10,861 matches
-
aflați sub vremi. Clujul anilor ’50-’60 este colindat la pas de un topograf pedant-duios, gata să alunece și în detalii inutile pentru cel nesituat în aceeași dispoziție memorativă. Tenta autobiografică e acum mai accentuată, tot așa ticurile povestirii ca ritual cu auditoriu. Străzi, localuri și grădini de vară, biserici, școli, reviste, cenacluri, spectacole, personaje (nume sonore ale scrisului transilvan, într-un album virat abil din sepia în culori apăsate, cu valorări tari, iuți, pitorești), chiar o mică antologie de versuri
O amplă frescă transilvană by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4779_a_6104]
-
a scris în seara următoare și aceste versuri/ încât nu m-am mai mirat că marele editor m-a refuzat/ bine i-a făcut” (pp. 56 - 57). Nu-i deci o întâmplare că, sub raport tematic, numeroase poeme instrumentează delicate ritualuri ale uitării (să uiți, dar de crăciun). De aici și jocurile de cuvinte, de aici și umorul. De aici, la urma urmelor și poezia. Pe care Nicolae Prelipceanu n-are cum s-o piardă.
Ceva despre speranță by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4780_a_6105]
-
dans contemporan realizat de coregrafa Andreea Tănăsescu, după o serie de cursuri de dans clasic, modern și contemporan susținute de profesori români, cu dansatori din cadrul Colegiului Nova, din Olanda. Inițiativa proiectului a aparținut profesorului olandez, Lucian Martin, iar spectacolul, intitulat Ritual de seducție, în fapt un work in progress, a fost realizat ca urmare a unei complexe colaborări între ROC NOVA Colege Dans&Theater din Olanda, Asociația A&A Associated Artist, Liceul de Coregrafie „Floria Capsali” din București, Centrul Național al
Coregrafie internațională by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4788_a_6113]
-
Rijsdijk, Nancy Rutte și Janine Kuipers a existat o fericită concordanță între universul muzical propus de tinerii compozitori Diana Rotaru și Cătălin Crețu și structurile coregrafice care l-au prelungit vizual. Piesa de la care și-a luat titlul și spectacolul, Ritual de seducție, pe muzica Dianei Rotaru, interpretată live la flaut de Ana Chifu, urmărea seducția grupului asupra oricărei individualități, căreia, în cazul în care refuza presiunea acestei seducții, nu-i rămânea decât alternativa însingurării. Tema în sine este o parafrază
Coregrafie internațională by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4788_a_6113]
-
seducție, pe muzica Dianei Rotaru, interpretată live la flaut de Ana Chifu, urmărea seducția grupului asupra oricărei individualități, căreia, în cazul în care refuza presiunea acestei seducții, nu-i rămânea decât alternativa însingurării. Tema în sine este o parafrază la Ritualul primăverii al lui Stravinski, unde comunitatea cerea sacrificiul suprem, în noul context ea condamnă la un alt fel de moarte, prin izolare. Tot despre o dramă individuală, a neadaptării, a fost vorba și în cea de a doua piesă a
Coregrafie internațională by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4788_a_6113]
-
252 p. ...ale sufletului nostru se intitulează un poem al lui Mircea Ivănescu din primul său volum de Versuri (1968). Dedicat lui Nichita Stănescu și alcătuit din mai multe părți (șase, fiecare funcționând aproape independent), acesta pune în scenă un ritual, în esența lui, parodic. Este una dintre puținele ocazii când Ivănescu renunță temporar la propria voce, împrumutând, postiș, o alta, aparținând, totuși, unui concurent direct. A doua secvență capătă chiar inflexiuni vag sentimentale: „dar când coboară în fața noastră, de pe treptele
Despre micile animale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4798_a_6123]
-
de duplicitate nu sunt de găsit. De aceea, dacă nu l-aș fi întîlnit, nu aș fi priceput gradul de distorsiune istorică sub care stă azi Europa. Adept al entelehiilor organice, greco-catolicul se simte printre ai săi în biserica ortodoxă, ritualul romano-catolic părîndu-i-se de un formalism igienic și steril, fără virtuți mistice. Iubitor al lui Wagner, și-ar dori ca după moarte, în cele trei zile cuvenite priveghiului, în camera mortuară să răsune acordurile Inelului Nibelungilor, la fel cum, cu riscul
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
prin simulacrul de simțire pe care l-ar fi pretins. Așa însă, Dan C. Mihăilescu e sincer, fără mască și fără calcule de imagine. Se înfățișează nud în fibra seacă a necredinței sale: un intelectual sceptic, hedonist, trăind departe de ritualul Bisericii, și totuși cu gîndul aproape de destinul ei istoric, o persoană care nu se închină la icoane, nu participă la slujbe și nu se împărtășește decît în situații rarisime. În termeni de uz ideologic, avem de-a face cu un
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]
-
puternice și descurcărețe, iar popa n-a fost în stare să citească până la capăt, i-au căzut foile din mână și bocea de-a binelea” (p 190). Fără acele foi, preotul n-ar fi sesizat, poate, tragedia, ducându-și, rutinier, ritualul la capăt. Ceea ce reprezintă, da, o tragedie cu mult mai mare. Zguduitoare în sine. Că Un Cristian n-a reprodus, în Morții mă-tii, acele foi, e un gest de onestitate față de literatură. Nu primul, în ce-l privește. Și
Biografii contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4400_a_5725]
-
agonia poftelor acumulate timp de atâtea luni se topeau într-un spasm languros. O strivi sub greutatea nefirească a corpului său, iar ea scoase doar un sunet ușor în timp ce primea brutalul impuls. Din noaptea aceea se stabili un obicei, un ritual care avea să dureze câteva luni. Când lumina dimineții se filtra prin ferestruica mansardei, Horacio se desprindea din brațele Mariei Rita și se întorcea cu grijă în camera lui, doar atât cât să poată ațipi puțin și să lase pe
JULIÁN RÍOS - Cortegiul umbrelor () [Corola-journal/Journalistic/4411_a_5736]
-
Președintele PNL, Crin Antonescu, nu a dorit să facă, duminică, niciun comentariu despre ritualul președintelui Traian Băsescu de a merge la cumpărături, după ce și-a exercitat dreptul la vot, șeful liberalilor apreciind ca nesemnificativ faptul că șeful statului a fost sau nu la hypermarket. Președintele Traian Băsescu a petrecut o parte din după amiaza
Ce-a spus Crin Antonescu despre vizita lui Băsescu la Carrefour () [Corola-journal/Journalistic/44403_a_45728]
-
parte din după amiaza zilei de 10 iunie la cumpărături într-un hypermarket bucureștean, așa cum face de fiecare dată când au loc alegeri, după ce-și exercită dreptul la vot, încă din 2007, de la referendumul pentru suspendarea sa. Despre acest ritual al președintelui Traian Băsescu în ziua scrutinului electoral, liderul PNL, Crin Antonescu a răspuns: ”nu comentez. Eu comentez despre politică, nu despre cetățenii care merg prin Carrefour”. De asemenea, la întrebarea unui jurnalist, dacă apreciază că ”este un moment prielnic
Ce-a spus Crin Antonescu despre vizita lui Băsescu la Carrefour () [Corola-journal/Journalistic/44403_a_45728]
-
și-a găsit sălaș sufletul lui Ion Pillat, retrăind astfel un nou ciclu al «reveriilor campestre» [...] Identitatea de structură se relevă nu numai în reluarea genuină a repertoriului tematic și a repertoriului gestual al devoțiunii, ci mai cu seamă în ritualul imaginativ, care nu e altceva decât un ritual anamnetic. Memoria ține funcțiile imaginației și ea e cea care decide asupra toposurilor imaginative, ca și asupra dicției imnifore a reveriei. Nu s-ar putea zice că Ion Horea n-a făcut
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
retrăind astfel un nou ciclu al «reveriilor campestre» [...] Identitatea de structură se relevă nu numai în reluarea genuină a repertoriului tematic și a repertoriului gestual al devoțiunii, ci mai cu seamă în ritualul imaginativ, care nu e altceva decât un ritual anamnetic. Memoria ține funcțiile imaginației și ea e cea care decide asupra toposurilor imaginative, ca și asupra dicției imnifore a reveriei. Nu s-ar putea zice că Ion Horea n-a făcut exerciții de exorcizare a acestei identități, dar tot
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
Pân’ la dealurile tale așteptând să mai ajungi” (Vedere). Lumea satului, matrice arhetipală a viziunilor lirice, e conturată în versuri limpezi și precise, eliberate de orice rafinament inutil, de orice artificiu retoric, versuri ce refac o întreagă atmosferă, un întreg ritual al copilăriei, prin exercițiul evocator al cuvântului frust, cu arome regionale (nime, blid, ferești, ler, cărpător): „Acele nopți de iarnă se-ntorc, acele nopți/ Când aromeau în casă din ler bostanii copți/ Și parcă lemne-n sobă pocnesc să mai
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
altă întîlnire cu Radu Beligan. În martie, cînd primăvara s-a instalat în calendar, Teatrul de Comedie a avut premiera cu Spiritul de familie de Eric Assous, în regia lui Radu Beligan. Pentru mine, povestea aceasta a fost decupată din ritualul obișnuit. Așa cum și este, de fapt. Teatrul de Comedie este ctitoria lui Radu Beligan. Ce s-a petrecut aici între 1961 și 1969, cît a fost director, ține nu doar de istoria majoră și consistentă a teatrului european, ci de
Spiritul unui călător by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4611_a_5936]
-
reprezentare, cea mai conformă cu esența reprezentatului? În esența sa, Mircea Eliade este un Maestru: un Mare Maestru al unui zen românesc, al unei forme de iluminare care îngăduie salvarea de istoricitatea existenței. Descifrând scriitura încâlcită a destinului, inițiat prin ritualul destinului, discipolul - ideal firește - al lui Mircea Eliade trăiește o revelație fulgurantă, al cărei conținut poate întruchipa însăși statuia Maestrului. Este o Poartă-fără-Poartă, așa cum zicea chinezul Ekai; este un Sunet-fără-Sunet, sau sunetul produs de o singură mână în timpul unui aplauz
Mircea Eliade la 70 de ani by Ioan Petru Culianu () [Corola-journal/Journalistic/4626_a_5951]
-
sa, însă, Eliade este mult mai mult: un „Mare Maestru al unui zen românesc”, adică al unei „forme de iluminare” care permite „salvarea de istoricitatea existenței”. Esențializarea lui este, așadar, strâns legată de dialectica relației maestru-discipol. Prin inițiere, în virtutea unui „ritual al destinului” (formulă preluată de la psihanalistul jungian Erich Neumann), discipolul trăiește o „revelație fulgurantă”, al cărei conținut poate să întruchipeze însăși statuia Maestrului. Culianu se grăbește să precizeze că e vorba de discipolul ideal, deși se ferește să-l scrie
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
chestiunile fundamentale ale națiunii, fiindcă temele solide sunt întotdeauna pe termen lung, iar ei sunt aleși pe patru ani. Tot ce este fundamental este de lungă durată. Dar atunci, diferențierea între omul de Stat și omul politic, între valorile și ritualurile statalității și virtuțile democratice, diferența între leadership-ul statal și cel politic ar trebui să fie înțeles, mai ales de către cei inteligenți și erudiți. Continuă să nu se facă o legătură între înlocuirea monarhiei cu republica și impunerea totală a comunismului
Articol scris de Principele Radu: 93 de ani de la 1 Decembrie 1918 () [Corola-journal/Journalistic/46758_a_48083]
-
în petalele lui.// Care petală a strigat că nu sînt aievea?” (Trandafir negru). Efectul e un dinamism al imaginilor care mimează existențialul nu spre a-l „reda”, ci spre a acredita cu mai multă vigoare iluzia. Contestarea realului devine un ritual complicat, implicînd frînturi de discurs conceptual, afecte, senzualități. Nevoind a ceda teren, limbajul poetic asimilează cît mai multe elemente ale „obiectelor” sale posibile spre a le transfera în propria-i substanță. Cu cît carnația poemelor devine mai substanțială, cu atît
Rolul imaginarului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4550_a_5875]
-
profesor improvizat, iubește pe Ninia - o fată „șchioapă”, suferindă de stări contradictorii, urmată pretutindeni de animale stranii -, își plimbă fratele debil cu frânghia și alungă ulii. Mai mic cu 3 ani, fratele pare suferind de schizofrenie catatonică (blocat într- un ritual motric, imită mașini). Lumea satului trăiește la granița unui creștinism cu moșteniri ezoterice, într-o dictatură ce le permite doar să îngroape cadavrele disidenților venite pe râu. Cu câțiva ani înainte de 1989, întâmplările din memoria unui debil traduc câte ceva din
Literatura loser-ilor by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4567_a_5892]
-
observații despre filmul românesc Revista 22 (nr. 23, din 5-11 iunie) consacră două pagini lui Cristian Mungiu după recentul său succes de la Cannes cu filmul După dealuri, „inspirat din tragica poveste de la Tanacu, unde o tânără a murit în urma unui ritual de exorcizare”. Este de reținut ce scrie Peter Bradshaw în „The Guardian” despre pelicula regizorului român: „...la finalul proiecției au fost fluierături și vociferări. Dar eu îl consider captivant, misterios și tulburător într-un mod intim - o demonstrație teribilă despre
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4576_a_5901]
-
tabăra celor care critică campania "Ce, eu nu mă mai pot îmbrăca în alb că vezi doamne îl susțin pe Băsescu? Rușine!". Pe internet circulă o poză în care cei din PDL sunt înfățișați într-o sectă religioasă, pregătită de ritual și evident toți membri sunt îmbrăcați în alb. O altă imagine înfățișează Cameleonul PDL care și-a tot schibat culorile anul acesta: Pe Facebook circulă și o serie de glume care îi fac recomandări președintelui Traian Băsescu." Băse nu uita
"Vara asta se poartă alb"- Cele mai tari glume despre sloganul PDL () [Corola-journal/Journalistic/43764_a_45089]
-
sau cravate. Copiilor harnici să le dăruim fructe, covrigi și colăcei cu miere, așa cum le oferea copiilor episcopul Nicolae. Dacă cineva v-a supărat și ați alunecat în marele păcat al blestemului, din această zi este bine să începeți un ritual cu novene, cu ajutorul duhovnicului vostru. Darurile pe care le oferiți se înfășoară în săculețe de culoare albă sau aurie și se pun în cizmulițe sau în pantofi. O alta ipostază a Sf. Nicolae este cea de iscoadă la diavol. Se
Sfântul Nicolae. Ce cadouri NU TREBUIE să dai celor dragi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/57721_a_59046]
-
cărei capăt nu-l întrezărim, ca un tunel a cărui luminiță n-o vedem, sau ca un purgatoriu prin care trebuie să trecem spre a ne curăța de tarele comuniste. Irina Nicolau vorbește chiar de o tranziție înțeleasă ca un ritual de trecere alcătuit din trei timpi: 1) desprinderea de o stare inițială, 2) suspendarea și 3) înrădăcinarea într-o nouă stare. Etnologic vorbind, România se află acum în timpul doi, suspendată într-o plutire vagă căreia nu i se poate anticipa
În mijlocul Purgatoriului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5779_a_7104]