe. Așa e drept. Apoi, mâine în zori, voi trimite o epistolă Consiliului Cavalerilor. De nesupunere. Dovada că mai caligrafiez. Că mai Exist. Nu le va rămâne decât să-mi reteze și mâna cealaltă. Dar nu va fi așa. Cetatea noastră e săracă; fiecare locuitor trebuie, cât de cât, să o sprijine. Să se ajute pe sine, măcar. Or, un ins fără brațe devine o povară, fapt pentru care, totdeauna, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
parte din cele prezise de orologiu țin de natură”, i-a zis Filozoful Profesorului. „Mda”, a mormăit acesta. „Și banii din Bancă i-a luat vîntul...” Într-o după-amiază, au trecut pe la Ceasornicar. Doi cotoi bătrâni cărora meșterul le-a retezat mustățile dintr-o tăietură: „Ați venit să iscodiți?” - și i-a dat afară. Veniseră cu gândul să aducă vorba despre porumbei. Ziceau unii că hulubii - aduși, se pare, într-o noapte cu viscol cumplit, de către un străin, care pe ascuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
odată intrat, nu a izbutit cu nici un chip să mai iasă. Au încercat unii, asemenea lui Teseu, să deruleze un fir roșu, care să le arate calea de întoarcere, dar, de fiecare dată, acesta se dovedea prea scurt. Sau îl reteza cineva, bănuiți fiind rătăciții care simțeau că nu vor părăsi nicicând labirintul. Se iscau dispute la care, în unele zone periferice ale construcției, cei de afară asistau neputincioși. Sticla era groasă, nu putea fi sfărâmată cu una, cu două; câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
ceva. (A.E. - „Caligraful”) Doar autorului. Și timpului; schimbă conotațiile, lăsând litera neatinsă: „Să i se taie capul!” - de pildă. Acum trei sute de ani, să zicem, nimic mai simplu. Legal, în urma unei judecăți - sau abuziv, în funcție de împrejurări -, imprudentului i se reteza grumazul. Sintagma „Să i se taie capul!” era ca o execuție aproape împlinită. O secure verbală: suna înspăimântător, acesta era scopul prioritar. Chiar și judecătorii, rostind-o, erau trecuți de un fior. Acum, cuvintele-sabie doar că nu te fac să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
un șal de Indii la gât, matahala lepădă cârja și, sub cerurile ca de păcură în flăcări, o apucă de păr pe femeie. O privi în ochi rânjind, o mușcă sălbatic de buzele învinețite și, parcă din aceeași mișcare, îi reteză beregata cu șișul, de la o ureche la alta. Fugi apoi pe cheiul Dâmboviței, unde i se șterseră urmele. O găsiră în zori, cu rochia muiată în sânge, și cântărețul, care deja răscolise orașul toată noaptea, după ea, fu imediat anunțat
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
vă Împungeți ca țațele? Terminați odată, i-a apostrofat cu amărăciune Puiu Nistea. — Nu voi citi poezie, deși așa am promis. Voi citi o proză scurtă intitulată „Greșeala“. — Bravo, Vasile, era și timpul!... — Gata, Lorena, te rog frumos... i-a retezat-o Puiu Nistea. Să auzim. — „Greșeala“: Ne-am Întâlnit Într-un bar obscur, plin de clienți afumați, În care intrasem să mă Îmbăt. În barul acela nu mă cunoștea nimeni, deci nu avea cum să vină acolo și să mă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Pieptănătura regală, spuse Gajus. Germanicus răspunse mișcat: — Avea dreptul la ea. Se căsătorise cu regina din Aegyptus. Nici unul dintre ei n-ar fi vrut ca țara să devină ceea ce este azi. Din statuia enormă nu mai rămăsese decât capul acela, retezat cu lovituri de bâtă. Zăcuse probabil acolo, printre pietrele ascuțite, în toți anii aceia. Preotul îndreptă ambarcațiunea spre micul golf al vechiului port regal. În apele liniștite, chila unei corăbii care părea să fi fost zveltă și lungă putrezea, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de stânjeneala unei îmbrățișări. Pieptul mi se învinețise serios la impactul cu volanul, genunchii mi se izbiseră de tabloul de bord atunci când corpul intrase în propria-i coliziune cu interiorul mașinii, dar singura mea rană gravă a fost un nerv retezat la nivelul scalpului. Aceleași forțe misterioase care mă salvaseră de la a fi străpuns de coloana volanului o salvaseră și pe soția tânărului tehnician. În afara maxilarului superior învinețit și a mai multor dinți slăbiți, femeia era nevătămată. În cursul primelor ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
-mi spună cât de rău îi pare. Te poți uita din nou peste proiect? A făcut câteva modificări. Am alungat dosarul cu o fluturare din mână, uitându-mă alene la reflexia mea în oglinda de mână a lui Catherine. Nervul retezat din scalp îmi coborâse parțial sprânceana dreaptă, ca o cârpă neagră de pirat care părea să-mi ascundă mie însumi noul caracter. Această înclinare pronunțată era evidentă în toate lucrurile din jurul meu. M-am uitat atent la fața mea palidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
cu mare tact, acesta își desprinse picioarele de pe pedale și-și înclină corpul plutitor într-o poziție orizontală. Mâinile îi erau încă prinse de ghidon, îndepărtându-se acum de el în timp ce motocicleta se dădea peste cap. Cablurile de măsurare îi retezară încheietura unei mâini, și el se lansă într-un plonjon pe orizontală, cu capul ridicat în așa fel încât fața îi deveni o provă, purtându-și zonele vopsite ale rănilor spre parbrizul venind din direcție opusă. Lovi cu pieptul capota
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
cu capul în jos al motocicletei la un metru deasupra coloanei sale vertebrale. Brațul drept îi intră prin parbrizul spart, pierzându-și mai întâi mâna sub ghilotina ștergătorului de parbriz stâng, apoi antebrațul la impactul cu fața pasagerei din față, retezându-i pometele drept. Corpul motociclistului se roti grațios pe-o parte într-un slalom elegant, lovindu-se cu șoldurile de stâlpul drept al parbrizului, deformându-l la punctul central de sudură. Picioarele i se rotiră în jurul mașinii, lovindu-se cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
stâlpul central al portierei. Deasupra lui, motocicleta întoarsă cu capul în jos ateriză pe acoperișul mașinii. Ghidonul trecu prin parbrizul gol și-o decapită pe pasagera de lângă șofer. Roata din față și furca din crom pătrunseră prin acoperiș, lanțul șfichiuitor retezând capul motociclistului când acesta trecu pe deasupra în zbor. Bucățile din corpul său dezintegrat ricoșară în aripa de protecție a roții din spate a mașinii și ajunseră la pământ într-o ceață de cioburi de sticlă securizată care căzu de pe mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
cicatrice, cinci gâlme care descriau un cerc vag deasupra crestei iliace. Vaughan mă privi fără un cuvânt în timp ce degetele îmi ajunseră la câțiva centimetri de pielea lui. O galerie de cicatrice îi însemna toracele și abdomenul. Sfârcul drept îi fusese retezat și repus la loc incorect, și era în permanență erect. Ne-am plimbat prin lumina serii înspre parcare. De-a lungul terasamentului autostrăzii de nord traficul congestionat se mișca precum sângele într-o arteră muribundă. În parcarea goală așteptau, în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
în fața dumneavoastră, tovarășe Dej, declară el solemn, că așa nu se mai poate!... Că, dacă nu găsesc înțelegere nici la dumneavoastră, care reprezentați tot ce are mai bun și mai înaintat partidul nostru, atunci... Faci cult, Niculae, faci cult!... îi reteză Gheorghiu-Dej vorbele măgulitoare, zâmbind pe sub mustață și uitându-se spre Maurer, care tăcea. Acesta-i adevărul! întări apăsat Ceaușescu. Eu n-am avut condiții de a învăța carte pe vremea regimului banditesc burghezo-moșieresc, știți și dumneavoastră foarte bine... Eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
spus, silindu-se să chibzuiască ce era mai bine să facă. Dacă socrului său i-ar fi venit ideea asta cu cinci-șase ani în urmă, poate că ar mai fi mers, dar acum... Răspunse scurt și cuprinzător, de parcă ar fi retezat vorbele cu o custure: O să te bage la pușcărie! Și-așa ești trecut la chiaburi... Nu e bine. Fără să se descurajeze, socrul Grigore îl asigură că nu era dracul chiar așa de negru cum i se părea și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
copil pe o vreme ca asta?... Cine-o să-ți vină la botez?... O să vedem..., îi răspunse Virgil, cu glas împăciuitor, scoțându-și paltonul plin de zăpadă. Ninge al dracului... Potop, nu alta! Asta numai din cauza încăpățânării tale, i-o reteză nevastă-sa, supărată de-a binelea. Că, dacă te-ai fi grăbit puțin, acum copilul era botezat și-am fi stat și noi liniștiți. Ei, lasă, frate, că nu e chiar așa..., încercă el s-o tempereze, scuturându-și zăpada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
frate-meu!... Da să nu mai spui și la alții, că se lasă cu cântec... Știi cum e omul nostru... Te pârăște, fiindcă-i place să-ți facă rău. Nu cumva și tu te ocupi cu sportul ăsta? i-o reteză Viniciuc, trăgând cu sete din țigară și fulgerându-l cu privirea prin lentilele ochelarilor săi albăstrii. Celălalt râse din nou, dar parcă cu mai puțină poftă, și se apucă să scrie grăbit în fișele lui de inventar. Pentru Virgil iarna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
bătrâni mori de foame! pufni Sever cu dispreț. Și ce crezi c-o să faci, dacă o să-ți ieși din pepeni? vru să știe Norica. Sever trânti cu palma în masă: Ce-o să fac?... Uite ce-o să fac, vesti el precipitat, retezându-și parcă vorbele cu securea. Am să mă duc la minister și-o să le cer să-l mute pe Lulea la cimitir, în interes de serviciu!... Așa!... Că pentru asta e tocmai bun un neica nimeni ca el!... Nu mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
asta ar fi fost a lui nea Cutare, aș mai fi zis!... Da e marfa statului, domnu Stelică, și dacă mai pui și tu acolo, ca omu, mâna pe câte ceva... Eu nu pun mâna pe ce nu-mi aparține, îi reteză vorba Stelian, fără să-și ridice fruntea dintre hârtii. Nu asta, domnu Stelică... Eu ziceam că dacă mai pui mâna... nu se cunoaște... Că statu are!... Mai închideți și dumneavoastră puțin ochii, vă rog eu din suflet, că n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
își puse pălăria pe cap și se pregăti să plece. 7 La câteva zile după discuția cu popa Niculescu, în sat avu loc o întâmplare care făcu multă vâlvă în sat. Un militar în termen, venit acasă în permisie, îi retezase capul cu coasa unui oarecare Guiț, cunoscut de toți drept un mare bețiv și un înfocat purtător al carnetului de membru de partid. Cu acel carnet, pe care efectiv individul îl ținea zi și noapte asupra lui, în buzunarul hainei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
în trecere pe-aici, domnule profesor! se apără el revenindu-și din surpriză, fără să lase impresia că s-ar scuza pentru prezența lui în acel loc. Dar profesorul Barbilian nu arătă prea satisfăcut de acest răspuns și i-o reteză scurt și sec: Tinere, ia aminte bine la ce am să-ți spun: orice o să mai auzi, matematica este regina!... Nu te lăsa amăgit de cântecele de sirenă, că o să ajungi să-ți plângi de milă. Ți-o spune un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și de profesorul Barbilian care, de câte ori îl întâlnea pe coridoare, ținea să-i reamintească, cu o figură sobră, să nu cumva să trădeze matematica "pentru o amantă de duzină". El protesta: Nu, domnule profesor, se poate?! Se poate! i-o reteza profesorul. Ascultă-mă pe mine, că-s om pățit: se prea poate! Dumneavoastră ați căutat matematica în poezie, domnule profesor, îi declară atunci Victor, după ce, timp de câteva nopți, îi citise și-i recitise "Jocul secund", volum pe care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
magice a încercat să-l arunce pe David într-o prăpastie atât de adâncă, încât se zvonea că nici nu ar fi avut fund. Dar tânărul voinic i-a făcut față și astfel creatura aceea misterioasă a sfârșit cu capul retezat de sabia magică. Ceea ce era cu adevărat misterios este faptul că toiagul presărat cu cristale care tocmai căzuse în prăpastie s-a reîntors chiar în mâna lui David, care, crezând că acest lucru nemaipomenit s-a întâmplat datorită Zânei, a
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
căci există armonie în natură, precum sufletul poetului se leagănă după vântul molcom care apleacă umilul fir de iarbă, în timp ce toți ceilalți ar vrea să-l izbească până ce stă cu capul plecat; precum omul inspirat din natură este și el retezat odată cu căderea ultimului trunchi de copac iar mintea sa debitează din nou durere în bazinul de neant din rațiunea sufletului; precum și cel mai iubit poet a rupt vreodată o creangă și a strivit o buburuză; iar firul de iarbă i-
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]