4,011 matches
-
de TachoComb. Leziunile ficatului sunt corectate prin sutură, aplicarea unui patch de TachoComb sau hepatectomie tipică sau atipică. Uneori este necesară colecistectomia și/sau drenarea căii biliare principale. Leziunile stomacului, intestinului subțire, colonului și rectului se rezolvă prin sutură sau rezecție. Rupturile renale pot impune realizarea nefrecto-miei. Leziunile pulmonului se pot rezolva, în funcție de gravitatea lor, prin sutura acestuia sau rezecții pulmonare tipice sau atipice. Rupturile sau plăgile pericardului și/sau peretelui cardiac se pot rezolva prin sutură. Leziunile vaselor mari, atunci când
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
este necesară colecistectomia și/sau drenarea căii biliare principale. Leziunile stomacului, intestinului subțire, colonului și rectului se rezolvă prin sutură sau rezecție. Rupturile renale pot impune realizarea nefrecto-miei. Leziunile pulmonului se pot rezolva, în funcție de gravitatea lor, prin sutura acestuia sau rezecții pulmonare tipice sau atipice. Rupturile sau plăgile pericardului și/sau peretelui cardiac se pot rezolva prin sutură. Leziunile vaselor mari, atunci când gravitatea hemoragiei produse permite pacientului să ajungă pe masa de operație, impun sutura peretelui acestora sau înlocuirea unor segmente
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
splenic foarte lung, asociat cu o mobilitate excesivă a splinei, impune splenectomia pentru a preveni torsionarea acestui organ după reintegrarea în abdomen. Depolisările sau rupturile hepatice vor fi corectate prin hepatorafie, aplicare de TachoComb sau, în rare situații, hepatectomie atipică. Rezecțiile colice sau intestinale pot fi determinate de lezarea vascularizației colonului sau intestinului subțire, la momentul reducerii acestora din torace sau la eliberarea lor din aderențele dezvoltate în timp. Deschiderea accidentală a esofagului, stomacului, intestinului subțire sau colonului se rezolvă prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
este un alt incident ce conduce inevitabil la apariția de complicații în postoperator și reintervenție chirurgicală. Depistarea unei mobilități excesive a colonului redus în abdomen, poate impune, pentru eliminarea riscului de volvulare al acestuia, realizarea colopexiei sau chiar a unei rezecții colice. O altă situație, care se poate întâlni în defectele frenice mari, este imposibilitatea închiderii diafragmului. În aceste condiții se va recurge la montarea unei plase de substituție, care trebuie să fie neresorbabilă și să nu permită intrarea lichidelor din
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
canalului toracic;expansiunea parțială a plămânului ipsilateral, cu dezvoltarea unei cavități reziduale, necesită drenajul aspirativ al acesteia sau chiar desființarea sa prin toracoplastie;ocluzia intestinală postoperatorie prin bridă sau volvulus (presupune reintervenția cu secționarea bridelor aderențiale sau realizarea pexiei sau rezecției intestinale); ocluzia se poate produce precoce sau tardiv;ocluzia intestinală postoperatorie prin hernie diafragmatică recidivată și strangulată (se rezolvă prin reexplorarea chirurgicală prin laparotomie, combinată la nevoie cu toracotomia, cu tratamentul herniei diafragmatice, după principiile cunoscute, în funcție de leziunile identificate);apariția
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
nu este sinonim cu tipul „pancreatico-biliar”, la fel cum ampulomul vaterian nu este sinonim cu tipul „intestinal”. Conform acestei clasificări, cancerele periampulare cu diferențiere histologică de tip „intestinal” au un prognostic mai bun comparativ cu cele de tip „pancreatico-biliare” [1-3]. Rezecția chirurgicală reprezintă unica modalitate terapeutică capabilă să ofere o șansă reală pacientului. Din păcate, doar un număr limitat de pacienți pot beneficia de rezecții curative datorită invaziei tumorale loco-regionale (în pediculul mezenteric superior sau vena portă), prezenței metastazelor hepatice sau
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
histologică de tip „intestinal” au un prognostic mai bun comparativ cu cele de tip „pancreatico-biliare” [1-3]. Rezecția chirurgicală reprezintă unica modalitate terapeutică capabilă să ofere o șansă reală pacientului. Din păcate, doar un număr limitat de pacienți pot beneficia de rezecții curative datorită invaziei tumorale loco-regionale (în pediculul mezenteric superior sau vena portă), prezenței metastazelor hepatice sau carcinomatozei peritoneale. TRATAMENTUL CHIRURGICAL CU INTENȚIE CURATIVA STABILIREA REZECABILITAȚII În general, rata de rezecabilitate a tumorilor periampulare este superioară celei întâlnite în cazul neoplasmului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
vecinătate (vena mezenterică superioară și vena portă) controversele persistă, întrucât, la ora actuală, școala japoneză de chirurgie consideră că invazia peretelui anterior al confluentului venos mezenterico-portal pe o distanță mai mică de 1,5 cm nu mai contraindică efectuarea unei rezecții cu viză curativă. Susținătorii acestui concept efectuează rezecția segmentară a porțiunii vasculare prinse de procesul tumoral cu refacerea continuității vasculare prin sutură T-T sau interpoziția unei proteze. Rezecția vasculară a confluentului venos mezenterico-portal pentru cancerul cefalo-pancreatic se practică pe
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
persistă, întrucât, la ora actuală, școala japoneză de chirurgie consideră că invazia peretelui anterior al confluentului venos mezenterico-portal pe o distanță mai mică de 1,5 cm nu mai contraindică efectuarea unei rezecții cu viză curativă. Susținătorii acestui concept efectuează rezecția segmentară a porțiunii vasculare prinse de procesul tumoral cu refacerea continuității vasculare prin sutură T-T sau interpoziția unei proteze. Rezecția vasculară a confluentului venos mezenterico-portal pentru cancerul cefalo-pancreatic se practică pe scară largă în Japonia (între 58%-88% din
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
mai mică de 1,5 cm nu mai contraindică efectuarea unei rezecții cu viză curativă. Susținătorii acestui concept efectuează rezecția segmentară a porțiunii vasculare prinse de procesul tumoral cu refacerea continuității vasculare prin sutură T-T sau interpoziția unei proteze. Rezecția vasculară a confluentului venos mezenterico-portal pentru cancerul cefalo-pancreatic se practică pe scară largă în Japonia (între 58%-88% din cazuri) [5], dar nu este o practică de rutină în centrele europene. Datele din literatura japoneză arată că după duodenopancreatectomia cefalică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
a confluentului venos mezenterico-portal pentru cancerul cefalo-pancreatic se practică pe scară largă în Japonia (între 58%-88% din cazuri) [5], dar nu este o practică de rutină în centrele europene. Datele din literatura japoneză arată că după duodenopancreatectomia cefalică cu rezecție de venă portă (rezecție R0), supraviețuirea la distanță este mai mare comparativ cu cazurile nerezecate, dar nu o depășește pe cea obținută în cazurile fără invazie vasculară [5]. Multă vreme s-a considerat că vârsta peste 70 de ani reprezintă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
pentru cancerul cefalo-pancreatic se practică pe scară largă în Japonia (între 58%-88% din cazuri) [5], dar nu este o practică de rutină în centrele europene. Datele din literatura japoneză arată că după duodenopancreatectomia cefalică cu rezecție de venă portă (rezecție R0), supraviețuirea la distanță este mai mare comparativ cu cazurile nerezecate, dar nu o depășește pe cea obținută în cazurile fără invazie vasculară [5]. Multă vreme s-a considerat că vârsta peste 70 de ani reprezintă o contraindicație absolută pentru
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
că duodenopancreatectomia cu limfadenectomie standard (incluzând cel puțin 15 ganglioni) ar trebui să fie procedura de elecție în tratamentul tumorilor periampulare, iar limfadenectomia extinsă trebuie rezervată trialurilor clinice randomizate. MANAGEMENTUL PREOPERATOR Factorii de risc pentru pacienții supuși intervențiilor chirurgicale de rezecție pancreatică pot fi grupați în trei categorii:factori de risc ce țin de terenul pacientului (vârsta, comorbiditățile asociate, angiocolita, hepatita reactivă, anemia, hipoproteinemia);factori de risc ce țin de procesul tumoral (tipul histologic al tumorii, textura pancreasului, diametrul Wirsungului);factori
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
ale funcției hepatice (tulburări ale coagulării, hepatocitoliză marcată etc.) și/sau cu apariția angiocolitei acute (forma icterico-uremică este o urgență absolută). Numeroase studii din literatură demonstrează hiperbilirubinemia drept factor de risc asociat cu o morbiditate postoperatorie crescută în chirurgia de rezecție pancreatică [23, 24]. Din această cauză s-a crezut că intervențiile chirurgicale majore pe pancreas vor fi urmate de rezultate postoperatorii superioare dacă, preoperator, se asociază drenajul biliar al CBP, care să normalizeze hiperbilirubinemia și implicit să corecteze sindromul de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
cele 2 grupuri [27, 28]. Ultimul trial randomizat multicentric [29] publicat în literatura de specialitate, ce a cuprins 202 pacienți, a comparat morbiditatea postoperatorie în cazul chirurgiei precoce (fără drenaj biliar preoperator) versus drenaj biliar preoperator urmat de chirurgie de rezecție în timpul II (după 6 săptămâni). Morbiditatea postoperatorie a fost superioară în grupul cu drenaj biliar preoperator (74% versus 39%). Aceste date demonstrează că utilizarea de rutină a drenajul biliar preoperator nu este justificată, însă utilizarea procedurii în condiții elective, la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
și mortalității postoperatorii [30, 31]. Acest subgrup este reprezentat de pacienții cu icter sever (cu nivele ale bilirubinei peste 12-15 mg/dl) care prezintă, de regulă, asociat și un sindrom de hepatocitoliză marcat. Efectuarea unei intervenții chirurgicale de mare amploare (rezecție pancreatică majoră) în aceste condiții ar supune organismul unui stres ce depășește capacitatea sa de regenerare și recuperare. Intervenția ar fi urmată de apariția în perioada imediat postoperatorie a insuficienței hepatice acute, care va determina decesul pacientului. Considerăm că în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
momentul în care nivelul transaminazelor este sub 200U/l, valorile bilirubinei sunt moderat crescute (sub 10-12 mg/dL),nu există semne de alterare a funcției de sinteză hepatică (valori normale ale albuminelor plasmatice și ale timpilor de coagulare) considerăm că rezecțiile cefalo-pancreatice pot fi efectuate în condiții de siguranță. În mod normal, după montarea stentului endoscopic, probele de citoliză și valorile colestazei scad rapid spre limita superioară a normalului, astfel că în maximum 7- 10 zile de la montarea protezei vom putea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
administrarea de vitamină K, pe cale parenterală, două fiole/zi (întrucât absorbția intestinală este practic nulă) sau prin administrarea de plasmă proaspătă congelată (de obicei în preziua intervenției). CORECTAREA ANEMIEI ȘI A MALNUTRIȚIEI Pacienții cu cancere periampulare care pot beneficia de rezecții cu intenție curativă sunt adesea anemici și malnutriți în momentul prezentării la medic. Anemia se datorează de obicei sângerării cronice, oculte și impune un stres suplimentar asupra sistemului cardiovascular, care poate exacerba ischemia miocardică și agrava insuficiența cardiacă. Corectarea nivelului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
a Hb > 11 g/dL permite efectuarea unei intervenții pancreatice majore. Corectarea statusului ponderal deficitar se realizează prin creșterea aportului alimentar. Calea de administrare de elecție este cea orală. Formulele de nutriție enterală în cazul pacienților viitor candidați pentru o rezecție cefalo-pancreatică cu intenție curativă (intervenție chirurgicală majoră, traumatizantă) trebuie să conțină agenți imunomodulatori (arginina, glutamină, Omega-3) și acizi grași esențiali [32]. Majoritatea autorilor apelează la nutriția parenterală doar în cazurile unui aport enteral insuficient sau în cazurile cu malnutriție severă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
fi menținută și în perioada postoperatorie imediată) pe care se administrează preparate hiperproteice pe seringă automată, în mod continuu sau ciclic. Nivelul seric al albuminei este un indicator de prognostic semnificativ pentru morbiditatea și mortalitate postoperatorie, în cazul pacienților supuși rezecțiilor cefalo-pancreatice. Într-un studiu publicat recent [34], se împart pacienții supuși duodenopancreatectomiei cefalice în trei grupe, în funcție de nivelul albuminei serice preoperatorii (peste 3,5 mg/dl, între 2,6 și 3,5 mg/dl și respectiv sub 2,6 mg
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
specifice intervențiilor chirurgicale asupra răspântiei duodeno-bilio-pancreatice). COMPLICAȚIILE GENERALE Complicațiile cardio-vasculare Reprezintă principala cauză de morbiditate și mortalitate postoperatorie generală la pacienții supuși unei intervenții abdominale majore, în special în cazul celor cu vârsta peste 70 ani [46,47]. Chirurgia de rezecție a tumorilor periampulare prezintă un risc cardiac intermediar, cotat între 1%-5% [48]. Riscul de apariția a complicațiilor cardiace postoperatorii depinde de starea generală a pacientului, prezența comorbidităților cardio-vasculare asociate și respectiv durata intervenției chirurgicale [47, 48]. Există în prezent
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
sau pierderi sanguine intraoperatorii). În plus, se pare că și acizii biliari din sânge sunt responsabili de vasodilatație și hipotensiunea consecutivă [49]. Frecvența maximă de apariție a complicaților cardio-vasculare se găsește între ziua 2-4 postoperator [47]. Complicațiile pleuro-pulmonare Pacienții supuși rezecțiilor cefalopancreatice, la fel ca toți pacienții supuși intervențiilor chirurgicale de mare amploare, pot dezvolta complicații pleuropulmonare, cel mai adesea prin decompensarea unor afecțiuni pre-existente. Frecvența de apariție a acestor complicații este similară populației generale supuse unei intervenții abdominale majore [50
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
aceste, creșterea probelor renale (uree, creatinină) la un pacient care prezintă și ascensiuni febrile vesperale poate fi primul semn al sepsei chirurgicale (traducând de obicei prezența unei fistule anastomotice). Complicațiile trombembolice Pacienții cu intervenții chirurgicale majore (așa cum sunt pacienții supuși rezecțiilor cefalopancreatice), exceptându-i pe cei cu tulburări ale coagulării, sunt considerați cu risc crescut pentru dezvoltarea trombozelor venoase. Riscul unui accident trombembolic (și al unei embolii pulmonare) în urma unei duodenopancreatectomii cefalice este de aproximativ 1,5-2,5% [38, 52]. Factorii
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
81]. Nu de puține ori, însă, completarea pancreatectomiei rămâne singura procedură viabilă, deși se însoțește de o mortalitate postoperatorie de peste 75% [82]. Evacuarea gastrică întârziată Evacuarea gastrică întârziată este una dintre cele mai frecvente complicații postoperatorii întâlnite în chirurgia de rezecție cefalopancreatică având o frecvență de apariție cuprinsă între 8%-20% [41]. Complicația, cauzată de gastropareza prelungită, este definită prin prezența unui aspirat gastric de peste 800 ml/24 de ore în absența unui obstacol mecanic, a dezechilibrelor hidro-electrolitice sau a medicației
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
de aspirație nazo-gastrică, asigurarea suportului nutrițional adecvat și/sau administrarea de eritromicină. Dacă complicația nu remite, căutarea altor complicații postoperatorii locale (hematom, fistulă, abces etc.) devine obligatorie. Fistulele postoperatorii biliare și digestive Apariția fistulelor digestive sau biliare după chirurgia de rezecție cefalo-pancreatică este un eveniment rar, dar nu improbabil [41, 52]. Fistula biliară, definită drept exteriorizarea pe tuburile de dren a unui lichid cu conținut bilios, pe o perioadă mai lungă de 5 zile apare în 0,4%-4% din cazuri
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]