2,551 matches
-
aceea Titu Maiorescu cerea examinarea critic? a contextului sociouman existent, nu a unuia mistificat; Eminescu ar?ta c? nu-i normal că �ntr-o ?ar? �p?m�ntul ?i muncă ??ranului s? pl?teasc? p�n? la urma urmelor toate d?rile, oricum s-ar percepe ele ?i oricum s-ar numi�, �n timp ce �p?tură superpus?�, mercantil?, s? fie pus? doar pe c�?tig f?r? a adera la realitatea profund? a societ??îi. Chiar dac? epoca formelor goale [�] s-
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la London School of Economics. Primul profesor de sociologie la Ia?i (1897) a fost Constantin Leonardescu, licen?iat �n drept la Paris, doctor �n filosofie ?i litere la Bruxelles, cu influen?? sociologic? pozitivist? (comtian?). Armand Cuvillier a remarcat preocup?rile sociologice ale lui Dimitrie Dr?ghicescu (ar fi trebuit ad?ugate cele ale lui Eugeniu Speran?ia, Nicolae Petrescu, Mihail Ralea � care a avut coordonator ?tiin?ific al tezei de doctorat pe Celestin Bougl� � ale lui H. H. Stahl ?.a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i Școală sociologic? de la Bucure?ți�, �n Sociologia militans�, vol. IV, pp.�35-155). Petre Andrei (1891-1940) a fost un promotor al integralismului �n sociologia rom�neasc? (sociologia trateaz? faptul social �n totalitatea să). Doar o asemenea sociologie poate studia manifest?rile constitutive ?i manifest?rile organiza?ionale, mai exact modul �n care se cristalizeaz? rela?iile reciproce �n institu?îi. Că s? cercet?m o institu?ie trebuie s? o plas?m �n �totul social�. Putem cerceta sociologic ?i valorile (s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Bucure?ți�, �n Sociologia militans�, vol. IV, pp.�35-155). Petre Andrei (1891-1940) a fost un promotor al integralismului �n sociologia rom�neasc? (sociologia trateaz? faptul social �n totalitatea să). Doar o asemenea sociologie poate studia manifest?rile constitutive ?i manifest?rile organiza?ionale, mai exact modul �n care se cristalizeaz? rela?iile reciproce �n institu?îi. Că s? cercet?m o institu?ie trebuie s? o plas?m �n �totul social�. Putem cerceta sociologic ?i valorile (s? facem sociologia valorilor) ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i preg?ți?i �n domeniu. Este ?tiut (iar la Congresul Na?ional de Sociologie ?i Asisten?? Social? din anul 2000, primul ministru al Rom�niei a recunoscut) c? �tranzi?ia� s-a f?cut f?r? sociologi, c? cercet?rile ?i rezultatele acestora nu au fost utilizate pentru a �ntemeia deciziile ?i ac?iunile �ntreprinse. �Procesele istorice� nu au fost �ntrutotul transparente, iar sociologia are mult de lucru pentru a diagnostica problemele sociale reale ale societ??îi rom�ne?ți
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c? noi am murit fiindc? p?rin?îi no?tri ne-au min?it!�. �M�ntuirea na?iei� nu se �realizeaz?� doar prin modele �nchegate ?i scenarii, dar desigur c? nici f?r? ele. Sociologia poate �ntemeia ac?iunea. Cercet?rile f?cute dup? 1990 s-au str?duit s? eviden?ieze particularit??ile ariilor socioculturale, evolu?ia demografic?, schimb?rile din via?a familiei, locul femeii �n societate, alegerile, fenomenul migratoriu etc. Sociologii constat? c? �se ?ție� ce avem de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
realizeaz?� doar prin modele �nchegate ?i scenarii, dar desigur c? nici f?r? ele. Sociologia poate �ntemeia ac?iunea. Cercet?rile f?cute dup? 1990 s-au str?duit s? eviden?ieze particularit??ile ariilor socioculturale, evolu?ia demografic?, schimb?rile din via?a familiei, locul femeii �n societate, alegerile, fenomenul migratoriu etc. Sociologii constat? c? �se ?ție� ce avem de f?cut: s? alegem reprezentan?i responsabili, s? sanc?ion?m pe cei ce au luptat pentru putere doar pentru
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
iona, de a reg�ndi politică plec�nd de la cunoa?tere. Eforturile lor de a cultiva metodele riguroase ?i de a �ntre?ine un scepticism critic fă?? de ideile ?i de valorile cel mai bine stabilite se clarific? prin lucr?rile de epistemologie ?i filosofia ?tiin?elor (Destutt de Tracy), de medicin? (Cabanis), studiul Orientului (Volney) sau al istoriei (Daunou, organizatorul Arhivelor Fran?ei la �nceputul secolului al XIX-lea). �n ochii multora, ei s�nt adev?ra?îi fondatori ai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sub numele de Curs de filosofie pozitiv? Cu aceast? ocazie a ap?rut, pentru prima oar? termenul de sociologie. S? insist?m asupra faptului c? Auguste Comte � g�nditor cu siguran?? insolit � nu este nicidecum un r?u autor. Lucr?rile sale s�nt cunoscute. (�n 1831, apoi �n 1833) s? ob?în? o catedr? de matematic? la Politehnic?, e?u�nd ?i la College de France (tot �n 1833) �n �ncercarea de a ob?ine catedră de istoria ?tiin?elor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ț�rziu. �ns? atunci, nu acest mesaj a fost re?inut, ci acela care con?inea viziunea unei societ??i stabile ?i organizate �n jurul unui ritual pe care sociologul francez voia s?-l instaureze că r?spuns la bulver-s?rile impuse de industrializare. O variant? englez? a pozitivismului De?i cunoa?te esen?ialul produc?iei lui Comte, ca mul?i dintre britanicii genera?iei sale, filosoful Herbert Spencer pleac? de la premize diferite ?i ajunge campionul unei sociologii organiciste care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care a dotat-o cu instrumente de cercetare, cu o epistemologie solid? ?i mai ales cu un model explicativ � organicismul � care avea s? se dovedeasc? foarte fecund �n cadrul re�nnoirii teoriilor pozitiviste. Statistică moral? ?i judiciar? Expresia caracterizeaz? lucr?rile c�torva juri?ți ?i matematicieni care, �n jurul anului 1830, caut? s? introduc? �n studiul ?tiin?elor morale metodă ?tiin?elor fizice ?i naturale. Dintr-un anume punct de vedere, ace?ți oameni ap?reau drept continuatorii aritmeticii politice
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ițul secolului al XVIII-lea pentru că aceast? voin?? de a calcula s? se aplice cu adev?raț problemelor sociale. ?i nu numai sociale, ci ?i patologice. �n ultimele momente ale Vechiului Regim, magistratul Montyon este cel care face publice condamn?rile pentru crime ?i pentru alte delicte din jurisdic?ia Parisului �ntre anii 1775-1785. Prelucr�nd datele astfel culese, el �mparte populă?ia dup? sex, v�rst?, situa?ie profesional?, natura ?i locul delictului. Public? rezultatele sub forma Observa?iilor asupra
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
prolifer?rîi actelor criminale, odat? cu �nceputurile industrializ?rîi ?i cu cortegiul s?u de nenorociri sociale, precum exodul rural, lenea, spargerea celulei familiale sau disolu?ia moravurilor; cel pu?în sub acest unghi erau �nf??i?ațe atunci schimb?rile sociale, ceea ce f?cea s? creasc? nel?muririle, dac? nu nelini?tea claselor conduc?toare. (Bunul( ??ran al satelor apare tot mai ?ters undeva �n urma muncitorului (s?lbatic( al oră?elor; clasele populare, �n ansamblul lor, tind s? devin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
for?e care duce la explozie social?. Atunci c�nd matematicianul belgian se lanseaz? �n publicarea sistematic? a statisticilor sociale, sau atunci c�nd caut? s? promoveze fizică social? (expresie �mprumutat? de la Auguste Comte � care nu pricepea nimic din lucr?rile belgianului, nev?z�nd �n ele dec�ț tehnic? statistic?!), inten?iile sale nu s�nt numai ?tiin?ifice. Ele s�nt ?i filosofice ?i politice, fiindc? era vorba de apropierea � prin calcul � de veritabilă natur? a omului, de controlul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
civilizare mai amplu c?ruia trebuie s? i se afle geneză ?i legile func?ion?rîi. Societatea contemporan? nu mai este v?zut? că rupt? de un trecut regretat (de c?tre tradi?ionali?ți) sau recuzat (de saint-simonieni); schimb?rile s�nt relativizate, fiindc? s�nt considerate �n dimensiunea lor istoric? lung?. �ntreb?rile cele mai arz?toare privesc mai pu?în trecutul c�ț prezentul viu discutat cu ajutorul argumentelor mai mult filosofice sau politice dec�ț (?tiin?ifice( � �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ion?rîi. Societatea contemporan? nu mai este v?zut? că rupt? de un trecut regretat (de c?tre tradi?ionali?ți) sau recuzat (de saint-simonieni); schimb?rile s�nt relativizate, fiindc? s�nt considerate �n dimensiunea lor istoric? lung?. �ntreb?rile cele mai arz?toare privesc mai pu?în trecutul c�ț prezentul viu discutat cu ajutorul argumentelor mai mult filosofice sau politice dec�ț (?tiin?ifice( � �n sensul �n care pozitivi?ții au popularizat acest termen. Democra?ie ?i Revolu?ie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i procedeele cele mai exacte ale ?tiin?elor noastre.� [Annuaire de l'�conomie sociale pour leș ann�es 1877-1878, Mame, Tours, 1878]. Le Play este un conservator �n politic? dar, curios, un reformator prin reac?ie la lumea modern?. Lucr?rile sale se �nscriu, de altfel, �n prelungirea ideilor sale publice, pe care le ap?r? continuu. Referitor la această, s? ar?ț?m c? el visa o lume patriarhal? �n care diferitele celule func?ionau dup? modelul familiei-matc? (care reune
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ele n-a fost o adev?raț? confruntare, din cauza alunec?rîi primeia �n misticism ?i religiozitate, fapt care i-a eclipsat, pentru un timp, importan?a epistemologic?. Pozitivismul r?m�ne �ns? viu �n versiunea spencerian? care cunoa?te dezvolt?rile cele mai importante. De altfel, Spencer a fost adesea prezentat că unul dintre fondatorii ?colii organiciste. Aceasta va fi verigă decisiv? �n succesiunea teoriilor care au precedat na?terea definitiv? a sociologiei la sf�r?ițul secolului al XIX-lea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
verific? ?i la nivelul grupului. Sociologia are interes s? se fondeze pe biologie ?i s?-i aplice modelul de analiz? �n interpretarea fenomenelor sociale. Acesta este punctul de vedere pe care �l ap?r? germanul Albert Sch�ffle �n lucr?rile sale (1875-1878) care trec drept expozeul cel mai complet al organicismului �n ?tiin?ele sociale, lucr?ri �n care asimilarea societ??îi cu un corp (Sch�ffle vorbe?te de �?es?turi sociale� atunci c�nd se refer? la institu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cunoscut? g�ndirea spencerian? �n Fran?a, este filosoful Alfred Espinas. Acesta �mprumut? �n special ideea continuit??îi fenomenelor sociale. c? anumite caracteristici sociale s�nt decelabile de la organismele biologice p�n? la societ??ile umane, trec�nd prin grup?rile animalelor. Aceast? continuitate a caracterelor sociale ale viului ar justifica posibilitatea unei �?tiin?e a societ??îi�. iar aceste sisteme se supun legilor generale ale evolu?iei, care s�nt proprii tuturor fiin?elor vii. Asupra acestei teme va reveni
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a mai fost f?cut?, sociologia a fost asimilat? �?tiin?ei morale� pe care pozitivi?ții voiau s? o substituie moralei tradi?ionale. La r�ndul s?u, organicismul a ap?rut ca fiind curentul cel mai original, dar lucr?rile ce se reclamau de la el nu prezentau nici o unitate, fiecare autor dezvolt�ndu-?i ideile f?r? a se preocupă prea mult de cele ale vecinilor. A?a c? nu este deloc uimitor s? constat?m c?, �n lipsa acumul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la Leipzig �ncep�nd cu 1875, el fondeaz? acolo un institut de cercetare, cu bibliotec? ?i laborator, care ?i-a dob�ndit rapid un renume mondial �n domeniul psihologiei experimentale ?i, măi ț�rziu, �n cel al psihologiei popoarelor. Lucr?rile sale, expuse �n treizeci de volume, se ocup? mult timp de percep?ie ?i senza?ie, ?i ele s�nt citite ?i comentate pretutindeni. Vom re?ine mai ales faptul c? Wundt dezvolt? o teorie a percep?iei care nu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c�ț de deciziile sau ac?iunile acestor indivizi �n situa?îi sociale tipice. Prin anumite studii de �psihologie social?� � expresie pe care a forjat-o (1898) � Tarde ar fi putut trece drept un reprezentant al acestui curent. �ns? lucr?rile cele mai semnificative pentru o posibil? sociologie a ac?iunii au fost realizate �n Germania. Simmel ?i sociologia formei Ca ?i �nainta?ul s?u Ț�nnies, dar din alte motive, Georg Simmel a trebuit s? a?tepte mult timp
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mult filosof al ?tiin?elor sociale dec�ț sociolog � �n sensul modern al termenului � Simmel a suscitat mereu reac?îi contrare la cititorii s?i. Primit bine mai �nt�i �n Fran?a de c?tre sociologii de toate orient?rile � incluz�ndu-l aici ?i pe Durkheim, care i-a publicat unul dintre articole �n primul volum din Ann�e sociologique � el a fost �n final respins de c?tre durkheimieni (�n ciuda eforturilor contrare ale lui Bougl�) care l-au
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ciuda eforturilor contrare ale lui Bougl�) care l-au considerat prea filosof ?i prea psiholog, mai ales dup? ce s-a apropiat de Bergson la �nceputul secolului XX. Salvat de la uitare �ntre cele dou? r?zboaie mondiale, �ndeosebi pentru lucr?rile sale de istorie, el nu mai este discreditat nici �n Germania, nici �n Statele Unite, unde a fost unul dintre sociologii cei mai bine comenta?i prin intermediul ?colii de la Chicago. Weber ?i sociologia comprehensiv? Gra?ie eforturilor de reabilitare �ntreprinse de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]