1,948 matches
-
a prins agățat între etajul doi și parter de cearceaf, când cobora de la Rodicuța din balcon, nu i-a făcut raport. „Măi copii“, a zis nea Bilă, „să nu se mai întâmple“. Numai cu el ce mai regăsise cerul acela rozaliu, înnegrindu-se după asfințit, când se așezau amândoi în genunchi și îl priveau prin geamurile înalte ale camerei de cămin. Pe urmă intrau fetele gălăgioase și vraja dispărea sfâșiată iute, ca o pânză de păianjen invadată de un stol de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pe banda care le ducea la tăiat. Așa un chef nu se mai pomenise încă în Holdingul de lângă oraș și liniștea a căzut doar odată cu dimineața, când negrul nopții se desface încet-încet în fâșii inegale și cerul devine un pic rozaliu... Ioana Ocneanu-Thierry S-a născut în 1968. A absolvit Facultatea de Litere și a fost asistentă la catedra de Limbă și Literatură Franceză a „Universității Al.I. Cuza“ din Iași până în 2000. Din acest an, locuiește în Franța, în orașul
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
celor trei zile petrecute cu ochii țintă la alb-negrul televizorului, ghemuită lângă pat și dormind pe sponci, m-am îmbolnăvit. Sau cel puțin așa credeam. * Roșiile galbene, pepenii verzi, cu miez ca de portocală și cei verzui-dungat, ovali, cu miez rozaliu. Cavit-ul, fiecare bucățică smulsă cu greu din ambalajul de plastic cu folie de aluminiu. Sifoanele de sticlă, cu plasă metalică și țăcănitul ritmat, agale pe care-l auzeai câteva minute înainte să calci pragul sifoneriei. Complicata mașinărie care transforma în
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
apoi să-i dea ăia drumul înapoi și să murim toți sufocați. Nouă ne-a picat bine, i-am spus Povești cu zâne lui nebunu’ de frate-meu și el făcea pe Zâna cea Binevoitoare și se mâțâia: „Vaaai, dragă Rozalia, da’ chiar n-ai și tu o rochie mai de Doamne-ajută? Na, ține de la naș-ta, da’ fă-te și tu încoa’ c-un păhărel de oarece, c-am zburat azi de m-am împrăștiat!“ și alte tâmpenii din astea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
D. Rebeca Meleghe V. Mihai Munteanu D. Vasile Onofraș D. Eugen Registru matricol 10/19491950, F.L.T.C.V.H., D.J.A.N.V. ; Costin Clit,op.cit.,p.215. Penișoara I. Cornelia Petrovici Paul Pleșu D. Rodica Racoviță I. Maria Rotaru C.Nicuța Schochter S. Rozalia Stafie St. Rodica Șurpanu M. Victoria Varna D. Gheorghe Velichi C. Nicolae Zala C. Elenă Registru matricol 11/19491950, F.LT.C.VH., D.J.A.N.V. ; Costin Clit,op.cit.,p.215. învățământ particular Culincu Nicolae Marcu Tasia Popa Maria Șelaru I. Mihai
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Aurel Florea Ana Gogu Dumitru Halaucă Constantin Joițoiu Gheorghe Ilie Viorel Pîndaru Otilia Cozma Mihai Prodan Coca Ovac Ioan Condurache Dumitru Dăscălescu Stelian Lorenț Antoneta Mihai Petru Musteața Gheorghe Macovei Dionisie Nastase Maria Nițeanu Florentina Petrescu Nicolae Popa Ruxanda Roșu Rozalia Silitra Neculai Sîrghi Dumitru Socaciu Maria Aurora Streche Cezara Șelaru Constantin Tănase Maria Țîrdea Gheorghe Valea Maria Avătăjiței Vasile Băduleț Dan Berbecaru Maria Blesneac Constantin Bogatu Vasile Brînzei Mauriciu Chetraru Georgeta Cotae Constantin Cîrlig Constantin Crăsneanu Vasile Darie Toma Dascălu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Elenă Tolea Maria Vrabie Corneliu 1970·1971 Ambrozi Elenă Andrei Cliuța Andrei Petru Armănuță Livioara Cotea Casuca Dascălu Elenă Enache Maria Gavril Grigore Găgauța Mariana Halipa Pantelimon Ionescu Victoria Luca Melania Luca Rodica Marin Ioana Mocanu Aurelia Nastase Cornelia Nechifor Rozalia Nica Cecilia Palade Veronica Popa Getuța Pruteanu Ana Pruteanu Nelu Spătaru Constantin Stoica Rodica Vivian Tăutu Monica Vînătoru Elvira Vîrnă Elenă Xenofon Mariana Zaharia Lidia Adarn Victor Arsene Mihai Bahnariu Dumitru Bahnaru Ion Benea Eugen Bugeac Cecilia Bugeac Constantin Catargiu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
durat cu totul șase ore, ceea ce se pare că e destul de puțin. Ei, ce pot să spun, nu mi-ar plăcea să știu cum e când durează mult. Nu-mi vine să cred. Suze are un băiețel. Un băiețel micuț, rozaliu și plângăcios. În vârstă de o oră. A fost cântărit, măsurat și îmbrăcat cu cel mai senzațional costumaș alb cu albastru și învelit cu o păturică albă, și acum e în brațele lui Suze, cu fețișoara strânsă și zbârcită, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
pașii și, deodată, din tavan încep să cadă încet petale de trandafiri. Adevărul e că nu-mi displace deloc ce se întâmplă. Toată lumea ne zâmbește cu bunăvoință și drumul ne e presărat cu „aaa“-uri de încântare. Scăldată în lumina rozalie, mă simt ca într-un curcubeu, iar petalele de trandafir care ne cad pe cap și pe brațe și pe jos împrăștie un parfum minunat. Luke și cu mine ne zâmbim unul altuia și văd o petală de trandafir în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
prea. Luăm cu noi o tavă cu cafea și ne ducem în dormitorul lui mami. În clipa în care deschid ușa, îi văd pe Suze și pe Danny stând pe pat, cu Ernie întins lângă ei și dând din piciorușele rozalii. Și, agățată de ușa de la șifonier, se află rochia de mireasă a lui mami, la fel de albă și de învolănată ca întotdeauna. — Suze! exclam și-i dau un pupic. Și frumosul de Ernie! Doamne, ce mare s-a făcut... Mă aplec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Haș Hatair); resort cultural - Oscar Zilleștein, Any Fișterman (UTM) și Beno Schwartz; resort artistic - Izi Ciuraru (Haș Hatair), Fany Erlieb și Francisca David; resort presă și propagandă - Cili Iacobsohn, Hera Șteimberg (UTM) și Mia Iosef (Haș Hatair); resort asistență socială - Rozalia Schächter și Zuzi Goldștein; reprezentanți În CDE - Aurel Schächter și Iosefina Caufman; reprezentanți la Ateneu - Oscar Zilberstein și Fany Erlieb”. Precizăm că Între paranteze sunt organizațiile politice din care făceau parte unii tineri. a.x. Da’ de birou executiv n-
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ideea să pictezi această minunăție? - Soarele e vinovat. El s-a agățat dimineață de bolta senină a cerului și și-a trimis mantia de raze spre pământ. De aceea, mi-am imaginat cum va arăta caisul gătit cu flori alb- rozalii, sub lumina binefăcătoare a mărețului astru, dar și-mbogățit de aurul fructelor parfumate. Acuarelele m-au ajutat să transform asta într-o poveste de culori.Eu n-am făcut nimic. Copiii aplaudă din nou. Doamna profesoară de desen o mângâie pe
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
bunătățile ce se pregăteau poporului de către albine și trântori, sub îndrumarea celui mai iubit fiu al poporului. Frigorifere imense adăposteau majoritatea noilor sortimente, dar și acestea, ca și cele ce urmau să fie expuse neprotejate de frig cârnați aromați, șunci rozalii, noi tipuri de brânzeturi și pâini rumene și pufoase, nenumărate sortimente de patiserie trebuiau să fie împrospătate și schimbate zilnic. De! Ziua exactă a vizitei nu o cunoșteau decât foarte puțini sau poate nimeni. Vorba bătrânească: paza bună trece primejdia
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a devenit bască! Clădirea a fost înconjurată cu stâlpi care vor susține o suprastructură de câteva etaje (se pare trei, la ora actuală), cu săli de expoziții și alte acareturi. Fațada a început să fie placată cu brichete de marmoră rozalie. Artistic, vai ce artistic va fi Naționalul nostru! Va lua, probabil, un nou premiu! Ideea pusă acum în operă le aparține lui Ceaușescu și soției sale. Dar, modest, el vrea să rămână în umbră, tot astfel cum a rămas și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
, Ion (pseudonim al lui Ioan Cristofor Filipaș; 22.IV.1952, Geaca, j. Cluj), poet, critic literar și traducător. Este fiul Rozaliei (n. Trif) și al lui Aurel Filipaș, țărani. Absolvent al Liceului Energetic din Cluj, a urmat, în același oraș, studii universitare la Facultatea de Filologie, secția română-franceză, încheiate în 1976. În timpul studenției, este redactor la revista „Echinox” (1974-1976). După licență
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
de la femei, „poeme de pasiune vie, de iubire și gelozie”, strigături „cari relevă un admirabil simț al umorului, observație pătrunzătoare, subtilitate”. Cele mai semnificative și ample culegeri îi apar în ultimii ani de viață (Poezii populare din sudul Ardealului-Târnave, Cântecele Rozaliei Cernea și Nunta la Paloș, 1962, iar postum, Comori din Ardeal, 1966). Dacă în majoritatea culegerilor sale cântecele de nuntă, bocetele sunt de mare autenticitate folclorică, multe dintre cântecele Rozaliei Cernea, sora sa, sunt de fapt creațiile personale ale unei
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
ultimii ani de viață (Poezii populare din sudul Ardealului-Târnave, Cântecele Rozaliei Cernea și Nunta la Paloș, 1962, iar postum, Comori din Ardeal, 1966). Dacă în majoritatea culegerilor sale cântecele de nuntă, bocetele sunt de mare autenticitate folclorică, multe dintre cântecele Rozaliei Cernea, sora sa, sunt de fapt creațiile personale ale unei cântărețe populare. Culegeri: Floricele din jurul Cohalmului, București, 1929; Obiceiuri de nuntă din jud. Hunedoara (comunele Bârsău, Bălata), București, 1929; Cântece ardelenești (regiunea Cohalmului), Cluj, 1929; Strigături și chiuituri de joc
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
de ospăț din comuna Paloș (jud. Târnava Mare), București, 1931; Doine de jale din regiunea Cohalmului, București, 1931; Strigături de joc din jud. Sibiu, Sibiu, 1940; Flori sibiene, Sibiu, 1941; Patriotism ardelean, Cluj, 1945; Poezii populare din sudul Ardealului-Târnave, Cântecele Rozaliei Cernea, Nunta la Paloș, în Folclor din Transilvania, II, îngr. Ioan Șerb, București, 1962, 5-195; Comori din Ardeal, în Folclor din Transilvania, IV, îngr. Dumitru Lazăr, pref. Mihai Pop, București, 1966. Repere bibliografice: Ovidiu Bârlea, Gheorghe Cernea, REF, 1965, 4
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
5-195; Comori din Ardeal, în Folclor din Transilvania, IV, îngr. Dumitru Lazăr, pref. Mihai Pop, București, 1966. Repere bibliografice: Ovidiu Bârlea, Gheorghe Cernea, REF, 1965, 4; Dan Botta, Scrieri, IV, îngr. Dolores Botta, București, 1968, 364-366; Constantin Catrina, Poeta Târnavelor: Rozalia Cernea, „Albina”, 1968, 1045; Ioan Popa, Moștenirea lui Gheorghe Cernea, GT, 1995, 1593; Datcu, Dicț. etnolog., I, 156-157. I.D.
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
la 15 noiembrie 1956 în Tîrgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Ioan și Margareta, cu domiciliul actual în Germania, Adelsdorf, Anton-Krummerstr. 11. 50. Farcaș Doru, născut la 12 februarie 1967 în Arad, județul Arad, România, fiul lui Ion și Rozalia, cu domiciliul actual în Franța, Rue A. G. Belin, Argenteuil. 51. Farcaș Marioara, născută la 8 aprilie 1964 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Costică și Victoria, cu domiciliul actual în Franța, Rue A. G. Belin, Argenteuil. 52. Mihai Doina, născută
HOTĂRÎREA nr. 781 din 8 decembrie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108932_a_110261]
-
născută la 25 martie 1939 în Gataia, județul Timiș, România, fiica lui Neamțu și Roza, cu domiciliul actual în Franța, Paris. 87. Bogdan Florin, născut la 7 aprilie 1963 în localitatea Sinnicolau Mare, județul Timiș, România, fiul lui Vasile și Rozalia, cu domiciliul actual în Germania, Munchen, Jakob Sturm Weg 20. 88. Bogdan Gabriela, născută la 8 aprilie 1967 în localitatea Sinnicolau Mare, județul Timiș, România, fiica lui Victor și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Munchen, Jakob Sturm Weg 20
HOTĂRÎREA nr. 781 din 8 decembrie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108932_a_110261]
-
la 16 februarie 1967 în Cărei, județul Satu Mare, România, fiica lui Francisc și Jolanda, cu domiciliul actual în Germania, Unterschleisheim, Pater-Kolbestr. 5. 131. Matyas Johann, născut la 17 iunie 1964 în localitatea Petresti, județul Satu Mare, România, fiul lui ioan sii Rozalia, cu domiciliul actual în Germania, Unterschleisheim, Pater-Kolbestr. 5. 132. Ciornoliuc Margarete Karoline, născută la 5 aprilie 1932 în Cernăuți, Bucovina, fiica lui Michael și Rosalia, cu domiciliul actual în Germania, Pforzheim, Bresleuerstr. 6. 133. Servatius Hildegard Elisabeth Helene, născută la
HOTĂRÎREA nr. 781 din 8 decembrie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108932_a_110261]
-
mai 1965 în Arad, județul Arad, România, fiul lui Jan și Ana, cu domiciliul actual în Suedia, Odakva, Tellusgatan 43. 164. Pal Ferenc Csaba, născut la 18 august 1968 în localitatea Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiul lui Ferenc și Rozalia, cu domiciliul actual în Suedia, Hyltebruk, Halmvagen 7. 165. Ferenczi Rozsa, născută la 20 mai 1943 în Tîrgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Adalbert și Roza, cu domiciliul actual în Suedia, Finspang, Profilvagen 18/ B. 166. Raileanu Delia Carmen
HOTĂRÎREA nr. 781 din 8 decembrie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108932_a_110261]
-
18 ianuarie 1961 în Simleu Silvaniei, județul Sălaj, România, fiica lui Francisc și Cătălina, cu domiciliul actual în Suedia, Broby, Indungatan 5. 190. Mako Maria, născută la 9 februarie 1954 în localitatea Ciumani, județul Harghita, România, fiica lui Laszlo și Rozalia, cu domiciliul actual în Suedia, Ljungby, Brunnsplan 1 D. 191. Mihalyi Julianna, născută la 1 iunie 1955 în localitatea Odorhei, județul Harghita, România, fiica lui Arpad și Gizella, cu domiciliul actual în Suedia, Ljungby, Agardsvagen 66. 192. Papsai Clară, născută
HOTĂRÎREA nr. 781 din 8 decembrie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108932_a_110261]
-
ianuarie 1944 în localitatea Besenova Nouă, județul Timiș, România, fiica lui Johann și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, Augsburg, Finkenwegstr. 4. 269. Wolf Agathe, născută la 13 aprilie 1964 în localitatea Buzias, județul Timiș, România, fiica lui Francisc și Rozalia, cu domiciliul actual în Germania, Heilbronn, Adlerstr. 4. 270. Wolf Karl Heinz, născut la 6 martie 1962 în localitatea Buzias, județul Timiș, România, fiul lui Carol și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, Heilbronn, Adlerstr. 4. 271. Graef Andreas, născut
HOTĂRÎREA nr. 781 din 8 decembrie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108932_a_110261]