1,892 matches
-
El norii frământă jucând mocăneasca Și pe-un vânt l-apucă de cap, făcîndu-i morișcă. Se tăvălea peste cap și, pișcat de-un purec de fulger, Se scărpina de-un șir de păduri ca de-un gard de răchită. Norii roșesc de rușine și fug iar vântul se culcă Între codri și munți... Uraganul mahmur poticnește Spre castelul de stânci, ce-și deschide uriașa lui poartă, Spre-a-l primi pe bolnavul bîtrîn în surele hale. El își ia coroana din
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și undele se vaer, De mâne diafane nu vezi duse prin aer Colo făclii de smoală, lumini de roșii torții Ce noaptea o pătează în trist lăcașul morții? Adâncul întuneric îl taie, îl rărește, Și fulgeră-n columne și bolțile roșește, Acum, acum ea iarăși prin tremurânde facle Coboară scări de piatră a uriașei racle... CĂLUGĂRUL (în extas) E albă... -n întuneric văd chipul ei lucind Ca pe o tablă neagră o umbră de argint. (Regele Somn dispare) Tu, taina nopții
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
răpeau cu lăcomie. Trei zile pustiiră cetatea și olatul Împlând cu jale țara lui Priam împăratul. Când oamenii[-s] grămadă uciși în orice loc, Elinii atunci dederă cetății mândre foc {EminescuOpIV 368} De răsărea din ziduri o mare de jeratec Roșind bolta întreagă și crugul singuratec. Ard turnurile-n vânturi - de vaetele mumii Nu se vedea de flăcări nici marginile lumii. {EminescuOpIV 369} ÎNTRE PASĂRI Cum nu suntem două pasări, Sub o streșină de stuf, Cioc în cioc să stăm alături
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
părăsesc - Nu mă privi șuler, La spectacol mă pornesc, Stăi să-mi văd de guler. În teatru românesc Azi e Elisa Muller. Un copil netrebnic sunt - Spune-mi-o-apăsată. Mi-ai legat acest cuvânt De viața-mi toată, Mi l-ai dat roșind, plângând Când ai fost - ciudată. Ah, surîde-mi înc-un pic Și nu-mi fii ursuză. Căci cu degetul cel mic Te ating pe buză. Și șoptește-mi un nimic Nimeni să n-auză. Astăzi e Duminecă. Pac! și una bună. Eu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Spus după perdeauă, E o piatră de inel, E a nopții neauă, Arde-atît, încît cu el Aș aprinde-o steauă. {EminescuOpIV 505} Ș-apoi taci ca nu cumva Să audă-o floare C-ai șoptit așa ceva; Din ascunzătoare S-ar roși - mai, mai așa Cum o oarecare. Cum te uiți așa, năuc, Și-n gândiri te-nsinguri, Ești tu ziua lângă nuc, Ești tu noaptea-n crânguri, Să te iau și să te duc, Să fim numai singuri. Ș-atunci n-om
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
câteva decenii. În istorie rămân comandanții ignoranți, nu genialii lor consilieri. Hitler și Stalin - doi dintre cei care au urinat împotriva istoriei. Cu efectele cunoscute. Fiecare secol are buboaiele lui. Unii ajung pe Sf. Elena fără să treacă prin Austerlitz. Roșim pe rând : când eu, când tu, scumpul meu secol! De la Maria Stuart încoace, femeile își pierd mult mai ușor capul. Unele epoci nu admit nici să ucidă câinii, nici să mărească osul. Ce să facă istoria cu scuzele noastre? Istoria
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
spirituală. Cafeneaua literară poate fi seră, dar și coridă a talentelor Marea artă are alveolele oxigenate de sacru. În artă, morala nu poate fi ca o femeie guralivă. Jurnalele literare se publică mult după moartea autorului, ca să nu mai poată roși pentru năzbâtiile scrise. Unele lecturi nu înfrumusețează viața, dar îi adâncesc înțelesurile. Arta trebuie să exploreze și hăurile urât mirositoare. Speranța serafică este zona religiilor și a asistenței sociale. În artă, importante sunt semnificațiile, nu circumstanțele. La cârciumă, scriitorii români
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
orașului pe care, după povești, îl vezi cu case, strade, biserici, oameni în fundul unui lac limpede - numai în somn suntem activi, de aceea visul are atâta dramacitate. Altfel suntem pasivi. Dacă atingi cu degetul fața unei fete caste, ea se roșește. Toată firea ei reagează la o mișcare a degetului nostru neînsemnată. Astfel o lume pe care n-o cunoaștem ni dă impulsul sub care se trezesc puterile noastre specifice - [obrajii] noștri roșesc la atingerea cu bagheta lui Brahma și roșim
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cu degetul fața unei fete caste, ea se roșește. Toată firea ei reagează la o mișcare a degetului nostru neînsemnată. Astfel o lume pe care n-o cunoaștem ni dă impulsul sub care se trezesc puterile noastre specifice - [obrajii] noștri roșesc la atingerea cu bagheta lui Brahma și roșim, urechile noastre se roșesc și roșirea lor e mult s. a. m. [d. ], [numai că] fata știe ce-i aceea de ce roșește, noi nu știm. [ABSTRACȚIUNILE ȘI EXPERIENȚA DURERII] 2287 Precum fiece lege
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
roșește. Toată firea ei reagează la o mișcare a degetului nostru neînsemnată. Astfel o lume pe care n-o cunoaștem ni dă impulsul sub care se trezesc puterile noastre specifice - [obrajii] noștri roșesc la atingerea cu bagheta lui Brahma și roșim, urechile noastre se roșesc și roșirea lor e mult s. a. m. [d. ], [numai că] fata știe ce-i aceea de ce roșește, noi nu știm. [ABSTRACȚIUNILE ȘI EXPERIENȚA DURERII] 2287 Precum fiece lege civilă are ocazia prin care s-a născut
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
reagează la o mișcare a degetului nostru neînsemnată. Astfel o lume pe care n-o cunoaștem ni dă impulsul sub care se trezesc puterile noastre specifice - [obrajii] noștri roșesc la atingerea cu bagheta lui Brahma și roșim, urechile noastre se roșesc și roșirea lor e mult s. a. m. [d. ], [numai că] fata știe ce-i aceea de ce roșește, noi nu știm. [ABSTRACȚIUNILE ȘI EXPERIENȚA DURERII] 2287 Precum fiece lege civilă are ocazia prin care s-a născut (occasio legis), care servă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
dă impulsul sub care se trezesc puterile noastre specifice - [obrajii] noștri roșesc la atingerea cu bagheta lui Brahma și roșim, urechile noastre se roșesc și roșirea lor e mult s. a. m. [d. ], [numai că] fata știe ce-i aceea de ce roșește, noi nu știm. [ABSTRACȚIUNILE ȘI EXPERIENȚA DURERII] 2287 Precum fiece lege civilă are ocazia prin care s-a născut (occasio legis), care servă de normă la aplicarea ei și este unicul criteriu contra abuzurilor, ba fără care ea rămâne ne-nțeleasă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
om poate să refuze rugăciunile sau e-n stare să nu creadă asigurărilor unei femei atât de frumoase. Eu în locu-i aș fi căzut în brațe-i ș-aș fi uitat tot. Atunci. Azi nu mă mai mir. ["EA SE ROȘEȘTE... "] 2285 Ea se roșește - dar nu-ntrebați de ce? O fată sănătoasă la trup și la suflet se roșește totdeuna - de o-nchipuire chiar, și ce dragă ți-e o fată care se roșește numai de o-nchipuire - de amor sau
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
rugăciunile sau e-n stare să nu creadă asigurărilor unei femei atât de frumoase. Eu în locu-i aș fi căzut în brațe-i ș-aș fi uitat tot. Atunci. Azi nu mă mai mir. ["EA SE ROȘEȘTE... "] 2285 Ea se roșește - dar nu-ntrebați de ce? O fată sănătoasă la trup și la suflet se roșește totdeuna - de o-nchipuire chiar, și ce dragă ți-e o fată care se roșește numai de o-nchipuire - de amor sau de-o copilărie. ["NUMELE
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Eu în locu-i aș fi căzut în brațe-i ș-aș fi uitat tot. Atunci. Azi nu mă mai mir. ["EA SE ROȘEȘTE... "] 2285 Ea se roșește - dar nu-ntrebați de ce? O fată sănătoasă la trup și la suflet se roșește totdeuna - de o-nchipuire chiar, și ce dragă ți-e o fată care se roșește numai de o-nchipuire - de amor sau de-o copilărie. ["NUMELE MEU"] 2258 Cine ești tu? Cine sunt? O ocazie a crimei, un visternic al
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Azi nu mă mai mir. ["EA SE ROȘEȘTE... "] 2285 Ea se roșește - dar nu-ntrebați de ce? O fată sănătoasă la trup și la suflet se roșește totdeuna - de o-nchipuire chiar, și ce dragă ți-e o fată care se roșește numai de o-nchipuire - de amor sau de-o copilărie. ["NUMELE MEU"] 2258 Cine ești tu? Cine sunt? O ocazie a crimei, un visternic al răutăților, păcătosul păcătoșilor, iară numele meu Avra. Acest nume nu-nsamnă nimic, părinte, nu-nsamnă c-am
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de a fi "focoase". Vorbea la nesfârșit, într-o engleză bolovănoasă, punea întrebări indiscrete, făcea afirmații politice tranșante, uitând că la masă cu el erau un arab și vreo doi israelieni, iar pe bietul etnolog american 1-a făcut să roșească literalmente între-bîndu-1 la ce-i folosește brățara fină de aur de la mâna stângă. Toți se crispaseră la-nceput, însă firește că nu intraseră în vreo polemică serioasă peste farfuriile cu gulaș. Acești oameni de lume își zâmbeau unul altuia chiar
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
sfârși. Când soarele luminase munții, intrară cu toții pe ușa luntrei mari. Nefert era atât de istovită încît nici nu mai putu să se mire. Hor și cârmaciul căzură în jilțuri, storși de puteri. Pe toți îi înconjurară ceilalți trei străini, roși tustrei de îngrijorare. Femeia începu să-i învioreze cu mingea fermecată și cu alte mijloace stranii. Dar erau prea zdrobiți. Auta se simțea însă bine. Îi luă pe rând în brațe și îi duse în odăița rotundă unde puteau face
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
apoi adormi. Angela Ulmeanu după ce-și încheie misiunea, pentru ea fără dificultate, se îndreptă spre mama Evei, așezându-se lângă aceasta, care urmări tot ce se petrecu. -Acum să o văd pe zâna lui bună, după ce va afla acestea, roșind de satisfacție. -Ai scris în scrioase tot ce mi-ai povestit mie?, întrebă Eva cu ochii măriți, în acel moment compătimându-l pe Radu. -Exact așa cum ți-am spus, pronunțând cu dinții strânși primul cuvânt. -Toate astea i le-ai spus
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
corp mișto. Note mari pentru curbura curului ei. Nu ține cont de polița de deasupra șemineului când scormonești În foc, ăsta-i motto-ul meu și pe mine m-ajută la greu. Aceleași reguli. Parcă mi-ar citi gândurile, fiincă roșește oarecum și se uită la ceas. Păi, zice, mai bine ne-am Întoarce la treabă. O săți fac io binemersi avansuri Întrun minut, pizdă. Probabil ești excitată ca dracu. Lennox vorbește cu Amanda Drummond. Cel mai probabil e că vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de la supranatural la sistemul spațiilor comune. Dar oare puterea de acțiune a imaginii și-a pierdut misterul? După toate aparențele, nu. Fără îndoială, ochiul nostru a devenit destul de agnostic sau de saturat încât să privim plafoanele Capelei Sixtine fără să roșim în fața nudităților pe care un papă "reîmbrăcător" a crezut de cuviință să le acopere cu bucăți de pânză. Fără îndoială, nimeni nu mai cere ca nudurile lui Boucher să fie coborâte în depozite, așa cum au impus ayatolahii muzeului de arte
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
va fi același. Tabelul 2. Ilustrare ipotetică a sistemului electoral pluralitar Sînt 10 districte, fiecare avînd 100 votanți, divizați între două partide (Albaștrii și Roșii). Exemplul 1. Sprijinul pentru partide este uniform. District Voturi pentru Mandate cîștigate de Albaștri (număr) Roșii (număr) Albaștri (număr) Roșii (număr) 1 51 49 1 0 2 51 49 1 0 3 51 49 1 0 4 51 49 1 0 5 51 49 1 0 6 51 49 1 0 7 51 49 1 0
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
2. Ilustrare ipotetică a sistemului electoral pluralitar Sînt 10 districte, fiecare avînd 100 votanți, divizați între două partide (Albaștrii și Roșii). Exemplul 1. Sprijinul pentru partide este uniform. District Voturi pentru Mandate cîștigate de Albaștri (număr) Roșii (număr) Albaștri (număr) Roșii (număr) 1 51 49 1 0 2 51 49 1 0 3 51 49 1 0 4 51 49 1 0 5 51 49 1 0 6 51 49 1 0 7 51 49 1 0 8 51 49 1
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
51 49 1 0 8 51 49 1 0 9 51 49 1 0 10 51 49 1 0 Total 510 490 10 0 Exemplul 2. Sprijinul pentru partide nu este uniform. District Voturi pentru Mandate cîștigate de Albaștri (număr) Roșii (număr) Albaștri (număr) Roșii (număr) 1 55 45 1 0 2 60 40 1 0 3 40 60 0 1 4 45 55 0 1 5 52 48 1 0 6 51 49 1 0 7 53 47 1 0
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
8 51 49 1 0 9 51 49 1 0 10 51 49 1 0 Total 510 490 10 0 Exemplul 2. Sprijinul pentru partide nu este uniform. District Voturi pentru Mandate cîștigate de Albaștri (număr) Roșii (număr) Albaștri (număr) Roșii (număr) 1 55 45 1 0 2 60 40 1 0 3 40 60 0 1 4 45 55 0 1 5 52 48 1 0 6 51 49 1 0 7 53 47 1 0 8 45 55 0
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]