2,775 matches
-
Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2029 din 21 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Cu timpul... Cu timpul agățat în plete, trudim prin anotimpuri Să înălțam speranțe sau sa-naltam gri ziduri. Uităm că zbaterea și truda ne poate fi risipă Sau împlinire a vieții, cuprinsă într-o clipă. Cu timpul tatuat pe iris, privim clepsidra vremii, Și din pocalul cu-amintiri sorbim pe prispa iernii. Ne risipim adesea, tăcuți, prin gânduri fără rost Si-ncepem o poveste punând pecete cu
CU TIMPUL ... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375759_a_377088]
-
pe de o parte, la superproducție și, deci, la abundența produselor, iar, pe de altă parte, la consumul exagerat al acestora de către oameni, omul devenind superconsumator de orice, fără limite. În ultima decadă, se vorbește tot mai mult de o risipă alimentară. În plus, a încurcat atât de mult programele și ițele politicienilor și economiștilor de talie mondială, încât aceștia au devenit neputincioși în fața tăvălugului lumii afacerilor - piața. Iată, de pildă, risipa alimentară a produs și produce încă “dureri de cap
BINELE PE CARE-L FACE UN ZÂMBET! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379208_a_380537]
-
ultima decadă, se vorbește tot mai mult de o risipă alimentară. În plus, a încurcat atât de mult programele și ițele politicienilor și economiștilor de talie mondială, încât aceștia au devenit neputincioși în fața tăvălugului lumii afacerilor - piața. Iată, de pildă, risipa alimentară a produs și produce încă “dureri de cap” nu numai Europei, ci întregii lumi. În altă ordine de idei, Albă-ca-Zăpada gândirii occidentale - globalizarea - ne “ajută” să creăm o lume în care frontierele naționale, distanțele geografice și limitările fizice să
BINELE PE CARE-L FACE UN ZÂMBET! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379208_a_380537]
-
sfîrșește vara, suflă cu răcoare, Dinspre munte vîntul în amurgul blînd... Prin oftat de frunze, sufletul mai doare Că sîntem departe, că sîntem doar gînd. Se sfîrșește vara, greierii mai țipă Ca o răzbunare fără de cuvînt, Linia ferată fuge în risipă Către nicăierea vastului pămînt. Se sfîrșește vara, trenul nu mai vine, Între noi cad frunze, poate încă verzi, Ninge toamna lumii, ninge și-i mai bine Să te pierd, în lege, și tu să mă pierzi. Se sfîrșește vara ca
SE SFÎRŞEŞTE VARA de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374147_a_375476]
-
în zbor,planând măiastru Și mâna-ți caldă peste mine, Tu fericită suspinând Privindu-mă cât mi-e de bine Cu tine-n brațe tandru stând... Trec orele precum o clipă Când ochi în ochi zâmbind privim De sărutări făcând risipă Inimi perechi noi încălzim Sublimă seară ne mângâie Clipind în boltă mii de astre Și-aș vrea ca timpu-n loc să steie La ceasul întregirii noastre... Dan Mitrache,Bălcești,30.01.2015 Referință Bibliografică: ÎMPLINIRE / Dan Mitrache : Confluențe Literare, ISSN
ÎMPLINIRE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374264_a_375593]
-
peste care uraganul purta trunchiuri de copaci, ghirlande de flori, pulbere de petale și dale sparte de gresie și marmură. Numai Soare-Împărat rămase în picioare, cu pletele-n vânt, privind împietrit la spulberarea fericirii pe care o dorise veșnică. Câtă risipă de raze a făcut pentru această grădină! Cât a ferit-o de toate primejdiile! Cum a putut străinul, om de rând, să-i cucerească grădina și fiica mult îndrăgită? Răcni ca o fiară rănită, țipătul lui transformându-se într-un
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
Acasa > Versuri > Iubire > LUPOAICĂ ALBĂ RISIPEI DATĂ Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2311 din 29 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului A fost o vreme când; purtam doar orizonturi prin ramurile verzi. În trupul nesăpat de-a timpului risipă, frumoase-mi erau livezile toate, cu
LUPOAICĂ ALBĂ RISIPEI DATĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362199_a_363528]
-
Acasa > Versuri > Iubire > LUPOAICĂ ALBĂ RISIPEI DATĂ Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2311 din 29 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului A fost o vreme când; purtam doar orizonturi prin ramurile verzi. În trupul nesăpat de-a timpului risipă, frumoase-mi erau livezile toate, cu mere roșii pe aripi purtate, zboruri înalte necoapte iubiri. A fost o vreme când; ploile luminii îmi fântâneau în ochi, noaptea îngenunchea supusă lupoaicei albe, risipei date. Azi, sub ochiul timpului clipind spre iarnă
LUPOAICĂ ALBĂ RISIPEI DATĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362199_a_363528]
-
ramurile verzi. În trupul nesăpat de-a timpului risipă, frumoase-mi erau livezile toate, cu mere roșii pe aripi purtate, zboruri înalte necoapte iubiri. A fost o vreme când; ploile luminii îmi fântâneau în ochi, noaptea îngenunchea supusă lupoaicei albe, risipei date. Azi, sub ochiul timpului clipind spre iarnă, dor amurgurile de prea plin, aduceri aminte colindă nostalgic la poarta zorilor închisă, Tantal mă cheamă spre limanul umbrelor însetate încă de seva dulce amară a lumii. Azi, să rămân în ramul
LUPOAICĂ ALBĂ RISIPEI DATĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362199_a_363528]
-
spre limanul umbrelor însetate încă de seva dulce amară a lumii. Azi, să rămân în ramul toamnei aș vrea, lupoaică albă până în clipă acea definitivă când lumina se întoarnă în “nous”, când mă închid în lumină. Referință Bibliografică: Lupoaică albă risipei dată / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2311, Anul VII, 29 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Agafia Drăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
LUPOAICĂ ALBĂ RISIPEI DATĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362199_a_363528]
-
Acasă > Literatura > Beletristica > VOI VENI... Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 1991 din 13 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Sunt lângă tine, preț de o clipă, și fac, de ploi, atâta risipă... Pe neștiute, mă rătăcesc prin vise, cutreierând poteci în amintiri nestinse... Doar cheama-ma, de vrei să-ți fiu, pe-o margine de zi, crampei din câmpia pârjolita de soarele verii, si mângâiata de-adierea primăverii... pictata-n ruginiu cu
VOI VENI... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378782_a_380111]
-
Culori de dorință tardivă, pe flori parfumând neuitarea... Purtată de vânt mi-e chemarea, ascunsă-i în îngeri, aripă, Îți tulbură mintea-ntr-o clipă, ca valuri ce tulbură marea... De-ajungi prea tâziu, cu furtuna și nopții îi suntem risipă, În suflet ne-ngheață-ntr-o clipă și plaja și tărmul și Luna... Pe frunte străluce-mi cununa, de stele furate din noapte, Mă caută ca orbul prin șoapte, să-mi mângâi cu dragoste struna... Lași flori învelite-n fior, însemne pe inima mea
A EXPLODAT ÎN NOI PRIMĂVARA de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377705_a_379034]
-
Ediția nr. 2330 din 18 mai 2017 Toate Articolele Autorului și-ți voi fi îmi voi fi nu-ți închide pleoapa uitării peste neputințele mele încă vii chiar dacă ai obosit să mă vezi chinuindu-mă să urc bolovanul și câtă risipă aduc cerului balansând luminează-mi Ochiule ruga de-atâta noapte în mine nu mai zăresc vârful muntelui nici nu mai știu dacă urc sau cobor lumea toată îmi pare de-a-ndoaselea stelele cad în sângele meu risipit prin noroi pot zbura
LUMINEAZĂ-MĂ OCHI AL MEU de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377700_a_379029]
-
Adrian , publicat în Ediția nr. 2330 din 18 mai 2017. și-ți voi fi îmi voi fi nu-ți închide pleoapa uitării peste neputințele mele încă vii chiar dacă ai obosit să mă vezi chinuindu-mă să urc bolovanul și câtă risipă aduc cerului balansând ... Citește mai mult și-ți voi fiîmi voi finu-ți închide pleoapa uităriipeste neputințele mele încă viichiar dacă ai obosit să mă vezichinuindu-mă să urc bolovanulși câtă risipă aduc ceruluibalansând... III. BOSONUL MATRIX, de Păpăruz Adrian , publicat în
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
să mă vezi chinuindu-mă să urc bolovanul și câtă risipă aduc cerului balansând ... Citește mai mult și-ți voi fiîmi voi finu-ți închide pleoapa uităriipeste neputințele mele încă viichiar dacă ai obosit să mă vezichinuindu-mă să urc bolovanulși câtă risipă aduc ceruluibalansând... III. BOSONUL MATRIX, de Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 2328 din 16 mai 2017. te risipești haotic fărâmă divină prin hotarele minții cine ești ce alegi să fii azi în visul cui îți petreci eternitatea? sămânță de
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
formula o neutralitate. Definițiile noțiunii de sabotaj sînt lărgite, cea a tineretului depravat, adică a huliganilor, este extinsă și permite controlul tinerilor. Părinții și copiii sînt convinși că sînt bine formați. Și în vreme ce tinerii occidentali încep să se lase pradă risipei unui consum disperat, tinerimea muncitoare română muncește și este mîndră de acest lucru. Visul omogenității își găsește o aplicație concretă în politica față de minoritățile naționale și mai ales față de cea mai numeroasă dintre ele, minoritatea maghiară. După cifrele recensămîntului din
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
corpului electoral, daca se permite falsificarea listelor electorale {EminescuOpXI 22} prin introducerea în ele de proprietari fictivi, dar în realitate postulanți, daca majoritățile se formează din funcționari și rude de funcționari, dacă abuzul partidului radical face necesare alte abuzuri, daca risipa averii publice de către acest partid impune țării necesitatea de a crea noi biruri pentru a-și împlini iscălitura dată cu atâta ușurință de o generație de demagogi feneanți, cu neputință de săturat și, înainte de toate, grozav de mulți. Astfel nestabilitatea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
îmbrăcate spre mai mare batjocoră în hainele formelor constituționale? Dar în starea [în] care a ajuns România azi e o naivitate ca cineva să mai pretinză de la guvernanții noștri respectul de sineși. Răspunderea? 0 ironie. Din contra, răsplată patriotică pentru risipa banilor publici, răsplată patriotică pentru falsificarea regimului constituțional, răsplată patriotică pentru surprinderea bunei-credințe a Domnitorului. Mucenicul Vinterhalder, grație complezenței sale în afacerea Strousberg, trăiește din rentele sale la Paris. Acum și unui alt mucenic, d-lui C. A. Rosetti, i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a se purta cum doreau. Sigur e că siluirea deșteaptă o rezistență înzecită și că trezirea naționalităților datează din momentul încercării de-a le deznaționaliza. Fără o schimbare de sistem în privirea aceasta monarhia vecină va fi teatrul unei zădarnice risipe de puteri. Guvernele nu vor ajunge la scopul lor, iar naționalitățile vor fi împiedecate în dezvoltarea lor naturală în detrimentul și al lor și al țării întregi. Pe de altă parte nemulțumirea hrănită sistematic va face din naționalități, teamă ne e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dovedit totdeuna o extremă seriozitate în îngrijirea intereselor comunei, de unde provine că orașul, deși mare și cu mijloace restrânse, e mai bine pavat, mai curat, mai îngrijit decât orice alt oraș din țară. Așadar numai ușurință patriotico-democratică, numai tendență de risipă a banilor publici nu i se poate imputa acestui consiliu. Cu mijloace puține a gospodărit totdeuna bine. Iată însă cum apreciază " Romînul" acest act de neatîrnare: Serviciul nostru telegrafic ne aduce din Iași știrea unei fapte rele. Fapta este rea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sub un guvern înțelept, econom și prob, renta 5 la sută a statului român ar trebui să fie, dacă nu al pari, cel puțin 80 la sută, cum sânt împrumuturile unor state în mai rele condiții economice decât noi. Numai risipa și jaful, cari sânt o normă administrativă a guvernului actual, pot să mănțină un asemenea titlu la cifra de 75 și să facă ca obligațiunile domaniale, cari aduc 8 la sută, să fie la 104 împreună cu cuponul, vasăzică d-abia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
EminescuOpXI 255} Elementele din cari se compun legiunile demagogiei sânt varii și stranii: industriași artiști fără talent, meseriași fără meserie, postulanți fără posturi, militari fără corpuri și oameni cari și-au risipit averile și caută în revoluții mijloace nouă de risipă, populația flotantă, c-un cuvânt gunoiul societății. "Criminali dezonorați prin crimele lor, cum zice Lamartine, cari se ascund de lume, căutând în adunările anonime ocazii pentru crime nouă; femei fără pudoare, oameni cari populează casele de joc... speculanți de viciuri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unei rele-credințe preconcepute. Există adevăruri cari nu trebuiesc spuse, pentru că, fără a folosi ceva, constituie un fel de injurie cătră cetățenii statului, cu atât mai grea cu cât e mai nemeritată. Ni se pare că într-un timp în care risipa banilor publici e la ordinea zilei contribuabilul are o rațiune suficientă daca nu de-a se sustrage de la sarcinele statului, dar cel puțin de-a privi fără satisfacțiune sporirea dărilor sale. Altul cu totul este sistemul de guvernământ în care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d-sa e de vină la aceasta, ci numai împrejurarea că opera strămoșilor noștri, vechea Românie, distrusă în favorul ideilor cosmopolite, nu era o zidire de-o văzută frumusețe, ca templul Dianei din Efes. Era o zidire ideală a cărei risipă n-o putea simți și deplânge decât cel ce avea în inimă multă iubire de patrie și o pictate aproape religioasă pentru spiritul drept și eroic al trecutului nostru. {EminescuOpXI 437} Popularitatea ce consistă în esploatarea idealelor de progres e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
civilizația, îndepărtată de clipa genezei, illo tempore (în accepția lui M. Eliade), îl traversează participând la realizarea unui simbol opus regresiunii spre elementar: mântuirea prin "zid". Eminescu opune prafului zidul: "Viața omenirei lungă luptă e cu tine, / Obeliscii în câmpie (risipă), piramidele-n ruine, / Pedici sunt ce le-a pus omul l-al tău pas înfricoșat..." (Moarte, tu îmi pari...). Istoria zidului (cetate, domă, palat, castel, muri, ruine) este subiectul predilect din panoramele sale sociogonice. Nu zidul turnului babilonian, ca semn
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]