1,912 matches
-
bună alternativă pentru cei ce sunt începători în hipnoanaliză evitând probabilitatea de abreacție care ar putea produce necazuri. Pentru a diminua riscul de abreacție, care poate fi realizată de către terapeut înaintea căutării, astfel ca pacientul să nu fie nevoit să retrăiască un eveniment tulburător și să poată să privească evenimentul de parcă i s-ar fi întâmplat altcuiva. Pentru a obține permisiunea inconștientului înainte de a încerca ca pacientul să raporteze la nivel verbal de comunicare o experiență foarte stresantă. Problemele pot fi
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
în terapie a subliniat importanța regresiilor parțiale, în care o parte din pacient simte vârsta regresată și o alta reține perspectiva adultă cu o abilitare a unei recadrări constructive după o abreacție adecvată. Într-o regresie sau retrăire completă pacientul „retrăiește” experiențele trecute, adesea cu abreacție considerabilă, fără prezența aparentă a învățăturilor, experienței și rațiunii adulte. Din punctul meu de vedere o regresie „conștientă” completă are prea puțină valoare terapeutică, deși unii terapeuți propun acest lucru în anumite situații clinice (Greenleaf
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
le integrează într-o afirmație generală și inteligibilă (1943/1966, p.81Ă. În ultimă instanță Jung a susținut aplicarea unei tehnici numite „imaginație activă” care cerea pacientului să viseze din nou un vis în timpul ședinței de terapie și să îl retrăiască. Uneori pacientul regresa înapoi la o experiență din copilărie, adesea cu ventilare emoțională considerabilă. Singer (1973Ă leagă acest lucru de „o mișcare intensă a intestinelor după o lungă perioadă de constipație” (p.313Ă. Un al doilea aspect al metodei constructive
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
un mod creativ și sigur. Deoarece această abordare funcționează la nivel de integrare inconștientă și rezolvare a problemei psihosomatice există mai puține șanse de redeschidere a leziunilor traumatice. Evenimentele dureroase pot fi restructurate prin folosirea resurselor adulte disponibile pentru a retrăi trauma dintr-o perspectivă diferită în timp ce trecutul poate începe să fie controlat. Evaluarea inițială Terapeutul a realizat o evaluare inițială care a acoperit următoarele zone: Sugestibilitatea pacientei a fost evaluată prin folosirea unei adaptări a profilului de inducție hipnotică a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
asupra atacului, schimbând teama și vina în curaj și control în timpul unei amenințări copleșitoare. Spiegel subliniază principiile de bază după cum urmează: Cel mai stresant lucru în legătură cu un eveniment traumatic este sentimentul neajutorării absolute pe care îl implică. Această neajutorare este retrăită în sindromul de stres postraumatic prin pierderea controlului asupra stării mentale, cu stări disociative spontane, reacții de teamă sau reamintiri intruzive ale evenimentului. Mai mult, asemenea pacienți tind să identifice terapeutul cu agresorul și simt că terapia duce la o
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
dureroase, documentele de-a dreptul răvășitoare. Câte certitudini afective nu s-au prăbușit, câtă încredere spirituală nu s-a clătinat! Scrisul închis între copertele bine păzite „revela”, ca în fotografie, negativul trecutului „supravegheat”. Pe cei ce aveau curajul să-și retrăiască, citind, viața de până atunci, îi aștepta trista încercare de a recompune spectrul prieteniilor acum pierdute, uneori chiar pe cel al propriilor lor familii destrămate. Omul care și-a văzut umbra va muri, spune legenda. Dar omului care și-a
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
poate; pornire; poziție; la primărie; primul; prin; privește la Domnul; privire înapoi; rac; răsfoi; răsucire; rătăcire; război; răzbunare; a se răzgîndi; răzgîndire; răzgîndit; reacție; reacțiune; readuce; realiza; recunoștință; redirecționare; refuza; regăsi; reînceput; reîncercare; reîntîlnire; reluare; renunța; a renunța; renunță; repede; retrăi; retur; revede; risipitor; roadă; România; roșu; rotire; roți; Ruby; rută; schimba; schimbă; schimbător; semn de circulație; sens unic; sentimentul; soartă; soț; spre; sta; stînga; a suci; superstiție; o nouă șansă; teatrul; tîrziu; toarce; toți; trafic; trecutul; tren; trist; țară; țeapă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
greiere; își face griji; incertitudine; inconfort; iubire; încălzi; înfrigurat; înghețată; înlemni; întîmplare; lecție; leșina; marmură; a mișca; mișcare; mîini; murmur; neînghețat; neliniștit; nervi; nervos; nervozitate; noapte; om; panică; pasăre; pămînt; picioarele; plînge; ploaie; pui; ram; ramură; răceală; răcoare; răspuns; rău; retrăi; sare; săracul; a scutura; sentimente; senzație; simț; simpatic; de spaimă; a speria; a se speria; stă; stingherit; stres; a se teme; temperatură; tensiune; tic; tînjea; tot; transpira; tresărea; tot timpul; trib; turbulențe; undui; uneori; "ca varga"; vibrații; zdruncina; a zgribuli
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
probabilitatea reapariției problemelor după încheierea tratamentului. 4. Tulburarea de stres posttraumatic Oamenii care s-au confruntat cu o situație traumatică, fie din postură de victimă, fie din postură de martor, au uneori dificultăți în a-și reveni după traumă. Aceștia retrăiesc uneori evenimentul sub formă de coșmaruri sau flashback-uri, se simt anxioși sau deprimați, se simt incapabili să reacționeze emoțional sau sunt nemulțumiți de viața lor. Dacă aceste simptome se mențin dincolo de o anumită perioadă considerată normală pentru readaptarea de după
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
în care să le fierbeți; - o sursă de căldură; - cineva care să le mănânce rapid*. * Extraterestrul numărul unu a pățit-o urât de tot cu niște ouă pe care nu le-a mâncat la timp... Tocmai ne împăcaserăm și ne retrăiam dragostea la intensitate maximă, dar o delegație de o lună în State l-a luat din nou de lângă mine. De dor, îi fierbeam zilnic câte un ou. Nu puteam să gătesc pâine cu parizer, mă excitam îngrozitor și mă umfla
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
care deseori îl detestă pentru mulțimile care rătăcesc prin el, fredonează refrene spaniole atât de tare încât ceilalți îl cred probabil nebun. „Era una din acele crize în care exaltarea e mai puternică decât deprimarea” (II, 112-113). Ei bine, acum retrăiește “întreagă, noaptea aceea de la Talamanca, atunci când, pe la ora trei sau patru, m-am sculat brusc și m-am dus pe stâncile abrupte ce domină marea cu gândul s-o isprăvesc. Eram în pijama, cu un impermeabil negru pe deasupra; am rămas
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
dormeau pe un bac care era un șlep destinat transportului cerealelor. Aici se așezaseră 3 rânduri de paturi și o sobă improvizată, fără nici o instalație electrică. Pentru a avea puțină lumină deținuții făcuseră niște lămpi și atunci când le aprindeau seara retrăiau “atmosfera de peste 2000 de ani în urmă a vieții primilor creștini”. Echipamentul de lucru era format din pufoaică, căciulă cu clape iar în picioare opinci de cauciuc. Din opinci peste pantaloni se trăgeau “ciulcii”, un fel de ciorapi de cauciuc
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în poemul numit semnificativ "Incendiul" și cuvântul este floare: "Fă ce poți, din cuvinte,/ acum și iute -/ nu ai alegere, nu ai timp,/ fă-ți din ele inel, prinde-l de gol,/ fă-ți din ele frânghie/ încleștează-te strâns..." Retrăiește cu aceeași pasiune de-odinioară identitatea cu natura: "am pierdut lungimea de undă a pădurii/ întâia, frageda identitate, când erau frunze cutremurate/ și țipam cu țipătul rupt al nervurii... În elemente și cântec, li-s aproape,/ și totuși străină și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
brațele noduroase ale tatălui. Copiii ard și vremea absoarbe în neant generații și generații. Ca și Goga, dar mai ales ca Beniuc, Ioan Alexandru își fixează originea: "Mă trag din neam străvechi de cântăreți dieci/ în stranele bisericilor ardelene". Poetul retrăiește amintiri din nopțile de iarnă, apare mama înfășurată în năframă neagră, și cumpăna fântânii, aflată într-un permanent dezechilibru, stare în care unește izvorul cu steaua. Zorii vor surprinde satul și cimitirul într-un moment de repaus. Ca altădată Coșbuc
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
coasta în vâlceaua cu izvoarele/ Suiam iar printre stejarii bătrâni, dând cu piciorul/ în ciuperci,/ Mânătărci otrăvite/ Pălăria șarpelui,/ Răscoleam frunzele,/ intram prin tufișuri... când ieșeam în Piscul cu Bojii,/ Ni se lumina de atâta lărgime ("Piscul cu bojii"). Poetul retrăiește cu încântare peisajele de odinioară: " Când se văd munții" ei se văd rar, pentru că pădurile sunt în nori, și pentru că stelele sunt joase și pâlpâie "de-ți iau ochii/ Ca lumânările pe colaci/ când aerul se ridică în sus, ei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sub ochii noștri, a unui zid făcut din planșe de lemn, echivalentul mănăstirii...atunci cadrul scenei se închidea progresiv și în gesturile precipitate recunoșteam dăruirea până la moarte a meșterilor și a lui Manole... Răsună și acuma în mine furia construcției, retrăiesc agitația zidarilor, căci teatrul, în prezența mea, devenea metafora vie a sacrificiului pentru creație. A devoțiunii dincolo de viață și moarte. Nu auzeam un discurs, ci eram martorul unui act. De câte ori mă gândesc la el, mereu îl regăsesc. Și în alt
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
singurătății, dar și dorința nemărturisită de comuniune și de completare. Apariția Sufleorului (Marian Râlea) îl întremează și-l animă. Urmează să-și joace ultima carte, rolul vieții lui, toate rolurile deodată, doar să joace și să fie văzut! Doar să retrăiască bucuria chemării la rampă, fiorul aplauzelor, falsa aceea apreciere. Falsă zice el, falsă zice și Cehov într-una din scrisorile pe care i le trimite lui Suvorin: ... iar publicul (nu i-am spus ticălos) e nesincer față de noi: niciodată n-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de multe ori senzația că un spectacol de teatru este un organism care trăiește și se săvârșește sub lumina reflectoarelor. De puține ori spectacolele de astăzi provoacă iluminări ale gândului. In spectacolul propus de Alexa Visarion doi Bufoni ai scenei retrăiesc cuvinte și gesturi ale marelor spectacole jucate și susținute pe scena teatrului în care sunt captivi. Din noaptea scenei umbrele bufonilor prind lumina amintirilor și încep să respire teatru. Poate că pentru spectator nu contează numele actorilor ci doar măiestria
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
izvoare viața diferitelor epoci în diverse domenii ale spiritului, care a fost cândva vie", scria H. Rickert în legătură cu Dilthey 26. În Einleitung..., filozoful însuși explica rolul esențial al (re)trăirii în procesul înțelegerii și interpretării: "Sunt înțelese numai realitățile istorice retrăite de un suflet bogat. Și în măsura în care trăirea ajunge la structura profundă și centrală a culturii, ea facilitează această comprehensiune, chiar dacă înțelegem doar parțial ceea ce a fost în trecut. Cea mai vie imaginație, cea mai mare vitalitate lăuntrică nu sunt de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
memoriile octogenarei" Ninei Cassian: "O invităm vară de vară la Neptun (probabil cu o cursă Charter!). O premiem. Îi tipărim cărțile cu fonduri de la F.C.R. și mai recent de la I.C.R. Să-l tot fi cântat pe Stalin! (...) Rosinanta octogenară își retrăiește intens nu lirismul ei de trei parale ori de două, ci aventurile ei erotice, antologice, walpurgice, cu și cu și cu...(...) Victime nu erau doar "trăpașii bărboși de la malul mării, ci și tineri imberbi începători în ale poeziei". Însăși casa
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
să se exprime în prospețimea clipei regăsite, timpul anterior ia locul prezentului. Revanșa acestui timp resuscitat premiază interior o sensibilitate răvășită: "...trag paharul cu lumînarea drept lîngă pernă și, cu un creion și cu un vraf de hîrtii, încep să retrăiesc trecutul și să deslușesc prezentul între mine și Ioana. Abia acum pot să refac vechile scene dintre noi, fără să le turbur cu emoțiile prezentului. Trecutul, sub alte forme, continuă și acum. Parcă noaptea și liniștea dimprejur au pus o
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de la mémoire sont liées les intermittences du coeur". La Anton Holban, preocuparea obsesivă a personajului înregistrează și aceste dislocări în straturile palimpsest ale aducerii aminte: "Trăiești clipe teribile și apoi ele se așează la întîmplare în memorie. Nu le mai retrăiești cronologic și nici nu le alegi pe cele mai importante. Deodată, o scenă neînsemnată prinde proporții, te persecută, o analizezi cu toate puterile tale de interpretare." Tema proustiană, tratată oricît de diferit, se nutrește din aceeași concepție: "am sufletul însă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
sunt maeștri în arta de a gândi împotriva lor înșiși, la fel ca Dostoievski. Eternă reîntoarcere a identicului, văzută ca un adevăr terifiant, ca o teribilă fatalitate, o "reîntoarcere mecanică a Aceluiași, roată implacabila a Destinului, care ne obligă să retrăim în veci fiecare clipă, fără putință de a schimba absolut nimic"9, are ca soluție a scăpa de teama de ea; supraomul lui Nietzsche cheamă și accepta eternă reîntoarcere cu bucuria creației. O nouă morală este creionata acum, omul nou
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
dar nu de pământ în general, ci de acea bucată, acea infimă, dar atât de dragă, atât de dorită bucată de pământ unde ne-am trăit copilăria. Și, pentru că acolo ne-am făcut dura ucenicie, rămâne adânc înfipta în memorie. Retrăiesc în memorie cu melancolie acel univers îndepărtat, din care n-a mai rămas decât un chip, o piață umila, o străduța"125. Crailor de la Răsărit 126 ai copilăriei nu le-ar cere decât să-i aducă înapoi vremurile acelea, în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
acum o mie de ani", cănd atât de mult "așteptăm și doream venirea lor, să-mi aducă așteptarea aceea, candoarea aceea", când totul începea cu "a fost odată": "Știu că e mult să cer asta, e un vis imposibil să retrăiesc magia copilăriei cu Crăciunul și cu aniversările de copii (...)127, pentru că "pământul copilăriei tale a rămas pentru totdeauna în urmă, visele tale nu se mai întorc, poți doar să-ți mai amintești, cu durere, de minunăția ei. Corpul tău se
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]