1,472 matches
-
prin figurație (nave, trenuri) atingere și cu «poezia spațiului», lirica minulesciană de dinainte de primul război este, în același timp, întru cîtva futuristă, în virtutea retorismului patetic și a poetizării produselor civilizației și tehnicii”. Atitudinea futuristă era perfigurată încă, de fapt, din Romanțe pentru mai tîrziu (1908), unde un poem post-cronic („Romanța celor care vin“) amintește articolul-manifest din Revista celor l’alți: „Veniți cu toți cît mai e vreme/ Și mai puteți cînta -/ Veniți!.../Veniți să vă aprind în suflet lumina stinselor făclii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lirica minulesciană de dinainte de primul război este, în același timp, întru cîtva futuristă, în virtutea retorismului patetic și a poetizării produselor civilizației și tehnicii”. Atitudinea futuristă era perfigurată încă, de fapt, din Romanțe pentru mai tîrziu (1908), unde un poem post-cronic („Romanța celor care vin“) amintește articolul-manifest din Revista celor l’alți: „Veniți cu toți cît mai e vreme/ Și mai puteți cînta -/ Veniți!.../Veniți să vă aprind în suflet lumina stinselor făclii/ Și-n versuri fantasmagoria și vraja noilor magii!...// Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nici peste propria cultură „clasică”, de care încearcă să se rupă... În unele cazuri, referențialul/realul apare supralicitat în direcție „reportericească” sau pamfletară. Scrisoare disperată de Felix Aderca, de pildă, mixează comic un episod de amor provincial cu fragmente de romanță (parodie a sentimentalismului minor), făcînd considerații exasperate la adresa condiției periferice: „Dulce Românie! Provincie integrală! Patrie în care e sortit să pregătim cu o sută de ani mai înainte cărțile și legile, pentru ca atunci, la vremea potrivită, nevoile și gusturile să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în gând. Simțea că sufletul lui este undeva, alături de al ei și îi aude toate gândurile și durerea din ele. În camera unde se afla sicriul, într-un colț, pe banda unui magnetofon se auzea în surdină melodia lor preferată, „Romanță fără ecou”, versurile lui Ion Minulescu, cântată de formația Mondial... “Iubire, bibelou de porțelan, Obiect cu existența efemeră, Te regăsesc pe-aceeași etajeră Pe care te-am lăsat acum un an... " Își amintea prima lor întâlnire, primul sărut, prima dragoste
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
fereastră în zdrăngănit de tigăi și de crătiți aria bufă a pețirii fetei în numele mirelui. Surpriza cea mare o produse Nichi Stelescu însuși, care, în toiul petrecerii de nuntă, își demonstră multiplele-i talente, compunând ad-hoc lied-uri, canțonete și romanțe și interpretându-le tot el, ca un adevărat om-orchestră, la vioară, la clarinet, la muzicuță și la pian, de se cruciră de mirare rudele miresei. Apropae toți studenții din grupă și din an luară parte la această nuntă de pomină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
sub castanii înfloriți. Haiku 2 aromă de capucino pe masă un trandafir alb. Haiku 3 livadă înflorită nașii, la o cafea... Haiku 4 prin stufăriș două rațe și-un cântec de broaște. Haiku 5 ghiocei și-o invitație pe pasarelă romanță. Lăzărescu Adriana-Maria, clasa a VII-a Școala Gimnazială „Dimitrie Ghica” Comănești - Bacău profesor coordonator Vărăreanu Teofana-Lavinia Vis Captivă într-un vis mă simt. Înlănțuită tind spre-un vid infinit. Mă lupt zadarnic, dar cred În împlinirea unui vis, Un vis
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cu pictorii. Moartea, Sebastiane, orice s-ar spune, dă greutate... Cui? dom' Brândușă ? La toate. Și nouă? Da, numai că nu În părți egale. Păi, eu am cântat ceva la viața mea, zise Gheretă: imnul, și nou și vechi, Internaționala, romanțe... Ei, atunci poți muri Împăcat. Toate astea vor cântări ceva pe cântarul Judecății de apoi, căci de el e vorba... Brândușă tăcu. Părea mulțumit. Vorbise pentru prima oară În viața lui despre moarte. Și nu i se păru atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cuprins de o inexplicabilă lene sau, după expresia lui Robertson, „mi-era scârbă de misiunea mea, de viața pe care o duc, de tot”. Kudașvili a relatat că, deși avea de îndeplinit importante operațiuni, a început să cânte la acordeon romanțe, iar Robertson că pur și simplu s-a îmbătat criță. 3) Pe ecranul televizorului, unde în mod normal apar imagini ale spațiului din jur transmise de camerele din exteriorul navei, se distinge invariabil, cu claritate - cosmonauții o jură -, imaginea mamei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
pupă microfonul și începu: — Am avut-un saaateliiitîî, da’ l-am părăsiiitîîî... Episodul 49 Penultimul Pe acest fundal muzical antrenant asigurat de taraful satelitului, ce mai cântă, printre altele, cunoscutele melodii „Mărioară de pe Vega”, „Să dai randament deplin” și vechea romanță „Am vrut să scap de radiații”, tov. Roșca 7 închină un păhărel, îl dădu peste cap, se așeză, luă o măslină, o mestecă, scoase sâmburele și-l depuse într-un container de recuperare așezat adhoc lângă masă, apoi începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
și mai rele. Rezultatul a fost că ne îndepărtam unul de altul și că amestecam în relațiile dintre noi din ce în ce mai multe resentimente care m-au împins, ori m-au ajutat, să vreau să fac totul pe dos. Îi plăceau lui romanțele? Eu le detestam. Se lăuda că muncise din greu ca să-și întemeieze un rost? Cu atât mai mult m-am simțit îndemnat să-mi pierd timpul hoinărind prin cartier unde mă înhăitasem, cum zicea el, „cu toate gunoaiele”. Desigur, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ca-n povești și vinul ghiurghiuliu, brumat, cu dâre de spumă fină și sifonat (din totdeauna mândria lu’ Ghiorghi a dască’lui), care erau de fiecare dată suficiente pentru declanșarea unor adevărate avalanșe de veselie cu cântece și jocuri, snoave, romanțe, doine și balade, de această dată nu a reușit să scoată, mai mult, decât: Așa a vrut Bunul Dumnezeu! Lasă c-o să fie bine, să avem Încredere În Cel-De-Sus, că el are grijă de păsările Cerului, dpoi de un pui
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
șefia formației (de, moș Costachi era fratele său mai mare). Surpriza serii avea s-o producă ... bunica Ileana, o femeie foarte serioasă de altfel. care În asemenea situații se limita la a cânta Împreună cu Aneta sau cu Victor, doar douătrei romanțe. Aceasta s-a Îndreptat către plita cu cuptor, a luat cleștele de fier, s-a așezat pe scaun și a Început să bată ritmic cleștele de genunchi, iar acesta a pornit să scoată niște sunete metalice, care nu semănau cu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ascunsă, și rochia ei, făcută cu luni în urmă, ședea rău pe trupul slăbit. Nădușise la subsuori și nu spunea nimic. Sorbea numai berea rece și înțepătoare, fericită puțin, abia gustmd din friptura proaspătă adusă de chelner. Orchestra cânta o romanță a cărei melodie plutea ușor deasupra grădinii. Prin întunericul rămas în ungherele boschetelor, se zăreau luminile mici 111 ale țigărilor aprinse. Din când în când, un râs întărîtat de femeie acoperea muzica, și pocnetul sticlelor desfundate răsuna în toate părțile
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și cei care-l Îndrăgeau. Mă silesc, cuprins de o repulsie Îngrozitoare, să-mi amintesc comentariile sarcastice pe care le făcea Monsieur Noyer, preceptorul meu elvețian (altminteri un om cu suflet bun) asupra celei mai bune compoziții a unchiului, o romanță cu muzica și textul scrise de el. Într-o zi, pe terasa castelului din Pau, sub care se mai Întindeau viile de culoarea chihlimbarului, iar În depărtare se Înălțau munții purpurii, Într-o perioadă când era hăițuit de astm, palpitații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
simțurilor, se debattant parcă, la impactul cu culorile de toamnă (descrise cu propriile lui cuvinte ca o „chapelle ardente de feuilles aux tons violents“), cu glasurile Îndepărtate din vale, cu un stol de porumbei ce brăzda cerul fraged, compusese acea romanță Înaripată (și singura persoană care a memorizat melodia și toate cuvintele a fost fratele meu, Serghei, pe care aproape că nici nu-l băga În seamă, care mai era și bâlbâit, pe deasupra, și care a murit și el). „L’air
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
F. Îmi aranjase consăteanul Carâmb, un fel de activist la Comitetul Județean de Cultură. Tot Carâmb, ajuns director în Minister, mă va aduce, peste ani, la Cinematografie, găsindu-mi postul ăsta de arhivist, unde m-am retras să-mi îngân romanțele. Nu am mai apucat să mă confesez. Între timp a revenit și celălalt cu Volga. Au vorbit ceva între ei și mi-au dat legitimațiile. Mi-au spus că puteau să mă salte, dar ieșeau din tură și n-aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
pentru că amintirile mă apasă. Nu le simt povara. Nu-mi scriu memoriile, ordonând aceste șiruri. Observ cum doar se naște textul scris de demult din astfel de coborâri pe Bulevard fără vreo țintă. Nu vorbesc locurile, cum se spune prin romanțe. Nu dor amintirile. Nu geme viața netrăită. E voluptatea doar de a trece din ficțiune în ficțiune uitând, într-un târziu, unde te mai afli. E jocul imaginilor din oglinzi, înecându-se una în alta, răsfrângându-se una din alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cinematografic) recitind câteva versuri de-ale sale, apoi imaginea elevului care am fost copiind, într-o seară la lumina lămpii din odaia mea de la țară, poeme din volumul de versuri ale lui G.C. (Lauda lucrurilor) retipărit în 1964-1965, apoi magazinul „Romanța“, de unde am cumpărat trei discuri Electrecord cu vocea lui Călinescu, apoi dintr-odată, acel bătrân beat din stația tramvaiului de la Gara de Nord, un bărbat înalt, cu barbă albă, recitând niște versuri despre o frumoasă doamnă plecată cu un vapor albastru spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de doi al condiției umane. În unele căsnicii partenerii iubesc albind. În altele, albesc iubind. Iubirea - un opiu înnobilat. Mă tem că iubirea se străduiește să scape de tirania poeziei. O golgotă divină : iubirea. “Sublimul” unor iubiri nu poate depăși romanța. În contact cu monotonia, iubirea devine oțet. Iubirea stă să cadă de pe harta sentimentelor umane. Epoca noastră i-a mai pus un bemol iubirii. Iubirea arde. Dar, uneori, mai și fumegă. Marea ambiție a omului e să transforme dragostea pură
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
se întâmpla destul de des, scoteau la iveală uriașul gramofon tocit de vreme și decolorat ca atare, cu o coarbă metalică și o goarnă de alamă de aproape un metru. Acesta reda scârțâind disonant melodii culese în perioada interbelică, discuri cu romanțe, ce stârneau vârstnicilor lacrimi, izvorâte din fericiri trecute și uitate. Acest sistem de distracție, cu muzică imprimată, avea un inconvenient, care pentru Bidaru prezenta un avantaj. După fiecare placă trebuia să schimbe acul, iar ace pentru gramofon nu se mai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
oi când, țărăncuțe cu bujori în obrăjori și cu bundițe noi, țigani adevărați îndrăgostiți de pirande, când niște bieți pribegi cu cavalul în mâini ce-și deplâng soarta prin câte o doină șuierată însă izvorâtă din adâncul rărunchilor. Urmau apoi romanțe, canțonete italiene, cântece și melodii rusești. Nu era necesar să se repete aceeași melodie. Le avea pe toate în memorie. La școală colegii, chiar și profesorii de muzică, când îi puneau în față compoziții muzicale abia scoase de sub tipar; cum
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
universalitatea și pelicula tremură. Nu mai vreau, m-am săturat de cărți! Și mă trezesc brusc, pe buze cu cuvîntul „alte alea“. A fost o dată o domnișoară cu pistrui care freca galeriile și inelele de alamă cu sidol și cînta romanțe. Locuia pe o stradă cu trei fabrici și cînd suna sirena de două și ucenicii treceau prin fața casei ei ca să meargă la birtul din colț, domnișoara se cocoța pe pervazul ferestrei și, ca un făcut, fusta i se agăța Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și ningea viscolit. Ea purta o superbă rochie de seară, care-i lăsa brațele și spatele goale, eu, răcit mort fiind, Înghesuisem câteva helănci pe sub smoching. Dar n-a fost să fie! O pană de curent ne-a retezat brutal romanța, iar când am refăcut conexiunea, Mya benchetuia deja de zor pe un alt server culinar, iar contul meu fusese golit, de parcă toți ospătarii din lume și-ar fi tras un bacșiș generos. Despre Jeanne din Lyon n-am să vorbesc
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
beneficiază amândoi În perioada septembrie 1973 - martie 1974, și le petrec Împreună. Dacă vi s-a Întâmplat ca În vremea respectivă să vedeți În vreun restaurant doi soldați stând la masă cu câte un pahar de vodcă În față, cântând romanțe bănățene și privindu-se cu jale drept În ochi, v-aș ruga să nu vă grăbiți să credeți că cei doi erau chiar sus-numiții Zare Popescu și Radu A. Grințu. Ei Își petreceau În cu totul alt fel permisiile, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
la Paris.“ (Maurice Baumont, Marea conjurație Împotriva lui Hitler, Ed. Științifică și enciclopedică, Buc., 1977, p. 207) Vreau să spun că interpretarea semnelor primite din trecutul istoric (obiecte, descoperiri arheologice, documente, cronici, cărți roman... - cum să zic?, romanțat sună a romanță, romanizat a ginte latină, romantic datează Într-un singur secol ceea ce, de fapt, se Întâmplă de milenii -, opere de artă) se face tot timpul după logică. E nedrept pentru că oamenii au imaginație, au vise, au stări euforice, uneori datorate alcoolului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]