7,557 matches
-
totul. Desigur, în situația în care se apreciază, totuși, că bunul râvnit se poate obține, existând în plus și convingerea că el ni se cuvine, dar nu ni se dă din rea voință, atunci se pot înregistra și atitudini de revendicare fermă din partea persoanei frustrate. Dar, în general, s-a observat că persoanele aparținând acestei a doua categorii știu să gestioneze mai bine chiar și aceste situații mai speciale, în care există impresia că sunt private pe nedrept de un bun
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
vinovată de durerea simțită, așa, mai târziu, dacă aceste deprinderi nu se vor transforma, ele vor face pe individul respectiv să nu-și găsească niciodată vreo vină în acțiunile lui neizbutite și să dea vina pe alții, sursa delirului de revendicare. Conduita de lamentare perpetuă, în alte cazuri, de imprecații necontenite la adresa anturajului, nu sunt decât rămășițe ale deprinderilor infantile, ale obișnuinței de a primi mai mult și a da mai puțin”. („Examenul critică, p. 5). Cu alte cuvinte, trebuie găsită
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
motivelor, aspirațiilor) — toate acestea reprezintă condiții psihologice necesare obținerii unui echilibru interior și unor relații stimulative și principiale cu cei din jur. Se va urmări, în permanență, formarea la elevi a obișnuinței de a se întreba în ce măsură sunt justificate propriile revendicări față de o altă persoană, de a renunța la susceptibilitate, la interpretarea subiectivistă a pretențiilor sau manifestărilor celorlalți, care dă naștere unei reacții de apărare și de ostilitate. Cu alte cuvinte, aceștia trebuie să renunțe la egoism, trebuie să facă dovada
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
virtutea de a asigura, de exemplu, pacea universală și veșnică). Astfel de oameni, consumă mult timp și energie pentru a convinge, pentru a-și impune proiectele, iar în situația în care sunt priviți cu ironie pot deveni fie agresivi în cadrul revendicărilor lor, fie profund depresivi, realizând chiar suicidul. În delirul de filiație, persoana respectivă se crede urmașul unor celebrități, a unor familii renumite, care au avut sau care au o situație economică, socială sau culturală deosebită. Este memorabilă, în acest sens
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
dezvoltă adesea, sunt interpretate ca având o origine supranaturală, divină, ceea ce-l face, pe de o parte, să fie infatuat, iar pe de altă parte, foarte sensibil la nerecunoașterea valorii lui de către cei din jur. Delirul de persecuție și de revendicare. Persoana în cauză are convingerea că trăiește într-o lume ostilă, că cei din jur o urmăresc, o suspectează, complotând chiar împotriva sa. Acest fapt îl face pe individul respectiv ca din presupus persecutat, să devină adesea persecutor, recurgând la
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Din categoria unor astfel de oameni se recrutează așa-numiții procesomani, care asaltează organele judiciare cu nenumărate sesizări și reclamații, și care aduc climatele familiale și profesionale într-o stare de exasperare. Atât delirul de „persecuție”, cât și cel de „revendicare”,, sunt puternic susținute afectiv și volițional în cadrul „sindromului paranoid”, știut fiind că paranoicul este un aprig luptător pentru realizarea dezideratelor sale imaginare. Argumentarea paranoicului este uneori așa de bine făcută, încât el poate atrage în sistemul său de convingeri personale
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cu „psihopatiile”, deoarece în cuprinsul lor activitatea reflectorie / activitatea gândirii este păstrată, dar lumea valorilor psihopatului este cu totul alta, decât la oamenii normali, ceea ce face ca structurarea atitudinilor față de sine, față de semeni și față de existență, să îmbrace caracterul unor revendicări egoiste și exacerbate. Se cunosc mai multe forme de „psihopatie”, în funcție de care sector al vieții psihice suferă mai mult influența egocentrismului psihologic și al voluntarismului afectiv și moral al psihopatului. Astfel, când în structurarea patologică a personalității psihopatului predomină deficitul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
pentru a-i da eventual noi sensuri și semnificații, superioare. Egocentrismul afectiv și moral exprimă tocmai acest fapt: rămânerea persoanei în cauză pe o treaptă inferioară de autoreglare a personalității, fapt care o face să fie impulsivă, deosebit de legătură în revendicările sale, și cu un simț al realității mult diminuat. Constructivitatea în planul comportamentului social presupune, dimpotrivă, retroacțiunea, reexaminarea propriei conduite, ca o condiție de anticipare, de perfecționare, de umanizare continuă a psihicului sistem motivațional. „Iliada” lui Homer, ne oferă un
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
vinovată de durerea simțită, așa, mai târziu, dacă aceste deprinderi nu se vor transforma, ele vor face pe individul respectiv să nu-și găsească niciodată vreo vină, în acțiunile lui neizbutite și să dea vina pe alții, sursa delirului de revendicare. Conduita de lamentare perpetuă, în alte cazuri, de imprecații necontenite la adresa anturajului, nu sunt decât rămășițe ale deprinderilor în familie, a obișnuinței de a primi mai mult și a da mai puțin”. Egoismul și individualismul sunt factori psihologici care împiedică
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
tipurile de conflict cu potențial de război existente în lumea noastră: 1. conflicte generate de jocul strategic global, de rivalitatea dintre marile puteri pentru supremație mondială, de cursa nucleară etc. (de exemplu, criza cubaneză din 1962); 2. conflicte generate de revendicări teritoriale dublate de animozități etnico-religioase (între arabi și Isarel, Bosnia, Nagorno-Karabah); 3. conflicte izvorâte din relații îndelungate de dependență și dominație, bazate pe superioritate economică și tehnologică (Panama, Grenada, Haiti, Afganistan, Suez 1956); 4. conflicte între sisteme socio-economice și ideologii
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
de fără folos; cele mai recente extrapolări ale acestor teorii sînt o serie de Încurcate ipoteze cu privire la o „școală” a Apostolului Toma și la existența unui gnosticism „sethian”, viguros susținute Încă În lucrările cîtorva Învățați bîntuiți de anume idiosincrasii 8. Revendicările de ordin genetic sînt deduse din clasificări și viceversa. Devine astăzi tot mai limpede că asemenea presupuneri nu pot fi demonstrate decît dacă autorul Însuși devine „gnostic” - respectiv, dacă se pretinde În posesia unei cunoașteri secrete care Îi Îngăduie să
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Învățați din sînul școlii germane de istorie a religiilor Împărtășeau dinainte un număr de premise afirmate explicit de Mișcarea populistă (völkische Bewegung) de la Începuturile secolului XX și ulterior adoptate de naziști 10. Școala germană de religie pregătea astfel terenul pentru revendicarea unui „Isus arian”, un Isus care era, de fapt, anti-evreu. Iar unii dintre cei mai mari Învățați ai vremii - În primul rînd Rudolf Bultmann Însuși, care nu poate fi suspectat de simpatii naziste ori de antisemitism - s-au lăsat amăgiți
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
scuza la nesfârșit, justificându-se prin statutul de victimă a puterii. Acest statut este avantajos, Într-adevăr, pentru că el reclamă compasiune și deculpabilizare, iar În timp, acumulând putere simbolică prin prestigiul pe care Îl are ca victimă, BOR poate pretinde revendicări injuste și abuzive. Folosindu-se de acest tertip, BOR a „convins” SRI că dosarele ei nu merită a fi consultate decât În „familie”, unde limbajul acestora poate fi Înțeles și interpretat „corect”57. Diplomația ecleziastică din perioada ceaușistă a semănat
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și Întâmplat. Ceaușescu a sosit În Valea Jiului pe 3 august 1977, iar numărul de mineri adunați În Lupeni a crescut de la aproximativ 20.000 la 35-40.000. Prin intermediul purtătorului de cuvânt al minerilor a fost citită lista celor 22 de revendicări, ultimul punct cerând, intuitiv, ca „nici un grevist să nu fie arestat, anchetat sau persecutat În urma mitingului grevist de la Lupeni”1. Întâlnirea cu Ceaușescu a durat mai multe ore, timp În care acesta le-a promis minerilor rezolvarea revendicărilor, „intuind că
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
22 de revendicări, ultimul punct cerând, intuitiv, ca „nici un grevist să nu fie arestat, anchetat sau persecutat În urma mitingului grevist de la Lupeni”1. Întâlnirea cu Ceaușescu a durat mai multe ore, timp În care acesta le-a promis minerilor rezolvarea revendicărilor, „intuind că singura soluție este să facă promisiuni pe care să nu le onoreze”2. Represiunea Începuse Însă deja, prin infiltrarea unor securiști printre manifestanți (celebrele „salopete noi”3), și urma să continue intens după plecarea șefului statului. În mod
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
acestora, inclusiv prin planul de a regiza accidente de mașină liderilor. Scopuri care par să fi fost destul de bine Îndeplinite din moment ce, dacă unii dintre lideri au fost arestați și condamnați, un altul, cel care a citit În fața lui Ceaușescu lista revendicărilor, a urmat ulterior cursurile Academiei „ștefan Gheorghiu”7, absolvind În 1986, cu un an Înainte de mișcarea muncitorilor din Brașov. Povestea lui Victor Apostu, fostul inginer-șef de la Aninoasa, relatează perfect istoria intimidărilor la care au fost supuși minerii participanți la
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
protestul au luat cu ei, de la poarta Întreprinderii, drapelele tricolore, puse special pentru alegerile care se desfășurau chiar În acea zi, și au pornit spre Comitetul Județean de Partid scandând: „Vrem mâncare la copii!”, „Vrem bani!” sau „Vrem căldură!”. Treptat, revendicările lor de natură economică și socială s-au transformat În blamări la adresa sistemului comunist și a celor care Îl conduceau. Demonstranții au Început să strige: „Jos comunismul!”, „Jos Ceaușescu!” și „Libertate!”, reușind să atragă și o parte dintre brașovenii care
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și constă în incapacitatea sau stabilirea deficitară a limitelor interne, a responsabilităților față de alții, a scopurilor pe termen lung. Apar dificultăți în respectarea drepturilor celorlalți, în stabilirea și atingerea unor scopuri personale realiste. Acest domeniu este caracterizat de două scheme: Revendicare/grandoare (ET) - credința că suntem superiori altor oameni, revendicăm drepturi și privilegii speciale, regula reciprocității nu funcționează în acest caz. Revendicăm dreptul de a face ce vrem, indiferent dacă ceea ce dorim este ancorat sau nu în realitate, indiferent care este
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
Abandon (AB) Neîncredere/abuz (MA) Izolare socială/înstrăinare (SI) Deficiență /rușine (DS) Eșec (FA) Dependență/incompetență (DI) Protecționism/sine nedezvoltat (EM) Vulnerabilitate la rău și boală (VH) Subjugare (SB) Sacrificiu de sine (SS) Inhibiție emoțională (EI) Standarde nerealiste/hipercriticism (US) Revendicare/grandoare (ET) Autocontrol/autodisciplină insuficientă (IS) Căutarea aprobării/recunoașterii (AS) Negativism/pasivitate (NP) Pedepsire (PU) Descrierea itemilor Cei 114 itemi sunt repartizați pe subscale în modul următor: Deprivare emoțională (ED): 1, 25, 49, 73, 96 Abandon (AB): 2, 26, 50
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
nedezvoltat (EM): 12, 36, 60, 84, 106 Subjugare (SB): 13, 37, 61, 85, 107 Sacrificiu de sine (SS): 17, 41, 65, 89, 110 Inhibiție emoțională (EI): 18, 42, 66, 90, 111 Standarde nerealiste/hipercriticism (US): 19, 43, 67,91, 112 Revendicare/grandoare (ET): 20, 44, 68, 92, 113 Autocontrol/autodisciplină insuficientă (IS): 21, 45, 69, 93, 114 Căutarea aprobării/recunoașterii (AS): 16, 14, 22, 30, 38, 46, 54, 62, 70, 78, 86, 94, 101, 108 Negativism/pasivitate (NP): 7, 15, 23
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
rapoartelor de analiză economico-financiară sunt dintre cei mai diverși: managementul societății, deoarece conducerea trebuie să fie informată permanent cu privire la starea și tendințele coordonate ale activității economicofinanciare, astfel încât deciziile viitoare privind întreprinderea să aibă un caracter fondat; salariații, care își justifică revendicările sociale (majorări salariale, îmbunătățirea condițiilor de muncă, creșterea securității muncii etc.) pe baza informațiilor furnizate în studiile elaborate cu privire la activitatea angajaților, la rezultatele economice și la alte aspecte care motivează solicitările lor; băncile și instituțiile financiare, în calitate de furnizori de credite
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
de eterizarea corpului, fapt care trezește deopotrivă un val de entuziasm teoretic și o reacție critică și subversivă. Tentativele de depreciere a corpului (fenomen filosofic început odată cu Platon sau cu Descartesă în contextul existenței electronice sunt însoțite și contrabalansate de revendicările dimensiunilor corporalității în practicile tehnoartistice. Dincolo de aceste tendințe ale extinderii corporale sau ale amputării prin imaginea virtuală, există acțiuni artistice care supun trupul însuși la alterare, prin cibernetizare, interfațare și prin biotehnologie. Vizualizarea invizibilului devine în acest caz relevarea interiorului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mai mare de organizare atrage o capacitate mai mare de influențare a deciziilor și politicilor. Influența grupurilor de interese asupra deciziei și a elaborării politicilor duce la apariția fenomenului Pogo (Peters, 1995, p. 24). Fenomenul Pogo reprezintă creșterea nivelului de revendicări pe care cetățenii le adresează guvernului. Cu cât guvernul satisface mai multe revendicări și nivelul debunăstare crește, cu atât natura revendicărilor devine mai complexă și dimensiunile sectorului public mai mari. Motivele care conduc la expansiunea sectorului public sunt multiple și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și politicilor. Influența grupurilor de interese asupra deciziei și a elaborării politicilor duce la apariția fenomenului Pogo (Peters, 1995, p. 24). Fenomenul Pogo reprezintă creșterea nivelului de revendicări pe care cetățenii le adresează guvernului. Cu cât guvernul satisface mai multe revendicări și nivelul debunăstare crește, cu atât natura revendicărilor devine mai complexă și dimensiunile sectorului public mai mari. Motivele care conduc la expansiunea sectorului public sunt multiple și țin de: schimbările demografice (îmbătrânirea populației), decizii politice de a îmbunătăți securitatea socială
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și a elaborării politicilor duce la apariția fenomenului Pogo (Peters, 1995, p. 24). Fenomenul Pogo reprezintă creșterea nivelului de revendicări pe care cetățenii le adresează guvernului. Cu cât guvernul satisface mai multe revendicări și nivelul debunăstare crește, cu atât natura revendicărilor devine mai complexă și dimensiunile sectorului public mai mari. Motivele care conduc la expansiunea sectorului public sunt multiple și țin de: schimbările demografice (îmbătrânirea populației), decizii politice de a îmbunătăți securitatea socială, creșterea capacității statului de a satisface nevoile cetățenilor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]