1,377 matches
-
realitate. Profeția națională s-a împlinit întocmai, cu o singură excepție însă: în locul fundației latiniste, năzuită de Russo, România Mare s-a întemeiat mai curând pe elementul autohton, teluric, dacic, și pe cel spiritual răsăritean. În total acord cu soteriologia românismului și profetismul național, aripa naționalistă a interbelicului a elaborat o miracologie a neamului. Citind "istoria, cartea suferințelor și bucuriilor poporului român", aflăm "că nașterea poporului român s-a întâmplat cu ajutorul a trei minuni": a) miracolul roman, care, biruind viteazul popor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tras 9 din ei după răscoala din 1437" (Floru, 1923, p. 66). Mitul Primei Uniri din 1600 cade și el victimă scrupulozității critice. Alături de el pălește și aureola care înconjura figura lui Mihai Viteazul, care este metamorfozat din profet al românismului într-un unificator inconștient de semnificația profundă a acțiunii sale. În concluzie, merită subliniată încă o dată tensiunea funciară ce subîntinde memoria națională în interbelic, care se configurează pe fondul dialogului tensional dintre naționalismul critic, orientat înspre demitizarea parțială a metanarativei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
verticale care delimitau națiuni au fost înlocuite de clivajele orizontale care separau straturile sociale ale societății. În imaginarul politic, modelul mozaical al națiunilor a fost înlocuit cu metafora geodezică a straturilor sociale. În plus, ideea națională a destinului istoric al românismului este înlăturată de ideea socială a luptei de clasă fără considerente naționale. Iar principiul motric al istoriei devine din lupta pentru împlinirea idealului național în lupta clasei muncitoare pentru idealul egalitar. "Chestiunea națională" în avangarda teoretică a marxism-leninismului. Istoricul relației
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și antisemită pe parcursul interbelicului, este înlocuit cu doctrina patriotismului socialist, în care accentul cade pe ultima componentă. Noua doctrină antinaționalistă se străduiește din răsputeri să dizolve identitățile etnice consolidate în tradiția politică românească. În fapt, este un atentat identitar la adresa românismului ca produs nemijlocit al naționalismului etnic exclusivist. Politica stalinistă a chestiunii naționale își vădește caracterul antinaționalist în legiferarea "Statutului naționalităților" din 1945, care consacra, printre principiile sale, următoarele: i) egalitatea deplină în fața legii, fără deosebire de etnie, rasă, religie etc.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
iar identitatea și apartenența națională nu sunt urmarea destinului (ca în concepția herderiană), ci rezultatul alegerii personale. Redefinirea concepției naționalității pe aliniamentele socialiste, anti-etnice, a fost o mișcare tectonică în structura identitară cristalizată de-a lungul secolului naționalist sub forma românismului. Această eviscerare a principiului naționalismului etnic din conștiința românească a produs transformări structurale ale memoriei naționale, a cărei formulă sedimentată în cadrele ideii naționale a fost brusc reașezată pe baze antinaționaliste. 3.4.4. Memoria (anti)națională: socializarea istoriei românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
într-un sistem de referință socialist. Unitatea națională a fost astfel convertită în "unitate sindicală", în același timp în care "poporul român" a fost redefinit ca "popor muncitor" (Roller, 1952, pp. 701, 752). În aceeași direcție în care naționalismul etnic (românismul) a fost transformat în "patriotism socialist", unitatea etno-națională a lăsat locul pentru "unitatea moral politică a poporului muncitor" (Roller, 1952, p. 754). Spiritualitatea. Schimbarea de paradigmă întreprinsă de comunismul incipient s-a răsfrânt inevitabil și asupra ideii de spiritualitate românească
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aproape perfect peste lagărul socialist, alături de anti-catolicismul ortodoxiei, au contribuit la tratarea sa ca un element care istoricește s-a opus influențelor occidentale. Orientarea anticreștină a noii istoriografii sovietice își vădește direcția în demolarea marilor mituri spirituale create de ideologia românismului de-a lungul secolului naționalist de existență istorică națională. Și în tratamentul creștinismului în general și a Bisericii Ortodoxe în particular sunt reperabile prelungirile interpretative ale istoriografiei critice a interbelicului. Primul căzut sub tirul critic este mitul creștinismului genetic al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
gravă eroare". Iar "orice alt mod de abordare a acestei probleme negarea rolului națiunii, opunerea acesteia internaționalismului sau invers este greșit și dăunător" (p. 147). Turnura naționalistă pe care a luat-o comunismul matur a ocolit totuși formula etnică a românismului. Programul... condamnă deopotrivă "naționalismul îngust", șovin, cât și "cosmopolitismul" antinațional, optând pentru formula națiunii proletare în detrimentul națiunii etnice. Noua concepție identitară promovată de autoritățile statale reclama o dublă loialitate din partea cetățenilor, atât față de idealul național, cât și față de cel socialist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2004, p. 76). Cu o întârziere de câteva decenii, rețeta naționalismului marxist avea să cucerească și gusturile istoriografice ale lui Ceaușescu. Spiritualitatea. Interbelicul românesc, în special prin aripa fanatismului naționalistic (O. Goga, N. Crainic, N. Ionescu etc.), a distilat esența românismului în spiritualitatea creștin-ortodoxă. Credinței răsăritene și Bisericii Ortodoxe le-au fost conferite un rol cardinal, de călăuză spirituală a destinului istoric românesc. Socialismul postbelic, instalat complet după 30 decembrie 1947, a continuat pe calea istoriografiei critice maturizate în interbelic, procedând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
două doctrine politice principial ireconciliabile sub forma "național-comunismului". După aproape două decenii de antinaționalism prezentat ca "patriotism socialist" (1948-1964), N. Ceaușescu a recuperat zestrea naționalistă a tradiției culturale românești, în care a încorporat materialismul-dialectic prescris de paradigma marxist-leninistă. "Naționalismul etnic" (românismul) care și-a atins apogeul ideologic în interbelicul românesc s-a prefăcut după 1948 în "internaționalism proletar", iar "națiunea română" a fost metamorfozată în "patria socialistă". În următoarea secvență istorică, "patria socialistă" din faza primară a regimului a devenit, după
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționalismul tradițional românesc, în forma sa etnico-ortodoxistă, a cunoscut o recrudescență. Prima parte a postcomunismului românesc (1989-2000) a fost marcată de o revenire în forță a discursului naționalist specific perioadei interbelice, în care identitatea națională se articula la conjuncția dintre românism etnic și ortodoxism spiritual. Resurgența naționalismului etnic-ortodoxist în conștiința identitară românească este relevată pe multiple dimensiuni. Pe plan publicistic, cel al producției culturale, anii nouăzeci au cunoscut o explozie bibliografică fără precedent. Dispariția cenzurii de stat a deschis porțile pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a luat ființă și Editura Roza Vânturilor, după numele volumului apărut în 1937 sub acest nume, editat de pupilul său, Mircea Eliade, din publicistica maestrului. De un traseu post-mortem similar s-a bucurat și Nichifor Crainic, celălalt mare ideolog al românismului ortodoxist. Închis 15 ani în închisorile comuniste, apoi grațiat și racolat în redacția revistei Glasul Patriei unde a scris articole de propagandă comunistă, Nichifor Crainic nu a mai fost însă reeditat pe întreaga durată a regimului comunist cu operele sale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a cunoscut o creștere spectaculară în noul climat spiritual configurat în urma prăbușirii ateismului oficial de stat promovat de autoritățile comuniste. Totodată, Biserica Ortodoxă Română, odată emancipată din chingile controlului partinic, s-a redefinit pe vechile coordonate identitare și doctrinare ale românismului ortodoxist. În timpul regimului comunist, ca reacție defensivă la politica de ateizare promovată de noile autorități statale ostile bisericii ca instituție socială și religiei ca Weltanschauung și praxis liturgic, BOR și-a revizuit doctrina și misiunea socială în direcția compatibilizării acesteia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
autoritățile statului comunist. Prăbușirea regimului a creat condițiile politice pentru reafirmarea BOR ca unica depozitară instituțională a spiritualității românești. Reapărând pe scena publică în calitate de autoritate morală și călăuză spirituală în vreme de criză, BOR a favorizat totodată tendințele ultranaționaliste ale românismului ortodoxist de sorginte interbelic, ale cărui pulsații reîncepeau să anime suflarea intelectuală postdecembristă. Dezbărată de controlul statal represiv, BOR și-a redescoperit vocația naționalistă, devenind în scurt timp platforma instituțională care a servit coagulării tendințelor extremiste și a viziunilor de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
forțe politice și culturale, la etnicizarea discursului identitar românesc prin promovarea unei versiuni ortodoxiste a naționalismului etnic. Pe plan politic, legionarismul interbelic românesc s-a reîncarnat într-o serie de organizații și partide politice fundamentate doctrinar pe naționalismul etnic și românismul ortodoxist. Ca reacție politică la organizarea comunității maghiare în Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR, înființată la 25 decembrie 1989), etnicii români s-au contra-mobilizat creând propria lor organizație politică cu caracter exclusivist etnic. La 1 februarie 1990 este înființată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românească se îmbogățește în iunie 1991 cu Partidul România Mare, care extinde alonja discursului xenofob pentru a-i cuprinde și pe evrei și țigani (rromi). Antimaghiarismul brevetat de PUNR i se alătură antiseminismul și anti-țiganismul, rezultatul fiind triada xenofobă a românismului PRM-ist. Pe plan social, resurgența naționalismului etnic își are simbolul extrem în reizbucnirea conflictelor etnice pe fondul vacuumului de putere creat în urma prăbușirii sistemului comunist, care vreme de cincizeci de ani a reușit să țină în frâu pulsiunile etnice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
păstrătoare a discursului naționalist din vechiul regim a militat cauza creștin-ortodoxismului românesc. Pe lângă reluarea tezei interbelice a "creștinismului genetic" al românilor, potrivit căreia "Românii s-au născut ca popor creștin" (Scurtu et al., 1999, p. 30), este postulată identitatea dintre românism și creștinism: "a spune român înseamnă a spune creștin" (Ochescu și Oane, 1998, p. 17). Sunt reperabile reflexii ale doctrinei interbelice a identității ontologice dintre românism și ortodoxism, potrivit căreia ființarea românească nu poate avea loc decât ca ființare ortodoxă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
născut ca popor creștin" (Scurtu et al., 1999, p. 30), este postulată identitatea dintre românism și creștinism: "a spune român înseamnă a spune creștin" (Ochescu și Oane, 1998, p. 17). Sunt reperabile reflexii ale doctrinei interbelice a identității ontologice dintre românism și ortodoxism, potrivit căreia ființarea românească nu poate avea loc decât ca ființare ortodoxă, iar a fi român însemna a fi ortodox. Biserica Ortodoxă Română este reinvestită, după mai bine de cincizeci de ani, cu rolul de depozitară a tradiției
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ediția a II-a (Scurtu et al., 2001) este îmbogățită cu o astfel introducere (fără a purta vreun titlu) în care se lămurește natura raporturilor româno-europene. Adevărat manifest al etnocentrismului românesc, prefața în cauză subordonează europenismul în cadrele superioare ale românismului. Etnocentrismul românesc este desfășurat pe dimensiunea spațială ("din punct de vedere geografic, România se află în centrul Europei") cât și pe cea verticală a timpului, unde îmbracă forma priorității istorice: "Prin strămoșii lor, geto-dacii, românii sunt unul dintre cele mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cadrele căreia s-a configurat simțul identitar național și, în paralel cu acesta, conștiința istorică românească. Paradigma latinistă a Școlii Ardelene a stabilit cadrul de referință al memoriei istorice românești, în raport cu care s-au definit și contra-definit formulele ulterioare ale românismului identitar și ale conștiinței istorice românești. Un aspect crucial, a cărui importanță a fost reliefată cu metodicitate pe întregul parcurs al analizei, a fost raportul dintre ceea ce am numit "avangarda reflecției istoriografice" și "ariergarda consensului societal". Prima este inovativă și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
viziune națională asupra trecutului românesc este complet finalizat până la facerea României Mari în 1918; iii) săvârșirea României Mari în postludiul "Războiului de Întregire a Neamului" a avut ca efect ideologic o bifurcație a naționalismului între o variantă radicală, a unui românism xenofob ("fanatism naționalistic") și o variantă moderată, a unui "naționalism critic". Pe fondul acestui "consens naționalist" cu valențe duale s-a consolidat memoria națională în interbelicul românesc, absorbind atât accente fanatice cât și elemente critice auto-reflexive; iv) al Doilea Război
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
numelor străzilor, sau chiar și a unor orașe Brașovul devenind în 1950 "Orașul Stalin" etc.), faza inițială a comunismului românesc a construit în schimb o memorie socialistă sovieto-centrică. Noua formulă a identității românești era complet străină de ideea națională a românismului etnic, regimul comunist lansându-și propriul program de antropogenie politică finalizabil în crearea "omului nou" în specia homo sovieticus. Din incubator al naționalismului etnic cu tente xenofobe, școala a devenit un laborator al patriotismului socialist compatibilizat în cadrele internaționalismului proletar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unui protocronism românesc. București: Editura Eminescu. Petriceĭcu-Hasdeu, P. (1887-1898). Etymologicum Magnum Romaniæ. Dicționarul limbei istorice și poporane a Românilor. Bucuresci: Stabilimentul Grafic Socec & Teclu. Petriceĭcu-Hasdeu, P. (1894). Basarabii. Cine? De unde? De când? Bucuresci: Stabilimentul Grafic I. V. Socecŭ. Rădulescu-Motru, C. (1936). Românismul. Catehismul unei noi spiritualități. București: Fundaţia pentru literatură şi artă "Regele Carol II". Rădulescu-Motru, C. (1937). Psihologia poporului român. Revista de filosofie, 22(2), 133-147. Roller, M. (1951). Probleme de istorie. Contribuții la lupta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
maĭ multe miĭ de autorĭ, în cursul de 34 de anĭ, culése și după aniĭ dela nașterea Domnuluĭ Isus Hristos alcăruite. Edițiunea a doua Tipărită de Ministeriul Cultelor și al Intrucțiuneĭ Publice. Bucuresci: Tipografia Academieĭ Române. Stăniloae, D. (1939). Ortodoxie și românism. Sibiu: Tiparul Tipografiei Arhidiecezane. Stoicescu, N. (1980). Continuitatea românilor. Privire istoriografică. Istoricul problemei, dovezile continuității. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Stoicescu, N. (1983). Unitatea românilor în Evul Mediu. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România. Teodorescu-Braniște, T. (1936). Doctrina bâtei: naționalism
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
et al. (1999) nu are introducerea specificată de Programa școlară despre "Românii în Europa". A doua ediție (Scurtu et al., 2001) inserează o prefață fără titlu în care intențiile exprimate de programa de învățământ sunt subvertite, atâta timp cât europenismul este subordonat românismului. 28 Nu este singurul manual care folosește acest termen: N. Dumitrescu et al. (1999) folosește sintagma ""inventării" lor [a românilor] ca popor" (p. 3). 29 Versiunea tipărită în 2007 la Editura Humanitas inversează capitolele 2 și 3, aducând și alte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]