4,067 matches
-
istoria spusă de valuri Și-l vedeam pe Mircea cu spada-i de lumină Apărându-și glia scăldată de noul Iordat, Unde vitejii se botezau sorbindu-i apa Potolind setea de libertate și vină avea dușmanul râvnind la brazda unde rodea sapa. Eu iubesc această bucurie cu picioarele în valuri Durata clipei e-un neam atât de mare Încât Poezia e în largul ei Când împreună contemplăm femei. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Pe malul tăcutului Olt / Al Florin Țene : Confluențe
PE MALUL TĂCUTULUI OLT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359579_a_360908]
-
ROMAN Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Rezerva în care fusese mutată semăna cu o chilie de ascet; mică , cu tavanul aproape de podea, înghesuită, cu o ușă de lemn veche și roasă de cari.O clanță modernă cu yală distona cu peisajul dezolant, sărăcăcios... Gentianne călcă ușor pe urmele atâtor lacrimi și suspine...o vale a plângerii și neștirii de sine, a nălucirilor și coșmarurilor. Două paturi , apropiate unul de altul se
FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359642_a_360971]
-
sport, la cultură și politică, din moment ce adia a vânt de Libertate dincolo de Cortina de Fier! Am avut și pistolul la tâmplă, am fost și bătut de m-am trezit o grămadă de carne, oase rupte și sânge, taximetria mi-a ros trei vertrebe (nu le-am înlocuit nici astăzi, exista un risc, după operația cu implantarea unei tije, să pierd piciorul drept!), dar i-am avut pasageri pe Anthony Quinn, Greta Garbo și fata lui Fidel Castro, viața de driver am
TÊTE-À-TÊTE, NIG ȘI MIRCEA M IONESCU de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359679_a_361008]
-
că tot nu ne cred și nici nu le semănăm la gene?! pantalonul tău cu dungă nu mai este o virtute dacă iei drept servitute doar ce-ți zornăie în pungă; uită-te cum crapă coaja pomului ce nu dă roade iar invidia te roade când inundă luna plaja și-ai să vezi cum bate vântul prin livada ta pustie dacă e să nu mai fie roditor cu noi pământul zestrea ta, averea vie grijă cui o lași în urmă că
LUCRĂTORII VIEI de ION UNTARU în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359728_a_361057]
-
cred și nici nu le semănăm la gene?! pantalonul tău cu dungă nu mai este o virtute dacă iei drept servitute doar ce-ți zornăie în pungă; uită-te cum crapă coaja pomului ce nu dă roade iar invidia te roade când inundă luna plaja și-ai să vezi cum bate vântul prin livada ta pustie dacă e să nu mai fie roditor cu noi pământul zestrea ta, averea vie grijă cui o lași în urmă că noi nu suntem o
LUCRĂTORII VIEI de ION UNTARU în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359728_a_361057]
-
lucruri existente pe lumea aceasta față de Dumnezeul tău, neofertant și nu întotdeauna grabnic protector, acela înomenit și neîncuibat în orgii walpurgice fără număr - o „umbră” doar analizabilă filozofic în fel și chip ca simplu idol amurgit între filele unor cărți roase de vreme -, care te supune însă la caznele iadului încă din faza telurică a ființării tale omenești în carne și duh. Personal, am considerat întotdeauna segmentul securisto-masonic trecut și actual ca fiind un grav și constant pericol pentru întreaga umanitate
DICTATURA OCULTĂ CU CIP PREFERENŢIAL A LUMII CONTEMPORANE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359719_a_361048]
-
noaptea-adâncă,/ Lumina stinsului amor/ Ne urmărește încă” , iar „toamna târzie” este un ecou liric al nostalgiei „ceasului” de iubire din sonetul Afară-i toamnă: „Afară-i toamnă, frunză-mprăștiată,/ Iar vântul zvârle-n geamuri grele picuri;/ Și tu citești scrisori din roase plicuri/ Ci într-un ceas gândești la viața toată.” Ecourile eminesciene se topesc în „descătușările” liricii „fărâmelor de azimă”, care cântă aceeași eternitate a iubirii, îmbogățită însă cu semnificațiile biblice ale dragostei în „duh” din „Cântarea Cântărilor”, așa cum sugerează ritualul
POETICA SIMFONIEI IUBIRII DIN STIHURI – COMORI DE MIR de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359153_a_360482]
-
ia urma, să vadă unde dispare. Deoarece au trecut multe zile până să-l simtă prin apropiere. Venea mai întâi și stătea la distanță de cort vre-o două zile iar apoi înainta precaut. Tudor îi aruncă mâncare. La început rodea din cutiile de conserve. Cand vedea că nu reușește să le desfăca, le aruncă și le prindea pe cele aruncate de Tudor, goale. Le lua și cu degetul le ștergea de tot conținutul. Desigur că Tudor recupera celelalte cutii și
ASCUNS IN PADURE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359216_a_360545]
-
nu n-are rost să vorbim despre dragoste vârcolacii au mâncat luna mi-au mâncat și cuvintele de pe buze (degeaba îmi spui că încă mai am sâni frumoși care au reacții delicioase) chiar acum simt o cangrenă în partea stângă rozând cu satisfacție dintr-un mușchi pretențios și romantic îmhm... să vorbim despre dragoste, zici? no problem unde este chirurgul? Referință Bibliografică: să vorbim despre dragoste, zici? Nuța Istrate Gangan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 756, Anul III, 25 ianuarie
SĂ VORBIM DESPRE DRAGOSTE, ZICI? de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359246_a_360575]
-
descleșta dinții din rășină a ridicat capul în sus de durere, iar atunci Hălăuceanu l-a izbit cu barda în gușă, unde n-avea solzi, tăindu-i capul. Zvârcolindu-se, trupul fiarei a căzut în iaz, iar cu ghearele a ros stânca, făcând un jgheab prin care apa din iaz a început să se scurgă mereu, așa încât și stânca a început să se tocească, făcând deschizătura ce se află acum între pietrele Izvorului Alb. Obosit, haiducul s-a culcat ... Sculându-se
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
un om să ceară să fie înhumat gol, sărac, desculț și fără ceremonii faste, urmându-L pe Mirele Cristos într-o profundă sărăcie materială și dezlipire de tot, pentru a dobândi bunurile și avuțiile care nu pier și nu sunt roase de cari și mâncate de molii. Și cu toate acestea, în conventele franciscane se mai practică înmormântarea preoților și a fraților franciscani, într-o simplă rasă și cu picioarele goale. Despre Viața uimitoare a Sfântului Francisc, Anacleto Iacovelli relatează cu
TRADUCERE: PREOT PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI, O.F.M.CONV. (RECENZIE DE C de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345206_a_346535]
-
să citez poemul în întregime: „Pe ulicioare înflorit-au ploi de fericire, / e iarnă cu adevărat, decorul minunat, / sunete pe schiuri alunecă în vale, / natura-i fericită și-ndeamnă la visare. //...// Ne ninge-a poezie peste poeți imberbi, / vârcolacii nopții rod luna de pe cer. / Zăpezi umane cad ca îngerii din nori, / îngeruindu-ne în trupuri, căldura noastră vor.“ (Poeți imberbi - pag.98). Pentru a nu lăsa impresia că Olguța Luncașu Trifan scrie numai poezii ce se supun riguroaselor reguli ale prozodiei clasice
OLGUŢA TRIFAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340404_a_341733]
-
o gravă asumare. Omul acesta care sunt, cinstit și drept, așteaptă și speră la fel ca și alții; nu-și irosește uimirea înverșunată-n piept și-l macină uitarea de semeni, infatuații. Omul acesta care sunt, bun sau rău, e ros de patimi într-un flux novator; dintotdeauna l-a iubit pe Dumnezeu și iată-l azi și mâine, poetul visător. Referință Bibliografică: Omul acesta care sunt / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2127, Anul VI, 27 octombrie 2016
OMUL ACESTA CARE SUNT de GEORGE PENA în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340490_a_341819]
-
coapte, Să fiu la orice depărtare, zău, Revin acasă, chiar și după moarte. Visez pădurea cea bătrână, Cu floricelele ei toate, La melodia frunzelor ce-o-ngână, Revin acasă, chiar și după moarte. Frumoase-s tufele cu poamă, Livezile cu roadă încărcate, La acest farmec drag de toamnă, Revin acasă, chiar și după moarte . Mi-i scumpă apa dulce de izvor, Și stelele din satul meu în noapte, La vatra neamului de dragoste și dor, Revin acasă, chiar și după moarte
DURERE ... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340498_a_341827]
-
a dat ilustrul părinte o asemenea misiune de înaltă cinste? - La Craiova, maiestate, la noi Craiova, bâigui pierit Verdunel, dar cum era aproape sigur că regele nu auzise de Craiova și nici de faima ei, începu să simtă cum îl rodea o funie în jurul gâtului. - Mdaaa, mdaa, Cracovia, acea universitate înființată de străluciții mei străbuni în ținuturile sălbatice ale Poloniei vasale. Mdaa, o bună carte de vizită... Curtea aplaudă cu un entuziasm foarte moderat deoarece și-ar fi dorit mult mai
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
cu cazul meltenilor și cocalarilor (ceea ce mulți taximetriști sunt, însă mă refer la specie în alt context) și relația lor specială cu femeile. Acești bărbați cu apucăturile lor specifice nu ar exista pe pământ dacă metodele lor nu ar da roade. Dacă niciun astfel de specimen nu ar ar reuși să pună mâna pe o femeie, natura și-ar urma cursul și i-ar obliga să își schimbe metoda. Dar se pare că undeva, cumva, cândva, una sau mai multe femei
Ţara Sindromului Stockholm aplicat () [Corola-blog/BlogPost/338242_a_339571]
-
cineva iluzia că acestea se întâmplă peste noapte. Studiile arată că o creștere a încasărilor, ca urmare a îmbunătățirii colectării prin metode specifice îmbunătățirea poate fi undeva la 0,5 - 1 la sută pe an. Acestea sunt măsuri care dau roade cu greu, e vorba de îmbuntățirea atitudinii tuturor. Statul să fie responsabil, să arate ce face cu banii. Ponderea încasărilor bugetare este de 31 la sută din PIB. Acum un an am fost la 32 la sută, dar anul acesta
„Este un proiect unic în Europa, vrem să îl popularizăm, să mergem cu el să îl prezentăm" () [Corola-blog/BlogPost/338799_a_340128]
-
a satisfacție și a rânjit cu gingii. M-am luat de acolo, mergi, mergi, am spus, și m-am împins spre strada cu șinele lui 21. Nu prea mai vedeam, simțeam cum o furie mică, un șoarece siberian pitic, îmi rodea stomacul. În momentul ăla nu mai exista educație nicăieri în Univers, totul s-a întors pe dos și s-a autoînghițit. A trecut și tramvaiul, taca-taca, l-am lăsat să treacă, câțiva călători în dosul geamurilor abureau cu răsuflarea lor
Cum rezistați în acest București? () [Corola-blog/BlogPost/338824_a_340153]
-
între spini este cel care aude Cuvântul, dar îngrijorările vieții și înșelăciunea bogăției sufocă Cuvântul și acesta devine neroditor. 23 Sămânța care a fost semănată în pământ bun este cel care aude Cuvântul și-l înțelege; el aduce într-adevăr rod: un grăunte dă o sută, altul - șaizeci, altul - treizeci. Evanghelia după Matei. Se spune că balada Miorița este emblematică pentru poporul român: atitudinea ciobănașului în fața morții exprimă resemnarea poporului român în fața istoriei. Blestemul nostru ca nație. E o viziune romantică
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
fost condamnat ca dușman al poporului. -Am aflat cu o zi înainte de a fi descins ei și am cărat toate cărțile, cu sacii, la un vecin. Ăla i-a pus în ieslea boilor, apoi în podul pătulului. Le-am găsit roase de șoareci când m-am întors. „Bine, nea Ioane, îți mulțumesc că le-ai păstrat!” „Dascăle, eu le-am pus aci cu gându’ că șoarecii au ce mânca, porumb, și n-o să se mai ducă la cărțile dumitale. Dar vezi
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
normale!... Scuipă-n palme și se apucă de tăiat!... Și dă-i, și taie!... Și taie, și dă-i!... Consultă “Atlanticul” mecanic “de-afară”... și merge să-și pape micul dejun! Însă, surpriză, iarăși nu găsește nimic în căruță! Măgarul rosese funia de legătură cu salcâmul, venise la căruță... și-i mâncase tot, tot, tot!... Mitică n-are planuri răzbunătoare, dar trebuie să-l dezbare pe urecheat de poftele-i “inumane!”... Seara, în drumul spre casă, niște turiști frânează lângă Mitică
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
zugrăvește prozatorul Ion Avram în romanul său de căpătâi, “Așteaptă-ne, Lazăre!”)...și cum Vasile al lui Cutare, a fost îmbătat criță și legat cu capul pe șina roții de la căruța cu care veneau din iarmaroc...până acasă fiindu-i roasă toată cutia craniană, fiindu-i creierul împrăștiat pe tot lungul drumului dintre târg și baștină!...și cum Maria lui Cutare, de pe dealul celălalt, a fost omorâtă și zvârlită într-o prăpastie, aproape de Berești, să creadă jandarmeria că a căzut din
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) () [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
acolo, ne lasă moștenire ceea ce noi am numit „next generation”. Adică progeniturile lor - bogații cu averi deja spălate. Lista este incredibil de lungă. De la băiatul lui Hrebenciuc și fata lui Videanu până la cei doi puișori cu dinți sănătoși, pregătiți pentru ros, dăruiți nației române de soții Dana și Adrian Năstase. Dacă DNA n-ar fi declanșat ceea ce a declanșat, pentru mulți dintre acești tineri lupișori erau deja pregătite manete calde la tabloul de bord al Puterii. De pildă, Andrei Hrebenciuc era
Odraslele… de Ilie Șerbănescu () [Corola-blog/BlogPost/340041_a_341370]
-
unde locuiește și în prezent 1982 - 1988 Lucrează pentru firma turistică „Phill Travel Agency” ca reprezentant pentru compania aviatică română „TAROM” 1998 - Interpretează un rol de compoziție în filmul artistic de lung metraj „A Change of Heart”. Producție australiană. (Regia: Rod Hay) 2000 - Național Olympic Commitee Assistant - S.O.C.O.G. (Comitetul Organizatoric al Jocurilor Olimpice de la Sydney), pentru Lotul Olimpic Român 2001- 2008 Translator, Interpret, traducător și cenzor acreditat al guvernului australian (LOTE, AADAKE - Probleme juridice și medicale), Australian Council
CURRICULUM VITAE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340058_a_341387]
-
afla la spitalul închisorii, unde i s-a spus că făcuse un avort spontan. A fost eliberata din lagăr abia după grațierea survenită în urma morții lui Stalin, în martie 1953. Peste o lună era la Moscova. Oricât de mult îl rodea vina față de soția pe care o înșela și de care îi era greu să divorțeze, nu doar din cauza scandalurilor cu care îl amenința, dar și pentru confortul domestic pe care Zinaida i-l asigura, Pasternak s-a întors la Ivinskaia
Boris Pasternak: Dr. Jivago. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339306_a_340635]