15,441 matches
-
privite ca având o durată de viață nedeterminată atunci când, pe baza unei analize a tuturor factorilor relevanți, nu există o limită clară a perioadei în care activul este așteptat să genereze intrări nete de fluxuri de trezorerie pentru entitate; Valoarea reziduală a unei imobilizări necorporale cu durată de viață determinată este zero, cu excepția cazurilor în care: a) există un angajament al unei terțe părți de a achiziționa imobilizarea la sfârșitul duratei sale de viață; sau b) există o piață activă pentru
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
necorporale cu durată de viață determinată este zero, cu excepția cazurilor în care: a) există un angajament al unei terțe părți de a achiziționa imobilizarea la sfârșitul duratei sale de viață; sau b) există o piață activă pentru imobilizare Și valoarea reziduală poate fi determinată prin referire la acea piață Și este probabil ca o astfel de piață să existe la sfârșitul duratei de viață a imobilizării. La fiecare dată de raportare, entitățile trebuie să verifice dacă există indicii ale deprecierii activelor
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
să reflecte, pe cât posibil, evaluarea pieței privind valoarea în timp a banilor. După recunoașterea unei pierderi din depreciere, cheltuiala cu amortizarea aferentă activului va fi ajustată în perioadele următoare, în vederea repartizării valorii contabile revizuite a activului, mai puțin valoarea sa reziduală (dacă există), în mod sistematic, pe toată durata de viață utilă rămasă. IAS 36 precizează că o reluare a unei pierderi din depreciere nu este o reevaluare Și respectă sistemul contabil bazat pe costuri istorice, astfel încât valoarea contabilă a activului
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
scop personal (înțelegând prin acestea activele care nu au legătură cu activitatea desfășurată de entitate: case de vacanță, automobile de lux, iahturi, tablouri etc.) considerăm că ar trebui să se folosească drept bază de evaluare costul istoric, pe considerentul interesului rezidual: nu aduc beneficii entității prin folosirea lor, pentru a folosi valoarea de utilizare, nu sunt achiziționate cu scopul de a fi revândute, pentru a folosi valoarea realizabilă, nu se urmărește înlocuirea lor atunci când vor ajunge la sfârșitul duratei de viață
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
lei Și stabilește o durată de utilizare economică de doi ani. Presupunem că valoarea de utilizare a activului este de 12.000 de lei la sfârșitul anului N Și 1.000 de lei la sfârșitul anului N+1, reprezentând valoarea reziduală pe care entitatea estimează să o obțină din cedarea activului la sfârșitul duratei de funcționare. Pentru anul N societatea înregistrează pe cheltuieli diminuarea valorii activului de 8.000 de lei ca diferență între valoarea de intenție de la sfârșitul anului, de
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
ani de utilizare a activului, suma totală a cheltuielilor înregistrate de entitate a fost de 29.000 de lei, reprezentând diferența dintre valoarea actuală a unui activ în stare nouă din momentul vânzării de 30.000 de lei Și valoarea reziduală de 1.000 de lei recuperată de entitate prin vânzarea activului la sfârșitul duratei de utilizare. 3. Teoria intenției Caracteristicile de bază ale teoriei intenției sunt următoarele: menținerea capitalului fizic; evaluarea activelor în bilanț la valoarea de intenție. Pentru menținerea
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
fi cedate prin vânzare sau prin altă modalitate, în mod solidar, în cadrul unei singure tranzacții, precum Și datoriile direct legate de aceste active, care urmează a fi transferate în cadrul tranzacției. Pierderea din depreciere aferentă GDC reduce fondul comercial, iar apoi pierderea reziduală se alocă celorlalte active pro rata, în baza valorii lor contabile. Prin urmare Și în cazul grupurilor destinate cedării, pierderea din depreciere se alocă pe elementele individuale în scopul determinării valorilor lor contabile care trebuie recunoscute în situațiile financiare. AȘa cum
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
cazul unui mijloc de transport Societatea Alfa achiziționează la începutul exercițiului financiar N un autoturism, marca Renault, la costul de achiziție de 5.000 lei. Durata utilă de viață este de cinci ani, metoda de amortizare este liniară, iar valoarea reziduală estimată este nulă. Costul actual al unui activ în stare nouă cunoaște următoarea evoluție pe durata de viață utilă a activului. Potrivit celei de a treia metode, amortizarea restantă se impută asupra câștigurilor nerealizate, înregistrările fiind similare cu cele prezentate
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
mare valoare posibilă. Exemplu privind estimarea fluxurilor nete de numerar: Societatea Alfa a achiziționat un utilaj la prețul de 10.000 de lei, care are o durată de utilizare economică de cinci ani. La sfârșitul duratei de utilizare economică valoarea reziduală este nulă, deoarece caracterul specific al activului nu mai permite folosirea lui de o altă entitate, motiv pentru care utilajul va fi casat. La calculul fluxurilor nete de numerar trebuie avute în vedere următoarele aspecte: Elemente care trebuie să fie
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de șanse duce la irosirea resurselor societății. Reflectând optimismul acelei perioade, teoreticienii la care ne referim nu acordau mari șanse de supraviețuire inegalităților manifeste care persistau în fața școlii și în raporturile școlii cu sistemul stratificării sociale. Acestea erau calificate ca reziduale. Dezamăgirea provocată de eșecul evident al școlii în democratizarea societății a dus, la mijlocul anilor ’60, la critica tehnofuncționalismului și a școlii capitalului uman. Polemicile au fost lansate din mai multe direcții, toate solicitând corecții ale teoriei în aspectele ei fundamentale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
solidă pentru dezvoltarea durabilă, transformarea tuturor regiunilor În locuri mai atractive pentru a munci și a trăi. În perioada 2007-2013, sunt alocate 62 de miliarde de euro pentru investiții În vederea reducerii considerabile a deșeurilor și tratarea apei și a apelor reziduale, cu precădere În regiunile rămase În urmă. În consonanță cu alte priorități regionale, finanțările vor merge mai ales către regenerarea polilor urbani, reabilitarea siturilor industriale, economisirea de energie și investiții În companii prietenoase cu mediul. Aproape jumătate din statele membre
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
protecția mediului - considerată fundamentul dezvoltării durabile, dar și elementul definitoriu pentru a face Europa un loc de muncă și de trai mai atractiv. Alocarea este de 62 de miliarde de euro și are În vedere deșeurile, apele și tratarea apelor reziduale, regenerarea urbană, reabilitarea vechilor situri industriale (lucru care la noi s-a Împotmolit În probleme legate de cadastru), economisirea de energie, investiții prietenoase cu mediul etc. Doar jumătate din Țările UE au adoptat indicatori pentru emisia de gaze cu efect
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de asigurări sociale (pensii, ajutoare de șomaj, asigurări de sănătate); c) servicii publice cu caracter universal (precum accesul la educație, sănătate, locuință etc.); d) suportul lărgit al familiei. De asemenea, în analiza serviciilor de asistență socială nu trebuie neglijată nevoia reziduală care se referă la acele nevoi ce rămân descoperite și după intervenția suportului de asistență socială specializat, existent la un moment dat, solicitându-se astfel noi forme complementare de sprijin. Prin sistemul național de asistență socială se înțelege totalitatea reglementărilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
din sistem care să permită un feedback semnificativ pentru noile intervenții și schimbări. Astfel, în cadrul diagnozei nevoilor de asistență socială vom măsura gradul și amplitudinea modului de acoperire a acestora de către sistemul național de asistență socială prin: a) evidențierea nevoii reziduale de asistență socială; b) stabilirea priorităților în asistență socială raportată la acțiuni efective de soluționare prin formele specializate de suport; c) evaluarea eficienței fiecărui component al sistemului național al asistenței sociale din perspectiva instrumentelor folosite pentru calificarea beneficiarilor: gradul de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
situația de dificultate). O asemenea evaluare a instrumentelor de incluziune a celor care se califică pentru sistemul de ajutor evidențiază atât o estimare corectă a nevoii, cât și posibilitatea acoperirii tuturor nevoilor în funcție de gradul de risc, chiar și a celei reziduale. d) estimarea erorilor de nonincluziune și supraincluziune a celor în dificultate pentru o formă anume de asistență socială. - prin nonincluziune se înțelege proporția celor aflați în situații risc crescut, dar care nu se califică pentru ajutorul social stabilit prin lege
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
național cu privire la sistemul de servicii și beneficiari ai acestora în asistența socială. Serviciul de sinteză și evaluare are funcția de a prezenta periodic factorilor responsabili cu politica socială: - evaluări, globale sau sectoriale ale sistemului de asistență socială; - estimări ale nevoii reziduale de asistență socială; - sugestii de beneficii/servicii/programe de asistență socială. Serviciul de sinteză va utiliza, pe lângă datele indicate de Baza națională de date cu privire la asistența socială, și rezultatele diferitelor cercetări specializate ale institutelor de cercetare. Funcțiile monitorizării sistemului de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
analize de tip comparativ. Capitolul 2, „Tranziția la un nou regim al bunăstării în Europa Centrală și de Est”, urmărește, în continuare, dezvoltarea statului bunăstării în perioada comunistă, reformarea sistemelor de protecție socială în anii ’90, modelul bunăstării european sau rezidual pentru Europa Centrală și de Est și opțiunea celei de-a treia căi în Europa Centrală și de Est. Statul bunăstării comuniste s-a dovedit a fi un stat „opresiv și pseudouman”, politica socială comunistă fiind dominată de „o birocrație
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
ipoteză conform căreia dacă există culturi organizaționale diferite, ele se datorează mai degrabă unor factori conjuncturali decât unor factori ce țin de aspectele structurale ale respectivelor organizații sau de istoriile lor particulare. Analiza spațiului organizațional românesc actual implică evidențierea elementelor reziduale din cultura întreprinderilor socialiste existente înainte de 1989. Că se poate vorbi de o asemenea cultură este justificat de câteva fapte greu de contestat cum ar fi: existența unor forme omogene de retribuire la nivel național; funcțiile unitare de protecție socială
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nu vor vota 7%, respectiv 32%). Pe lângă aceste trei categorii principale există și altele, cu o pondere ceva mai scăzută (încredere scăzută și vot „partizan” 5%, încredere nedefinită și vot „ignorant” 4% etc.). Cea mai mare parte a acestor tipuri reziduale au în comun un grad scăzut de participare la vot. O reprezentare sintetică a tipurilor de alegători discutate anterior poate lua următoarea formă (pentru simplificarea reprezentării am reținut doar tipurile cu o pondere mai ridicată la nivelul populației de alegători
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
la care ar putea deci, fără riscuri, să nu consimtă. Nu să facă imposibilul i s-ar cere, ci să facă puținul care stă În puterile sale. și puținul acesta rămâne nefăcut, În virtutea unei inerții care infectează, ca o otravă reziduală, atmosfera morală din jur”. Cum e turcul, și pistolul. (Cum e caracterul omului, așa sunt și faptele lui.) „Poți adopta atitudinile virtuții și pentru motive inferioare, de pildă cumpătarea din avariție, discreția din lipsă de curiozitate, castitatea din lipsa pasiunilor
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
acesteia datorită activității umane sau în urma unor fenomene naturale VI.1 Surse de poluare a apei Sursele de poluarea a apei se clasifică în principal în surse organizate și neorganizate. Surse de poluare organizate Cele organizate sunt, în principal: apele reziduale comunale (fecaloid-menajere); apele reziduale industriale; apele reziduale agrozootehnice. Apele fecaloid-menajere sunt poluate mai ales chimic (substanțe organice, detergenți etc.) și bacteriologic și provin în principal din spălat și de la grupuri sanitare. De exemplu râul Zamuna care curge prin New Delhi
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
sau în urma unor fenomene naturale VI.1 Surse de poluare a apei Sursele de poluarea a apei se clasifică în principal în surse organizate și neorganizate. Surse de poluare organizate Cele organizate sunt, în principal: apele reziduale comunale (fecaloid-menajere); apele reziduale industriale; apele reziduale agrozootehnice. Apele fecaloid-menajere sunt poluate mai ales chimic (substanțe organice, detergenți etc.) și bacteriologic și provin în principal din spălat și de la grupuri sanitare. De exemplu râul Zamuna care curge prin New Delhi are amonte o încărcare
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
fenomene naturale VI.1 Surse de poluare a apei Sursele de poluarea a apei se clasifică în principal în surse organizate și neorganizate. Surse de poluare organizate Cele organizate sunt, în principal: apele reziduale comunale (fecaloid-menajere); apele reziduale industriale; apele reziduale agrozootehnice. Apele fecaloid-menajere sunt poluate mai ales chimic (substanțe organice, detergenți etc.) și bacteriologic și provin în principal din spălat și de la grupuri sanitare. De exemplu râul Zamuna care curge prin New Delhi are amonte o încărcare de 75.000
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
problema deteriorării calității apei prin poluare. 1) Surse naturale: - inundații; - furtuni; - alunecări de teren; - poluare naturală a aerului și solului. 2) Poluarea fizică se poate datora: - deversării unor materiale insolubile (minerale provenite din industria extractivă, fibre lemnoase, etc.); - apelor calde reziduale, rezultate din procesele de răcire tehnologică; - contaminării radioactive (depozitarea defectuoasă a deșeurilor radioactive, transportul și manipularea materialelor radioactive, ape uzate de la uzinele atomoelectrice). · De regulă, deșeurile nucleare sunt transformate prin topire cu nisip, oxizi de bor, aluminiu și fosfor în
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
polare. D.D.T.-ul, un insecticid puternic, care condensează la temperatură mai mare, se depozitează în zone temperate, iar naftalina, care nu condensează ușor, nu se acumulează în nici o zonă specială. Surse de poluare chimică: - deversări de substanțe chimice și ape reziduale industriale (întreprinderi prelucrătoare de metale grele, fabrici de conserve ș.a.); - substanțe organice de sinteză (pesticide, detergenți, uleiuri, fenoli, coloranți); 64 - hidrocarburi; - îngrășăminte chimice; - poluarea atmosferică; - reziduuri menajere. Poluarea apelor cu plumb se datorează: - evacuărilor de ape industriale provenite de la procese
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]