1,470 matches
-
lipsit de venituri. Un tânăr muzician german, Friedrich von Flotow (1812-1888) l-a scos până la urmă din încurcătură, oferindu-i posibilitatea să participe alături de el la concertele din saloanele plutocrației pariziene. Datorită virtuozității la violoncel și ușurinței cu care compunea romanțe, Offenbach a devenit un oaspete agreat în salonul contesei Bertin de Vaux. Frecventarea acestui salon, care se bucura de un bun renume în lumea elitelor muzicale, i-a înlesnit lansarea ca violoncelist, la nouăsprezece ani. Primul concert în public l-
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
îndelungat la Köln a murit mama compozitorului, la 17 noiembrie 1840. Decesul mamei sale a marcat despărțirea lui Offenbach de ținuturile natale. Atât lunile petrecute la Koln cât și perioada imediat următoare la Paris au fost productive pentru tânărul Offenbach. Romanțele sale din aceea perioadă au fost remarcate, în special una care interesa și din punctul de vedere al zvonurilor gustate de societatea pariziană. Romanța în cauză era dedicată unei tinere din buna societate, Herminie d'Alcain, căreia familia îi interzisese
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
petrecute la Koln cât și perioada imediat următoare la Paris au fost productive pentru tânărul Offenbach. Romanțele sale din aceea perioadă au fost remarcate, în special una care interesa și din punctul de vedere al zvonurilor gustate de societatea pariziană. Romanța în cauză era dedicată unei tinere din buna societate, Herminie d'Alcain, căreia familia îi interzisese relația cu Offenbach, deși acesta devenise între timp celebru. Pentru a o seduce pe Herminie, tânărul Jacques s-a străduit în 1844 să-și
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
scopul de a se vedea interpretat pe scena Operei Comice, Offenbach a prezentat doar la două luni după această parodie, în aprilie 1846, nu mai puțin de șapte noi fragmente de operă într-un concert dramatic. Este vorba de diverse romanțe și cuplete vesele, asemenea celor care se vor întâlni ulterior în operetele renumite ale compozitorului. Succesul acestor piese a atras după sine prima ofertă din partea Operei Comice, pentru o prelucrare muzicală a vodevilului "Alcovul". Directorul acestei instituții a refuzat însă
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
cu Diomede, pe malul râului care-i va purta numele. Când află de uciderea soțului în fața zidurilor Troiei, Argantona se retrase în ținutul unde îl cunoscuse, strigându-i fără încetare numele și stingându-se până la urmă din cauza suferinței. Atât localizarea romanței dintre Rhesus și Argantona în Kios cât și numele eroinei, derivat din eponimul Argantoneion, care desemna muntele misian pe care frumosul paj al lui Heracles, Hilas, fusese răpit de nimfe, denotă folosirea miturilor tipice regiunii ca surse de inspirație pentru
Rhesus (mitologie) () [Corola-website/Science/304417_a_305746]
-
de dansuri populare "Joc" și capela corală "Doina", actriță la teatrul "Vasile Alecsandri" din Bălți (1972-1976), solistă în ansamblul de țigani (1977), și orchestra de muzică populară "Mugurel" (din 1977), ale Filarmonicii din Chișinău. Marele premiu la Festivalul - concurs de romanțe "Crizantema de argint" ( Chișinău, 1993). A colaborat cu Ion Dascăl, Dumitru Căldare. A înregistrat la radio Chișinău cântece populare.
Tamara Chițaniuc () [Corola-website/Science/312726_a_314055]
-
spre Conservatorul Muncitoresc ASTRA din București (1936-1939), cât și spre Arhivele de Folclor ale lui Constantin Brăiloiu și Centrul de Sociologie, condus de prof. Dimitrie Gusti. După ce a urmat cursurile de la București cu Dumitru Mihăilescu-Toscani (un maestru al genului de romanțe), Leo Calmuschi și Quarto Santarelli, Rodica Bujor a profitat de un turneu în Italia (1941) spre a se perfecționa în tehnica liedului cu Marcela Magna. A luat lecții particulare de canto cu Valentina Crețoiu la București, dar și de teorie-solfegiu
Rodica Bujor () [Corola-website/Science/312205_a_313534]
-
orchestra lui Vasile Julea, formația restaurantului "Coșna-Cireșoaia" din Piața Buzești, peste drum de restaurantul "Neptun", unde cânta Maria Tănase. Se împrietenise cu această artistă, dar trăgea cu urechea și la ceilalți colegi, ascultându-i mai ales pe Ion Luican, „profesorul” romanței (cum îl numea) și pe Cristian Vasile, Jean Moscopol și Petre Gusti. Până în 1959, Rodica Bujor cântă prin restaurantele Capitalei, ca timp de doi ani să se angajeze la Ansamblul Sfatului Popular al Capitalei. Cu această formație a efectuat două
Rodica Bujor () [Corola-website/Science/312205_a_313534]
-
regia lui Haralambie Boroș) și în filme de televiziune („Pe cărările dorului”, în regia lui Marianti Banu). În conștiința publicului bucureștean care a admirat-o în serile de vară la grădina "Coșna-Cireșoaia", Rodica Bujor a rămas o neuitată interpretă de romanțe și lieduri de compozitori români (Nicolae Kirculescu, Aurel Giroveanu, D. Cantea, Emil Gavriș, Laurențiu Profeta, Diamandi Gheciu ș.a.), la loc de frunte situându-se romanțele, ca „Inimă, de ce nu vrei să-mbătrânești”, „De ce m-ați dus de lângă voi”, „Pe lângă boi
Rodica Bujor () [Corola-website/Science/312205_a_313534]
-
în serile de vară la grădina "Coșna-Cireșoaia", Rodica Bujor a rămas o neuitată interpretă de romanțe și lieduri de compozitori români (Nicolae Kirculescu, Aurel Giroveanu, D. Cantea, Emil Gavriș, Laurențiu Profeta, Diamandi Gheciu ș.a.), la loc de frunte situându-se romanțele, ca „Inimă, de ce nu vrei să-mbătrânești”, „De ce m-ați dus de lângă voi”, „Pe lângă boi”. Șlagărul ce i-a adus notorietatea a rămas totuși „Cântecul fusului”, o melodie de mare circulație. A mai fost solistă a restaurantelor "Kiseleff", "Cafe-Royal", "Princiar
Rodica Bujor () [Corola-website/Science/312205_a_313534]
-
bagheta unor mari dirijori precum Nicu Stănescu, Ionel Budișteanu, Victor Predescu, Ionel Banu, Costică Dinicu, Ion Mărgean sau Nicolae Băluță. A fost și angajată a Teatrului Regional București în perioada 1961-1970. Rodica Bujor a fost membră a juriului Festivalului de romanțe „Crizantema de Aur”, încă de la prima ediție (19-21 decembrie 1968). S-a bucurat de această titulatură și în edițiile: a XVI-a (8-13 noiembrie 1983), a XX-a (4-8 noiembrie 1987), a XXI-a (2-5 decembrie 1988) și a XXVIII
Rodica Bujor () [Corola-website/Science/312205_a_313534]
-
reunirea sa, alături de care a susținut, timp de 3 ani, concerte și show-uri de televiziune. Colaborarea a început cu un recital, în martie 1998, cînd Mondial a readus pe scenă, după aproape 30 de ani de absență, nemuritoarele piese “Romanță fără ecou”, “ De va veni la tine vintul”, “Atît de fragedă” sau “Primăvara”, lansate de formație în interpretarea vocală a lui Gabriel Drăgan. În 2003, Claudiu Mirică devenine solistul trupei Stigma, cunoscută pentru hiturile “Jumătate tu, jumătate eu”, “Fraier” sau
Claudiu Mirică () [Corola-website/Science/311673_a_313002]
-
recenzată până în prezent cuprinde 164 de compoziții de factură clasică și 1340 de piese de stilistică populară. Între acestea se numără: 11 imnuri corale, 7 cântece patriotice, 10 poeme corale, 10 preludii, 58 madrigale și cantate corale, 9 lieduri și romanțe, 18 cântece pentru copii, 18 piese de muzică instrumentală, 7 de muzică de cameră, 10 de muzică simfonică, 3 creații coralo-simfonice și 4 de muzică scenică. Din anul 1935 și până în 1972 a dirijat Corul Lyra, înființat încă din anul
Mihai Pop Bruchenthal () [Corola-website/Science/311228_a_312557]
-
străinătate, (Turcia, Franța, Portugalia, Spania, Italia, Germania, Republica Moldova, Ungaria) unde a reprezentat cu cinste folclorul românesc. Este colaborator al radio și televiziunii române, are înregistrări în radio, a realizat 3 CD-uri de folclor, din care unul cuprinde și câteva romanțe și cântece de petrecere, 2 casete cu colinde și un cd cu colinde tradiționale românești.
Florica Ruja () [Corola-website/Science/312304_a_313633]
-
monologuri și scenete de miniaturi. De asemenea, prin anii '70-'80 el a tradus multă literatură din limba rusă: Maksim Gorki, Vampilov, Astafiev etc. A scris versuri pentru mai multe cântece și a compus câteva piese de muzică ușoară și romanțe. De asemenea, a scris scenariile și a regizat trei filme: "Cine arvonește, acela plătește" (1989), "Văleu, văleu, nu turna!" (1991) și "Fenta" (2004). A devenit vestit și datorită emisiunii televizate Teatrul de miniaturi, precum și concertelor susținute prin satele Moldovei în
Gheorghe Urschi () [Corola-website/Science/312911_a_314240]
-
Nataliei Gliga la sărbătorirea a 50 de ani de activitate artistică. În aceeași zi Consiuliul Municipal Reghin, Primăria Reghin, Comisia de Învățământ, Cultură, Culte a acordat Diploma de Onoare Nataliei Gliga se acordă pentru întreaga activitate în slujba folclorului și romanței. Pe data de 12 octombrie 2008 cu ocazia Balului Pensionarilor s-a acordat Premiul Special Nataliei Gliga.
Natalia Gliga () [Corola-website/Science/309625_a_310954]
-
1901, Târgoviște - d. 22 iulie 1938, Bucovina) a fost un compozitor român de muzică ușoară, aviator (pilot civil) și unul dintre primii parașutiști români. Între alte preocupări ale sale au intrat scrisul (proze de mici dimensiuni, textier pentru multe dintre romanțele sale) și munca de gazetar. Familia Fernic se va muta la Galați, unde Ionel urmează liceul „Vasile Alecsandri”. Aici îl cunoaște pe profesorul de muzică și compozitorul Teodor Fuchs, de la care va lua primele lecții de chitară și pian. Pasionat
Ionel Fernic () [Corola-website/Science/309708_a_311037]
-
în ultimul an de liceu balada "Cruce albă de mesteacăn" (1919), prima sa piesă de muzică ușoară. După ce se va stabili la Ploiești, înțelegând nevoia de a compune muzică de succes, dar și totodată pentru a-și verifica posibilitățile, scrie romanțe și tangouri. Primul său tango, compus în 1931, s-a intitulat "Minciuna" (mai cunoscut prin titlul " Pe boltă când apare luna", reprezentând primul vers din refren); în fapt, melodia este o adaptare a unei piese franțuzești, propusă de Nicolae Kirițescu
Ionel Fernic () [Corola-website/Science/309708_a_311037]
-
însă a continuat să iși cânte cântecele lui în multe restaurante din București și pe Litoral din 1960 până în 1978. Este mult mai obscur decât înainte de război, dar apreciat nu numai de generația lui, dar și de tinerii iubitori de romanțe și stilul cafe concert. De la „Zori de Zi”, „Pescăruș”, „Bordei”, „Feroviar”, „Cinci Lei”, „Unirea”, la Cazinoul de la Mamaia și Satul de Vacanță din Neptun, în toți acești ani era mult dorit, apreciat și a cântat la numeroase evenimente private, nunți
Gheorghe Ionescu Gion () [Corola-website/Science/309745_a_311074]
-
despre viața lui ci doar despre orașul Fălticeni."" Aurel Leon îl numește ""«poetul toamnelor despletite din fosta „Dumbrava minunată”» (Scânteia tineretului, 22 octombrie, 1974), «menestrel al nostalgiilor crepusculare» și, mai departe, «acuarela să are moliciuni de catifea și oftat de romanțe» (Cronică, 7 iunie 1974)"" Teodor Țâțos are lucrări expuse la Muzeul Județean Suceava, în colecția de artă a Bibliotecii Bucovinei "I.G. Sbiera" din Suceava, în colecțiile altor instituții culturale din județul Suceava și în numeroase colecții particulare din țară și
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
Următoare listă prezintă cele mai cunoscute compoziții bazate pe versurile lui Mihai Eminescu. Încă de la finele secolului XIX, unele texte mai accesibile (și, de regulă, de dimensiuni reduse) ale poetului român au fost însoțite de muzică unor valsuri sau romanțe compuse anume; câteva dintre ele au fost înregistrate de cultura pop și sunt cunoscute chiar și celor din generațiile tinere. Registrul stilistic al muzicii scrise în acest scop s-a modificat de-a lungul vremii, cea mai spectaculoasă variație producându
Listă de compoziții pe versurile lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/309921_a_311250]
-
cu asterisc edițiile modificate ale unor piese (de exemplu, înlocuirea acompaniamentului inițial de pian cu cifraje de acorduri). În măsura posibilităților, lista este ilustrată cu înregistrări sonore (integrale sau doar fragmente). Singurele compoziții cunoscute din timpul vieții poetului sunt două romanțe semnate de Iancu Filip ("De ce nu-mi vii?" și "Pe lângă plopii fără soț..."), ambele scrise în 1887, când Eminescu se afla în vizită la sora sa, în Botoșani. După moartea poetului, un număr apreciabil de autori, mulți dintre ei uitați
Listă de compoziții pe versurile lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/309921_a_311250]
-
nu-mi vii?" și "Pe lângă plopii fără soț..."), ambele scrise în 1887, când Eminescu se afla în vizită la sora sa, în Botoșani. După moartea poetului, un număr apreciabil de autori, mulți dintre ei uitați, au scris mici piese - serenade, romanțe, valsuri - pentru voce cu acompaniament de pian sau cor. Din perspectiva actuală, registrul stilistic în care se încadrează aceste piese este cel al muzicii ușoare - servesc drept argumente formele pieselor, instrumentația minimală, lipsa de notorietate a celor mai mulți compozitori sau incapabilitatea
Listă de compoziții pe versurile lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/309921_a_311250]
-
importate tot mai multe elemente ale culturii muzicale vestice, dintre care cele adresate oamenilor lipsiți de pregătire muzicală au mult mai multă trecere (o școală muzicală națională nu exista încă, compozitorii fiind atrași de studiile și practicile din Vest). Pătrunde romanța, ca monodie acompaniată de pian ori chitară, rudă îndepărtată a "lied"-ului. Romanța s-a păstrat până astăzi, dar popularitatea ei a scăzut simțitor în a doua jumătate a secolului XX. Primii compozitori români de romanțe și valsuri (D.G. Florescu
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
oamenilor lipsiți de pregătire muzicală au mult mai multă trecere (o școală muzicală națională nu exista încă, compozitorii fiind atrași de studiile și practicile din Vest). Pătrunde romanța, ca monodie acompaniată de pian ori chitară, rudă îndepărtată a "lied"-ului. Romanța s-a păstrat până astăzi, dar popularitatea ei a scăzut simțitor în a doua jumătate a secolului XX. Primii compozitori români de romanțe și valsuri (D.G. Florescu, Guilelm Șorban) atestă existența unei muzici ușoare după 1850. Cunoscând însă notații și
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]