521,664 matches
-
Ion Creangă, p. 314, traducere de Gellu Naum). Pretinsul savant se sprijină pe comunicările congresului internațional cu tema „Zmeul, contemporanul nostru" de la Zimnicea, din 1983 (recent, spune el, ignorând valul de pasiuni stârnite, mai nou, de acest cuvânt în cultura română). Or, se știe că a doua ediție a congresului, desfășurat la Dicomesia, un oarecare domn Plume a dovedit că mărturisirile istorice ale lordului Humphrey sunt pure fabulații. În realitate, reprezentantul Albionului (prieten cu De Quincey, oops!) nu și-a părăsit
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
cărții este o culegere de povești, o zurbă "autentică"); iar pe de alta, poveștile funcționează în continuarea satirei din primele capitole ale cărții, prin trimiteri directe la teme, motive, sau chiar prin parodii și pastișe la opere clasice din literatura română (de aceea partea a doua este o zurbă, "ceartă, gîlceavă"). Poveștile se înlănțuie una din alta și încurcă deliberat planurile narative (Zurbalan din zurba spusă lui Chung de balaurul cu 12 capete este un personaj de același rang cu Chung
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
vitejie, Astor, zmeu sur de văgăună, nimerește în povestea lui Prîslea cel voinic și merele de aur, ș.a.m.d., fiecare tip de zmeu își are povestea și eroul său. Iar poveștile ne trec prin temele și topos-urile literaturii române clasice: de la basme cunoscute, la moșii hîtri ai lui Ion Creangă sau scrisorile lui Eminescu (într-o zurbă în versuri), la Florica din codru din basmul lui Slavici (colorat cu triluri tiroleze, coruri de haiduci și cîntece de păsări și
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
2000, consemnată de prozatorul francez în jurnalul său în portofoliul lunii iulie. De altfel, Ruba a realizat atunci un incitant interviu cu Tournier, publicat în premieră în România literară și reluat ulterior în volumul Dialoguri și eseuri (Ed. Muzeul Literaturii Române, Buc. 2001). Reproducem, în continuare, consemnarea lui Michel Tournier tipărită în Jurnal extime la pagina 135: "Vizita traducătorului meu român, Sergiu Ruba. Sînt surprins descoperindu-l nevăzător. E condus de o tînără femeie. Îmi spune: «Am văzut pînă la 11
Jurnal extim by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/14209_a_15534]
-
interviu cu Tournier, publicat în premieră în România literară și reluat ulterior în volumul Dialoguri și eseuri (Ed. Muzeul Literaturii Române, Buc. 2001). Reproducem, în continuare, consemnarea lui Michel Tournier tipărită în Jurnal extime la pagina 135: "Vizita traducătorului meu român, Sergiu Ruba. Sînt surprins descoperindu-l nevăzător. E condus de o tînără femeie. Îmi spune: «Am văzut pînă la 11 ani. Îmi amintesc culorile». Îi admir verva, curiozitatea, erudiția. Orbii îmi inspiră un fel de teroare sacră. Am descoperit asta
Jurnal extim by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/14209_a_15534]
-
ca niște morți vii." Taha Hussein (1889-1973) este un prozator, eseist, profesor universitar și om politic egiptean, fost ministru al educației în țara sa după 1952. Și-a pierdut vederea în copilărie. Principalul său roman a fost tradus în limba română sub titlul Zilele.
Jurnal extim by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/14209_a_15534]
-
majoritate!) și publicul românesc, pentru că revista Contrafort, asemeni altor publicații de cultură basarabene, nu se difuzează în România, după cum nu vei găsi nici presa culturală și de orice alt fel din România în Basarabia. În pofida sumelor mari pe care partea română le alocă pentru susținerea diverselor acțiuni culturale în Republica Moldova, această problemă nu și-a aflat rezolvarea, deși parcă toată lumea este de acord că difuzarea presei române dincolo de Prut are o importanță strategică. Nu s-au căutat soluții alternative, rentabile economic
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
de orice alt fel din România în Basarabia. În pofida sumelor mari pe care partea română le alocă pentru susținerea diverselor acțiuni culturale în Republica Moldova, această problemă nu și-a aflat rezolvarea, deși parcă toată lumea este de acord că difuzarea presei române dincolo de Prut are o importanță strategică. Nu s-au căutat soluții alternative, rentabile economic, care să ajute publicațiile românești să devină o prezență familiară pe piața din stânga Prutului, să formeze reflexe noi în dauna vechilor deprinderi printre cititorii din Basarabia
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
formeze reflexe noi în dauna vechilor deprinderi printre cititorii din Basarabia, obișnuiți să citească mai mult presă de limbă rusă. Lipsa unui spațiu informațional comun aruncă într-o lumină ridicolă dezvelirea rituală de busturi și plăcuțe comemorative de Ziua Limbii Române la Chișinău ca dovadă a "legăturilor noastre frățești". Există, ce-i drept, posibilitatea abonamentelor (nu pentru orice buzunar) și, mai nou, variantele WEB ale revistelor (în cazul nostru hyperlink http:// www.contrafort.md), însă, spațiul virtual, electronic, la noi, încă
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
-se pe cât posibil jenantul rodaj al termenului în varii contexte. Unul dintre repondenți (Mircea Iorgulescu) a pus la îndoială proprietatea cuvântului integrare când este vorba de literatură și nu de politică sau economie, ca în cazul extinderii Uniunii Europene. Criticul român de la Paris are dreptate, într-o primă instanță, să-și afișeze scepticismul. Între România și Republica Moldova, în anii de după căderea Zidului, termenul de integrare, pentru relațiile bilaterale - în perioada mai bună a acestora! - a venit ca un substitut "slab" al
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
să se pronunțe, s-au arătat surprinși, ba chiar nu și-au ascuns un rictus de plictiseală: "Integrarea cu Basarabia, să fim serioși! O temă vetustă, alegeți subiecte mai actuale!" Reacțiile de acest fel sunt de înțeles. Foarte puțini scriitori români, după 1989, au avut curajul sau au simțit nevoia "să treacă Prutul", să cunoască la fața locului oamenii și realitățile acestei provincii. Cum bine se știe, în lipsa scriitorilor și a intelectualilor valoroși din România, Basarabia - animată acum un deceniu de
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
alta "oferta"!). Cu atât mai bine, cazul este clasat, își vor fi zis unii. (Altfel, firește, oamenii nu pot veni oricum, nu s-au organizat suficiente acțiuni culturale, de ținută, în Basarabia, pentru a-i motiva pe scriitorii de valoare români să dea curs unor invitații. "Ocaziile", de regulă, promiteau un chef pe cinste la Uniunea Scriitorilor și cam atât). În absența autorilor, e drept, au traversat Prutul, uneori, cărțile lor: Dimineața pierdută, Don Quijote în Est, Orbitor, Exuvii, Ușa interzisă etc.
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
ale cronicarilor, dorinței lor de a participa - asemeni unui "comando" cultural desantat într-un teritoriu ostil - la viața culturală și la dezbaterea de idei românească. Aceste cărți ne de-provincializează, ne "unesc" mental cu România, în mijlocul unei realități separatiste. Scriitorii români nu ar trebui totuși să fie nepăsători față de ideea pătrunderii cărților lor în teritoriul dintre Prut și Nistru. De ce? Pentru că ar câștiga în Basarabia trei milioane de potențiali cititori. Nu cred că literatura română își poate permite să ignore acest
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
România, în mijlocul unei realități separatiste. Scriitorii români nu ar trebui totuși să fie nepăsători față de ideea pătrunderii cărților lor în teritoriul dintre Prut și Nistru. De ce? Pentru că ar câștiga în Basarabia trei milioane de potențiali cititori. Nu cred că literatura română își poate permite să ignore acest public, care rămâne în afara posibilității de a o cunoaște și, eventual, de a o... îmbogăți, în virtutea unui metabolism al creației imposibil de descifrat, dar care poate fi anticipat și încurajat prin crearea de condiții
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
cetățeni străini rezidenți în România mi-au spus că se simt "monitorizați" și că li se ascultă telefoanele. Oameni de afaceri, slujbași pe la diverse firme, corespondenți de presă. De această atenție se bucură, mi-au declarat ei înșiși, și cetățeni români care lucrează în mass-media sau sînt angajați pe la firme străine în funcții importante. Azi, unul, mîine altul, asta ca să nu mai vorbesc de propriile mele bănuieli, în ceea ce mă privește. Compatrioții noștri fac din cînd în cînd scandal în presă
Supravegherea străinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14213_a_15538]
-
ochi și mai mult. Cei mai mulți dintre străinii care vin în România au grijă de imaginea lor. Nu vor să fie tîrîți în scandaluri de presă. În comunitatea lor se consideră expatriați. E limpede că în ciuda așa-numitei ospitalități tradiționale a românilor, străinii care vin aici cu intenția de a sta vreme îndelungată nu se simt ca la ei acasă. Față de sensibilitățile lor, circulă - mai pe ascuns, mai pe față - replica: Dacă nu le place în România, sînt liberi să plece în
Supravegherea străinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14213_a_15538]
-
677), două recenzii remarcabile la două cărți care au făcut epocă acum cîteva decenii: Mihai Zamfir la Fragmente despre cuvinte de Toma Pavel, 1968, reeditată la Ed. Paralela 45 în 2002, și Mircea Iorgulescu la G. Călinescu și "complexele" literaturii române de Mircea Martin, 1981, reeditată la aceeași editură și în aceeași colecție, tot în 2002. Cît privește ideea Paralelei 45 de a relua cărți considerate de referință în anii '60-'80 ai secolului trecut, ea s-ar cuveni discutată mai
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
60-'80 ai secolului trecut, ea s-ar cuveni discutată mai pe larg. * O notă absolut stupefiantă publică în TIMPUL de la Iași din februarie A.C.(?). Intitulată Sarcofagul de hîrtie, nota ajunge la concluzia că, dacă, solidari în lupta contra comunismului, scriitorii români postbelici n-ar fi acceptat compromisul de a tipări cărți în condițiile cenzurii și opresiunii, nu s-ar fi întîmplat nici o nenorocire: Dacă ne eliberăm de prejudecățile consolidate de discursul naționalist și de varianta sa culturală, protocronismul, atunci ar trebui
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
avem scriitori comparabili cu Dostoievski, Thomas Mann, Kafka, Camus, Marquez, Sienkiewicz. [...] De aceea la întrebarea care mi/ni se aruncă destul de des, « Ar fi fost mai bine să fie demni și să nu scrie?», răspund, liniștit, că absența unor scriitori români din literatură n-ar fi o pierdere ireparabilă. Slavă Cerului putem citi Biblia, epopeile, tragicii greci, Platon, Sf. Augustin, poezia orientală, romanticii germani, misticii spanioli, proza rusească. N-ar fi de ajuns pentru o viață de om? Și, pînă la
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
dl Iliescu - bugetar ca salarizare - a luat grija salariaților firmelor private mixte sau străine care cîștigă peste zece mii de dolari în România, vrînd să-i impoziteze progresiv. Ce să-i mai impoziteze, fiindcă oricum firmele care îi plătesc dau statului român o groază de bani impozit pentru aceste salarii. A pune două impozite pe același salariu, doar ca să moară și capra vecinului - sau mai degrabă să-și ia tălpășița din România - nu ni se pare cea mai bună metodă de a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
pus la punct, lăsînd astfel de înțeles că dacă n-ar fi fost intervenția PSD, n-ar mai fi putut bea copiii lapte în post, periclitînd astfel continuitatea programului guvernamental. * Evenimentul zilei a aruncat o nadă imaginară unora dintre parlamentarii români cerîndu-le să ia parte la o dezbatere organizată la sediul NATO de la Bruxelles de organizația "17 Noiembrie". În loc să întrebe cu ce se mănîncă această organizație, s-au găsit parlamentari care au confirmat de participare, deși "17 Noiembrie" e recunoscută pentru
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
internațional organizat de Uniunea Compozitorilor dedicat operei enesciene și raporturilor ei cu epoca. Ideile noi nu lipsesc: s-a introdus un ciclu de concerte "Muzica românească a secolului XX" și un ciclu de recitaluri de lieduri pe versuri de poeți români - astfel creația originală își cucerește locul cuvenit. Se naște pe răstimpul unei săptămâni Orchestra Festivalului sau "Filarmonica de ieri și de azi", care va reuni, în concertul de închidere sub bagheta lui Cristian Mandeal, orchestra Filarmonicii noastre și foștii artiști
Perspectivele unui festival by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14205_a_15530]
-
o generație dezavantajată de istorie, „scoasă din circulație" exact la începutul maturității, cînd ar fi putut da lumii tot ce avea mai bun. Mulți au luat calea exilului, și mai mulți au înfundat pușcăriile... - E un semn bun pentru poporul român că, într-un interval relativ scurt a putut să ofere o atît de bogată pleiadă de talente în acei ani? - Incontestabil! A fost perioada cea mai fertilă din istoria noastră și rămîne reper prin bogăția creațiilor culturale. - Vă rog să
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
față de imensa majoritate de maculatură care s-a produs atunci și în comparație cu posibilitățile creatoare ale poporului nostru, s-a făcut, într-adevăr, foarte puțin. În perioada ’50-’70, s-au făcut însă multe traduceri, adică s-a încercat aducerea culturii române la unison cu marile creații universale. S-a tradus tot ce era mai important în literatura universală, dar creația originală românească nu s-a realizat în aceeași măsură. - Foarte bună observația dumneavoastră. Eu mă refer însă la perioada de după 1990
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
au produs în această epocă, în acești 10-13 ani. Pentru aceasta trebuie o perspectivă mai largă, ca să se poată cuprinde din punct de vedere epic sau liric toate frămîntările și imensele posibilități care s-au creat acuma. După 1990, cultura română a cunoscut - zic eu - o efervescență egală doar în intensitate cu aceea din anii ’30, nu însă în valoare intelectuală. - Dacă spun despre dumneavoastră că sunteți un personaj care s-a „fofilat" ca să facă față greutăților cu care s-a
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]