1,526 matches
-
acordat mai mult timp practicilor. Această "cultură a publicului", cum i se spune astăzi, este încă departe de a fi fost realizată. Unii invocă "rezistența publicului la analiză", care ar fi legată de refuzul de a "măsura cultura" și de reticența în a reduce practicile la consumuri (Sylvie Octobre, în Politique et musée, volum colectiv, L'Harmattan, Paris, 2001, p. 343). În lumea muzeelor, a fost nevoie de crearea unei legi (Legea Tasca din 2002) pentru a incita muzeele să se
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
poate că goana după consilieri, psihologi și antrenori personali nu reprezintă decât nevoia de magistru, nevoia de lampadofór. Abandonați spațiului virtual, copiii au întâlnit aici magistrul, ghidul care să-i însoțească și să fie alături de ei în momentele cheie; intuind reticența părinților în a-și urma copiii în acest tărâm straniu, creatorii de jocuri au născocit magistrul virtual (întâlnit pentru prima dată în Pokemoni), acela care să le ofere sfaturi și alinare, care să-i îndemne și să-l recompenseze atunci când
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
să devină, așa cum știm cu toții, o povară zdrobitoare pentru însăși existența vieții, datorită faptului că științele despre viață par incapabile să creeze contrapolul echilibrant, acesta neputînd fi decît orientarea spre sensul vieții. Asumîndu-și sarcina în loc să persiste în angoasa plină de reticență în fața introspecției, științele vieții vor descoperi că sursa motivantă a tuturor angoaselor pline de reticență este vanitatea, lucru pe care supraconștiința l-a știut preștiințific dintotdeauna, dar nu-l putea exprima decît sub o mască simbolică. Admițînd că științele vieții
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
științele despre viață par incapabile să creeze contrapolul echilibrant, acesta neputînd fi decît orientarea spre sensul vieții. Asumîndu-și sarcina în loc să persiste în angoasa plină de reticență în fața introspecției, științele vieții vor descoperi că sursa motivantă a tuturor angoaselor pline de reticență este vanitatea, lucru pe care supraconștiința l-a știut preștiințific dintotdeauna, dar nu-l putea exprima decît sub o mască simbolică. Admițînd că științele vieții vor reuși să se elibereze de angoasa în fața adevărului, care le blochează, ele se vor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Astor (2005), privitoare la victimizări și climatul școlar, care a trecut în trei valuri printr-un eșantion de școli evreiești și arabe, va fi extinsă la toate școlile din țară. În Franța, dezvoltarea unor astfel de anchete a întâmpinat puternice reticențe. Administrațiile producătoare de statistici se tem că vor pierde monopolul informației legitime despre criminalitate și delincvență. Chiar așa stau lucrurile în ceea ce privește violența în școală, unde am asistat la un război al administraților pentru a hotărî cine trebuia să măsoare această
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
În ce mă privește, rămân sceptic în fața acestei îngrămădiri, care mi se pare mai degrabă o încrâncenare de a ști decât o coerență tematică. Dar nu acesta-i fondul problemei: chestionarele de "delicnvență" autodeclarată de adolescenți se lovesc de numeroase reticențe (Zaubermann și Robert, 1995, p. 40), chiar dacă reprezintă o metodologie de mare valoare. Una dintre critici ține de declararea sub nivelul real a conduitelor riscante, mai ales în mediile populare ceea ce este, sociologic, normal, consecințele juridice ale delincvenței fiind foarte
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
trecerea timpului. Ele prezintă o oarecare doză de interes pentru publicul cititor și nu numai, dar adevărata substanță a sentimentului de prietenie este cea care conturează și definește caracterul pur, sincer, al Omului. Clauzele prieteniei adevărate, sinceritatea, comunicarea, lipsa de reticențe, dar mai ales consecințele acesteia, o pot ridica la rang de ritual. O adevărată pledoarie pentru prietenia adevărată face și Petru Rezuș în cartea sa dedicată lui Creangă, atunci când vorbește despre legătura acestuia cu Mihai Eminescu: „Prietenii adevărați se revarsă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
dăruire consimțită; își oferă ajutorul, suportul, dragostea celorlalți; - când primește milostenia, el primește darurile materiale sau afective ce îi sunt oferite și de care are nevoie pentru a evolua ori pentru a exista. Însă orice obstacol sau piedică (absența darului, reticența, mâna întinsă ce rămâne goală etc.) trebuie interpretat ca imposibilitate de a da sau de a primi. Celui ce visează îi lipsește generozitatea (nu știe să dea) sau umilința (nu știe să primească, dar mai ales nu știe să ceară
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
noțiunea unei derivate de ordinul doi, și cei care au încercat să deseneze un cerc oscilator al unei curbe știu că a doua derivativă nu este un concept foarte la îndemână. Legea gravitației pe care Newton a stabilit-o cu reticență, și pe care ar fi putut-o verifica cu o precizie de aproximativ 4%, s-a dovedit a fi corectă cu o marjă de eroare de mai puțin de 1 la 10000 de procente și a devenit atât de strâns
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
de fapt componente ale unei macrotrilogii, Don Juan, a cărei ultimă parte este nu un roman, ci, la rândul ei, o masivă trilogie, Amfitrion (1994), formată din volumele Demonii mărunți, Procuratorii și Alberta. Deși întâmpinat de critică cu o ciudată reticență, Amfitrion este o întreprindere vastă, vădind o ambiție artistică temerară, un pariu cu miză enormă, în mare parte câștigat, o operă care cuprinde unele dintre cele mai bune pagini scrise de B. Ziua și noaptea (1998), prezentat de autor ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
parizian se bazează, din punct de vedere lingvistic, pe utilizarea prenumelor, a enunțurilor impersonale 360 (pentru a evita indicarea subiectului nedorit), a formelor necategorice ale actelor de vorbire, pe întrebuințarea frecvență a modurilor condițional, imperativ și conjunctiv. Ezitarea, așteptarea și reticența sunt modalități pentru a ocoli un verdict negativ categoric [Hoffet, 1953, p.30-31]. Acolo unde anglo-saxonii insistă să pună toate punctele pe i, francezii preferă să se eschiveze de la o conversatie penibilă și neplăcută. Dacă va fi necesar să se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
teoretician deschis unei palete foarte largi de probleme. Al. I. Amzulescu a desfășurat o activitate folclorică completă, executând absolut toate operațiile pe care le pretinde stadiul actual al dezvoltării disciplinei științifice căreia i s-a dedicat, putându-se spune, fără reticențe, că este, în acest moment, cel mai bun specialist pe care îl avem pentru domeniul în cauză. Și mergând mai departe, se poate chiar afirma că Al. I. Amzulescu este cel mai bun specialist al problemelor pe care le pune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
ori imprecații (câteodată obscur-vindicative), plăcerea contemplației, uneori înfiorări convenționale pe teme istorice, considerații pe teme etice - totul schițat indecis și plat. Câteva caligrafieri intimiste nu sunt lipsite de oarece grație. Dar P. pare dispus să prelucreze liric, fără discernământ sau reticențe, orice pâlpâire mai energică a sensibilității sale meditative. Preponderente ar fi regretul, neliniștea, tristețea, despărțirea, injustițiile și noncomunicarea, dar apar și izbucniri, poate autoironice, agresiv-narcisiste. Metafore, mici alegorii ori parabole punctează discursul, însă majoritatea poemelor rămân declarative ori, dimpotrivă, impenetrabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
Poe, Journalist & Critic, 1969, p. 434: "Poe did not regard the writing of a poem aș a process of discovery". În schimb, Ion Barbu vede în asta o autentică descoperire (cf. "Veghii lui Roderick Usher"). 58 Acest lucru explică, parțial, reticența lui Poe față de metodă de creație a lui Nathaniel Hawthorne, din cea de-a doua recenzie la Twice-Told Tales, măi, 1842. Essays and Reviews, 1984, pp. 505-540. 59 Conform unor distincții făcute de Maurice Blanchot, The Space of Literature, 1982
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
către cele sfinte, respectul către pravilă și stăpânire" (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 79), suflul naționalist nu și-a făcut loc. Acesta presupunea o ideologie revoluționară care perturba ordinea statală încetățenită, motiv pentru care autoritățile publice au manifestat precauție și reticență față de noile idei propagate de curentul romantic. Reformele educaționale începute în perioada regulamentară (post 1831- 1832), departe de a satisface doleanțele intelectualității liberal-democrate care a organizat mișcările revoluționare de la 1848, nu au făcut decât să suscite și mai puternic revendicările
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naționalismului (1936) semnată de N. Roșu. Injectată cu un amestec de satiră necruțătoare și vădită îngrijorare morală, textul semnat de T. Teodorescu-Braniște (1936), publicat inițial în revista Cuvântul Liber și tipărit ulterior în formă de broșură, cataloghează fără prea multe reticențe diplomatice naționalismul propovăduit de Roșu ca expunând "doctrina bâtei". Nici N. Ionescu (care a preferat rolul de inspirator din umbră), nici N. Crainic (în ciuda numeroaselor articole publicate în diferitele "foi huliganice), "n'a[u] izbutit să dea cetelor de bătăuși
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
într-o viață de tip organic. Prin abandonul istoriei și claustrarea în sine a fost posibilă salvarea duhului etnic românesc de suflul distructiv al istoriei. Sub aceste auspicii s-a precipitat fondul etnic românesc, a cărui specificitate a dat-o reticența categorică de a se lăsa "târâtă în istorie" (p. 230). Într-o mie de ani de supraviețuire în paralelul istoriei, instinctul de supraviețuire manifestat prin retragerea anistorică în sine s-a perfecționat sub forma unui complex pe care Blaga îl
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au fost interesate de consolidarea RFG în blocul occidental, pe măsură ce URSS urmărea să creeze Republica Democrată Germană ca o colonie sovietică. Pe acest fundal geopolitic, SUA au promovat în RFG o "lectură exonerantă și minimalizantă" a trecutului nazist (Cioflâncă, 2007). Reticența de a confrunta trecutul a fost alimentată și de "miracolul economic german" (Wirtschaftswunder) din anii '50 care a întremat stima de sine a națiunii demoralizate de efectele dezastruoase ale războiului. Nu în ultimul rând, amânarea asumării critice a trecutului s-
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
68 a fost reconsiderarea critică a trecutului nazist. Tinerii rebeli care au generat mișcările contestatare din 1968 s-au revoltat împotriva politicilor oficiale de promovare a amneziei, condamnând reprimarea colectivă a trecutului nazist care a caracterizat generația părinților lor. În ciuda reticenței inițiale și a tentației de eschivare morală care a marcat Germania postbelică, Holocaustul a fost recunoscut în cele din urmă ca reprezentând perigeul moral al umanității, fiind unanim acceptat ca eveniment caracterizat de unicitate istorică și climaxul atrocității umane. Reglarea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
distrugătoare. Întâlnim topoi familiari: Fiammetta stă în biserică în sâmbăta Paștelui și este apreciată de privirile laudative ale multor bărbați, observă privirea unui tânăr, deosebit de fermecător, plin de grație și foarte elegant îmbrăcat. Preocupată de reputația proprie, la început manifestă reticență în a se îndrăgosti, dar mândria ei va fi subjugată și va ceda. Dragostea lor este pur fizică.”246 „Adevăratele <<evenimente>> din această operă sunt gândurile Fiammettei, iar felul în care Boccaccio folosește cuvintele creează aceeași impresie. Într-o atentă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
frumoasă. Troil se îndrăgostește nebunește, dar îi este teamă să și dezvăluie sentimentele. Pandar, unchiul Cresidei (de data aceasta) și prietenul lui Troil, află secretul inimii lui și îl ajută să ajungă în apropierea femeii dorite. Cresida cedează, după o reticență inițială, și îndrăgostiții trăiesc clipe de fericire împreună. Într-o zi însă, în urma aceluiași schimb de prizonieri, Calcas îi convinge pe greci să-l cedeze pe Atenor pentru Cresida, pe care se teme să o lase în cetatea blestemată. Îndrăgostiții
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
unei independențe proprii: „Ed ora non è tempo de marito,/ e se pur fosse, la sua libertate/ servare è troppo piș savio partito.”1001 O femeie îndrăgostită reprezenta o femeie în pericol de a-și pierde statutul social, de aici reticența personajului feminin în a accepta propunerile amoroase trebuie interpretată ca o dovadă de cumpătare, de echilibru, de înțelepciune practică.” 1002 Iubindu-l pe Troil, Cresida este conștientă că renunță la independența pe care i-o oferea statutul de femeie singură
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să-ți ieși din minți.” (Petronius) Altfel riști să fii considerat o excepție pentru ei și să fii tratat ca atare, adică drept un...nebun (nebunii nu se consideră, se știe nebuni și de aceea Îi privesc cel puțin cu reticență pe toți cei care nu gîndesc ca ei). * „Gestul este punctuația vorbei.” (H. Paronian) Da, dar numai În cazul oamenilor sinceri, nedisimulați. În rest, „gestul” poate masca, deruta, sau chiar contrazice sensul comunicării. * „Plăcerea cea mai delicată este să faci
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să plângă. Ludovic și-a scos spada încercând să l liniștească, promițându-i că îl va apăra cu prețul vieții. Anna de Austria și Mazarin se confruntau cu lipsa de încredere manifestată de parizieni, care întotdeauna i-au privit cu reticență. Reprezentanții poporului au explicat de mai multe ori că nu aveau motive să se încreadă într-o prințesă spaniolă, care nici după douăzeci de ani de trăit în Franța nu reușise să elimine puternicul accent spaniol pe care îl avea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
adevăr, alții ar ști ce vrem, ei ne-ar putea îndeplini dorințele, fie chiar și potențial; • să punem problema și în funcție de nevoile/de interesele celuilalt; să nu vorbim numai în numele nevoilor și al intereselor noastre; • când ne aflăm în fața unor reticențe în a negocia sau a unor atitudini defensive, să întrebăm partenerul ce anume l-ar face să se simtă mai bine dispus, mai interesat, mai motivat sau mai în largul lui; • să renunțăm la rolul de oponent și să ne
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]