5,212 matches
-
ce boare tandra că un poem șoptit Ne mângâie pe gene că într-un vis frumos? Boboci de flori surâd pe creste de zenit, Se-ntrec miresme blânde, în cânt de nai, duios. În rochii de crăiese, cu năsturei de roua, Brândușele-și desfac suavele petale, Sporesc culori în crâng, picturi de viață nouă, Plutesc colibrii-n stol, în ochii tăi, agale. Tihnit, pe firul ierbii un cărăbuș în frac Adulmeca mireasma de gențian-albastră, Furnică chicotește pe-un brustu re pe
CURG STELE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348548_a_349877]
-
am dat din soare Noi, ca pământul suntem dară, în anotimpuri trăim viața Putem a fi ca prima oară, putem să semănăm doar ceața Fiindcă-n a-ndrăgostelii vară există ploi ce-și plâng cu frică Deschiderea de floare rară, în roua necondiționat de mică Iar de greșim adânc în tremur de neputință ne ascundem Cum trupul fuge de cutremur și inima de spini o tundem În fulgerele nerostite, în tunetele nevăzute Ne cocoșăm în vii blegite, cu buze de struguri căzute
NE COCOȘĂM ÎN VII BLEGITE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348571_a_349900]
-
altare / Și-nsfințiți s-aveți un nume de duminici, fiecare, / Slavă-n cânt vă dea diecii, Domnul aibă-vă în pază, / Când cădelnița uitării peste lume tămâiază”. Nu este uitat nici ținutul geamăn, Basarabia, căruia poetul îi închină versuri înmuiate-n roua lacrimei: „Soră dragă - Barasabă”; „Două trupuri”; „Suntem una”. Versurile acestui poet au o rezonanță aparte și ele se întorc în ecou în sufletele noastre. Toate poemele au ca temei credința în Dumnezeu, evlavia și pietatea față de sfinți și față de Maica
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Articolele Autorului Pe zeghea nopții atârnate cad, cu ropot șchiop înfumurate gânduri, să scurme prin pământ de cioturi cald, căznind scrisori de oase printre scânduri. Adorm pândind când somnul geana-și lasă, ascunse-n coviltir din vis de fluturi, din roua umbrelor ce-și plânge rana roasă, un ham își fac din așteptări de luturi. Se-aprinde răsăritu-n ciob de soare, cetăți de vise-și spală somnu-n prag, prin flori de gânduri sapă trist o boare, ștergând amarul nins din ochi
FLORI DE GÂNDURI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348621_a_349950]
-
aprilie 2015 Toate Articolele Autorului GÂNDĂCELUL CÂT UN BUMB Gândăcelul cât un bumb, Cu aripile de plumb, Iar mustața - foi de praz, Răvășită pe obraz Și cu nasul cârn, banal, Între ochii de cristal, Dimineața, pe la nouă, Ocolind struguri de rouă, În costum negru, de pluș, Merge pe sub corcoduș Fluierând bine dispus Un cântec de mult apus Despre soarele măreț Răsărind în pădureț. Salută din loc în loc Tufele de busuioc, Și pe cele de căpșuni, Apoi trece printre pruni Și sărută
GÂNDĂCELUL CÂT UN BUMB de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348673_a_350002]
-
negri că smoala Mă întreb ce vraja ascund ? Eu apă m-aș vrea, de tu mi-ai fi prund Pe viață, cu tine aș face tocmeala... Dar tu te prefaci în cupe de crini, Parfumul tău simțu-mi îmbată, Plină de roua, te lași așteptată Și vântul te poartă mereu prin străini. Te-aș strânge în brațe, atât mi-ești de dragă, Dar teamă mi-e să n-aluneci în iarbă, Ziua, de-atunci, s-ar preface în noapte Cu tine pe
FEMEII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348712_a_350041]
-
Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 - bilingv); 6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7. Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8. Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme de azima (versuri vechi și noi); 12. Daniela Voicu (Brűste, Elveția) - Blue in vitro; 13. Lucica
POEMS) DE FELICIA FELDIOREAN (MÜNSTER, GERMANIA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348720_a_350049]
-
Când cel mai bun prieten e gratuit dar lipsește și din programa școlară Uneori îl poți găsi o dată-n piață Iar tu nu vrei să riști Și mai ești dotat și cu ochelari de cal pe deasupra Treaba-i foarte limpede Roua cântecului tău privighetoare din nou îmi va pune sufletul pe jar Costel Zăgan, EREZII DE-0 CLIPĂ II Referință Bibliografică: Erezia cântecului de privighetoare / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1580, Anul V, 29 aprilie 2015. Drepturi de
EREZIA CÂNTECULUI DE PRIVIGHETOARE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348738_a_350067]
-
crudă, iarba udă se cern trăirile din umbră. Doar dorul, un cuvânt ce nu-i în vocabular hai-hui, doar în limba noastră bună dorul este de la Lună. Și apoi, când ,,Și” e primul apoi fermentează vinul, se culeg boabe de rouă când noaptea o plouă. Mă aplec și te caut pe tine, infinit. Dar câtă cale și cât drum este de la ,,I” la ,,T” Referință Bibliografică: Mii de miresme / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1270, Anul IV, 23
MII DE MIRESME de PETRU JIPA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349309_a_350638]
-
plec și-acum adeseori Să-mi caut în cuvânt mireasă! Și dacă verbul mi-e rotund, Poemul meu e plin de-afine, Tu iartă-mă de sunt „bolund”, A câta oară vin la tine Să le-adunăm acolo sus, Prin roua plânsă de pe creste? Urc tot mai greu pe drumul spus Din începutul de poveste. Mi-e vârsta plină de cărări Și toate duc înspre departe, Găina e prin alte zări Cu ouăle de aur sparte... ................................... Dau gândurile mele-n pârg
LA TÂRG... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349345_a_350674]
-
octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Iubirea ta, iubire absolută, Pe-un piedestal, sculptat cu a ei vrajă, M-a ridicat Pe sunete de banjo-n risipire... Când eu într-o volută Umblam ca ielele în ceață Culegând Sufletul tău Din roua dimineții... Timidă Căutam cuvântul În zborul de cocori Sau libelule, Iar șoapta să mi-o ducă Pân’ la tine vântul, Că-n viața mea Ai fost și ești minune, Că tu ești valul, Când eu sunt o mare Și amandoi
CHANSON DE NE M’OUBLIE PAS de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349377_a_350706]
-
și căldură își găsesc calea mai ușor spre semenii lor. Trăirile sufletești rămân vii, nu îmbătrânesc în ritmul trupului. Strunele viorii inimii mai pot spune taine în șoapte, gura mai poate gusta nectarul florilor de suflet, mai poate să soarbă roua de pe flori, urechea mai poate să asculte un cântec lin, uitând de tot și toate, ochiul mai poate să se înveselească la culorile vieții, să privească seninul cerului cu oceanul de stele, obrajii pot să se bucure de adierea unui
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE NESTEMATE A MEMORIEI AFECTIVE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349391_a_350720]
-
când te-ntorci. Octavia se strecură dincolo de gard (portița era mică-mică, tăiată cam până la jumătatea scândurilor), urmată de broscuță, care încuie portița și piti cheia lângă uluci, sub o pietricică. După care porniră spre râu, pe o potecă udă de rouă, sub lumina lunii. — Ce frumoase sunt nopțile de septembrie! exclamă broscuța. De fiecare dată când ajung să le văd, mă năpădește plânsul. Fiindcă într-o asemenea noapte am încetat să fiu Lina și am devenit broscuța pe care o ai
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
o întrerupse Octavia. Cum? Știu că se poate, am auzit, am citit în tot felul de basme, dar cu tine cum a fost? Și grăbi pasul s-o ajungă pe broscuța care o luase puțin înainte prin iarba grea de rouă. — S-a întâmplat demult, murmură broscuța. Pe când era bărbat în putere moșu’ Niță, tatăl lui moșu’ Cicuță. Eu eram în vremea aceea cea mai frumoasă fată din sat. Înaltă, subțire, cu ochii verzi, cu părul mătăsos. Și aveam șaisprezece ani
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
au întretăiat o clipă - în acea clipă sfântă au vibrat pe aceiași undă, nicidecum crezându-se Profet. A rămas același om în care la freamătul de fiecare zi a știut să culeagă cu migală petale de iubire din boabele de rouă, dăruindu-le. ,,Nu-ți spun ADIO, nici nu îndrăznesc, Eu voi rămâne cu eternul ,,TE IUBESC”. Constanța ABĂLAȘEI-DONOSĂ artist plastic, poet din Brăila Membră a Ligii Scriitorilor din România Filiala București Referință Bibliografică: RADIOGRAFIA UNEI VIEȚI TRĂITE CU DEMNITATE / Constanța
RADIOGRAFIA UNEI VIEŢI TRĂITE CU DEMNITATE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349756_a_351085]
-
drum dai bună ziua și te lași purtat de prospețimea dimineții...nici nu știi când ajungi la fântâna din capul locului ca să-ți umpli vasul cu apă...și pătrunzi, parcă cu teamă, în marea verde a câmpului ... și lași valurile de rouă să se spargă de țărmul picioarelor tale...” (Ioan Adrian Trifan - „Cosind iubiri...”) Fragmentele de operă de mai sus excelează prin stilul evocator, regăsindu-se aici idei ca: învingerea mentalităților, oportunitatea luptei cu sine, cântărirea alternativelor pentru bunul mers al evenimentelor
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
cândva ori, de ce nu, pentru a cere ajutorul divinității sau pentru a-i mulțumi. Nicolaie Dincă nu scrie versuri pentru sine, cum, de altfel, ne-a convins atât în volumele anterior publicate (Atingerea muzei, (În)cântarea cuvintelor, Fabule și pamfletării, Roua de lumină), cât și în piesa de teatru (Despre oameni și câini), pe care a creat-o cu deosebită abilitate pentru un debutant în domeniu cunoscut, totuși, domnia sa fiind apreciat ca un foarte bun actor. El scrie pentru cititori, pentru
POVESTE DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349751_a_351080]
-
la oraș, la Câmpulung. Să revenim la merișoarele noastre. De cum am urcat muntele, nenorocul nostru a fost că venise o ploaie fără de veste. A început să sufle și un vânt rece. Ne-am udat bine de tot de la ploaie și rouă, iar vântul a pus capăt la toate. Mânuțele mele firave au înghețat de roua rece. Am început să dârdâi, să bâzâi. Mama, ce era să facă? Cum să plecăm? De abia am venit! Când a văzut că nu-i de
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
nostru a fost că venise o ploaie fără de veste. A început să sufle și un vânt rece. Ne-am udat bine de tot de la ploaie și rouă, iar vântul a pus capăt la toate. Mânuțele mele firave au înghețat de roua rece. Am început să dârdâi, să bâzâi. Mama, ce era să facă? Cum să plecăm? De abia am venit! Când a văzut că nu-i de joacă cu frigul și cu roua, am abandonat culesul, pentru a doua zi. Ne-
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
la toate. Mânuțele mele firave au înghețat de roua rece. Am început să dârdâi, să bâzâi. Mama, ce era să facă? Cum să plecăm? De abia am venit! Când a văzut că nu-i de joacă cu frigul și cu roua, am abandonat culesul, pentru a doua zi. Ne-am dus din nou la stână. Aici nu era loc de dormit în odaia de la stână. De abia ne-au primit să dormim în pod, în fân. Hainele încă îmi erau ude
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
abandonat culesul, pentru a doua zi. Ne-am dus din nou la stână. Aici nu era loc de dormit în odaia de la stână. De abia ne-au primit să dormim în pod, în fân. Hainele încă îmi erau ude de rouă, dar, îngropat în fân, parcă m-am încălzit. Nici nu-mi venea somnul repede, în pod era multă lume venită, ca și noi, la cules de merișoare, și se spuneau fel de fel de pățanii. Era unul, Trabușinski, din sat
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
Fiecare are o cană, din care bea În anotimpul dorințelor. O cană cu vise, din care și eu am băut, Zâmbetul zării și uneori, Deșartă strălucire! Povestea așteaptă să fie scrisă Cu dor și mângâiată precum, Cana cu vise, de roua iubirii... De nu dorești, zilele pot rămâne, Fără culoare și noaptea poate Coborî tristă, Cu privirile albastre, peste... Noi. Liber în poem Te privesc, Îți îmbrățișez inima, Dincolo de cuvinte Rupte din taine albastre, Aștern doruri Peste acoperișul zilei. Scânteia, inefabilul
LA MULŢI ANI, POETULUI IONEL MARIN! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349779_a_351108]
-
anotimpuri. Din clepsidra timpului Să curgă mereu, Belșug peste lume, Măreția gândurilor Sale. Scriu cu aripile ființei Versuri ce poate trec în ecouri vii. Izvoare de amintiri să devină, Ploi nestinse de iubiri. În livada înflorită a iubirii Picuri de rouă curg peste, Lacrimi albastre, Netopite de vise. Clepsidra cu gânduri se-nalță La focuri divine. Clopote peste ruguri din cer, Șoapte, muguri din albe stele Respiră prin ecouri cerești Înflorind prin simfonii tainice Chipul fermecător al ...zilelor. Cu lumina anotimpurilor
LA MULŢI ANI, POETULUI IONEL MARIN! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349779_a_351108]
-
cântecelor sale și vocea alinătoare, își stăpânește ca nimeni cumpătul, în orice împrejurare și nu a stat, nu stă și nu va sta niciodată sub umbra cuiva. Ea și-a rodit propriile cântece și propriul glas numai în umbra și roua livezilor cu fructe, argeșene. Dantele de plaiuri colinare ale Argeșului îi sunt sfinte și dragi priveliști văzute și absorbite în spirit, din copilărie. Cu ele în lumina ochilor și-n izvorul sufletesc a ajuns o iubită interpretă de muzică folclorică
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > STROPESC ETERNITATEA CU CLIPE MURIBUNDE Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1254 din 07 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Mi-aș lua câmpii, dar mă voi împiedica de ciulinii gândurilor tale, îmi vor însângera roua ochilor rulând iluzii străvezii, voi înșira picături de curcubeu încarcerat ștrangulând și ultimul simț al iubirii. Dar... strâng rouă, iluzii, picături și stropesc eternitatea cu clipe muribunde. Referință Bibliografică: Stropesc eternitatea cu clipe muribunde / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
STROPESC ETERNITATEA CU CLIPE MURIBUNDE de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349846_a_351175]