3,663 matches
-
cu perioada lui Hrușciov, această contradicție nu numai că a produs creșterea nomenklaturii naționale, aflată la conducerea republicilor, în mod deosebit în Transcaucazia și Asia Centrală, ca fiefuri controlate de "mafii" de partid, cu rădăcini în cercurile de prieteni, rețelele de rudenie și sistemele locale și regionale de patronaj, dar a și stimulat, mai ales în timpul perioadei lui Gorbaciov, apariția societăților civile care se exprimau în idiomul național, protestînd astfel contra rusificării, a industrializării forțate și a dezastrului ecologic, cerînd "democrație" și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
violentă a grupărilor religioase, precum hughenoții de către monarhia franceză, în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, domnitori violenți și-au distrus societățile și au privat populațiile de capacitatea lor de a se organiza în pace, în afară de grupurile de rudenie sau de organizațiile sponsorizate de stat. Însuși Elias evidențiază acest barbarism al statului într-o relatare uimitoare privind răzbunarea formațiunilor Freikorps în zona baltică, după Tratatul de la Versailles. Presat de Antantă și de Tratatul de pace, guvernul de la Berlin a
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
ale altor misionari au fost dintru început active și vrednice purtătoare ale ideilor creștine. De multe ori femeia s-a convertit înainte de soțul ei, l-a convertit și pe el și pe copiii lor. Cercul misionar al femeii era familia, rudenia, societatea ei restrânsă. Sentimentul matern, atât de firesc și puternic, face din femeie o ființă devotată mai întâi copiilor ei. în epoca apostolică și, mai târziu, în multe familii, copiii s-au creștinat prin mama lor, chiar în cazul când
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
perioada maximă de finanțare fiind de 30 de ani. Se percepe, de asemenea, un comision de acordare de 0,5% din valoarea creditului și se acceptă, patru coplătitori. Coplătitor poate fi orice persoană, fără a implica vreo relație directă de rudenie sau de domiciliu cu titularul contractului de credit. Coplătitorul sau coplătitorii, după caz, vor trebui să Încheie o "declarație de acord" prin care se vor obliga ca În cazul În care titularul nu plătește ratele să preia rambursarea creditului.De
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
meteo ș.a.; * discrepanțe între limbaj, gândire și acțiune; * vorbire figurativă, metafore; * simbolism, limbaj simbolic; * tabu-uri, interdicții; * discursuri speciale pentru ocazii speciale; * prestigiu pentru folosirea elevată a limbii; * unități temporale; * altele. B. Societate: * nume proprii; * familie sau gospodărie; * grupuri de rudenie; * grupuri de egali nebazate pe familie; * acțiuni de autocontrol deosebite față de cele fără autocontrol; * grade de vârstă; * lege: drepturi și obligații, reguli pentru membrii grupului; * sentimente morale; * distincția dintre corect și greșit, bine și rău; * promisiune/jurământ; * inegalități de prestigiu
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
manifestări sociale sunt condiționate cultural și nu biologic sau natural 53. Orice avea să diferențieze achizițiile umane de originile evoluționare și biologice ale acestuia, devenea relevant pentru exprimarea conceptului de cultură. Aici puteau fi incluse religia, ca și structurile de rudenie, limba, ca și statele-națiuni. Ca urmare a moștenirii lui Boas, studierea culturii a fost folosită ca metodă de examinare a diferitelor tipuri de societate. Toate societățile aveau culturi, iar variabilitatea pattern-urilor culturale au fost folosite drept argument, conform căruia
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
care părinții se raportează la ceilalți agenți ai socializării/educației, mai ales la școală. RELAȚIA FAMILIEI CU CEILALȚI AGENȚI EDUCATIVI Primul aspect pe care îl vom prezenta succint îl reprezintă importanța familiei înțeleasă în sens larg, adică a grupului de rudenie, pentru educația copilului. Influența educativă a rudelor Părinții au fost întrebați ce persoane, în plus față de părinți și profesori, au o influență educativă asupra copilului. Prezentăm, în tabelul 9.19, răspunsurile oferite atît de mame, cît și de tați pentru
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mai mult în educația nepoților, apoi un frate sau o soră mai mare a copilului, unchi, mătuși, iar bunicii din partea tatălui au o poziție ultimă, foarte apropiată de cea a verișorilor. Am putea presupune că interacțiunile copilului cu rețeaua de rudenie sînt mediate, în primul rînd, de mamă și că aceasta favorizează familia ei de proveniență. Relația dintre implicarea rudelor în educația copilului și reușita școlară a acestuia este clară: cu cît adulții se implică în mai mare măsură, cu atît
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
pentru care Jeppe Sinding Jensen susține că perspectiva semiotică implică și o dimensiune sociologică. Analogia mitului cu limbajul, elaborată de semiotică, se regăsește și în cadrul studiilor structuraliste, în special în opera lui Claude Lévi-Strauss. În timp ce antropologii demonstraseră cum relațiile de rudenie funcționaseră în societățile primitive, Lévi-Strauss în The elementary structures of kinship le privea ca un sistem de comunicare cu propriile reguli de gramatică 244. Practic, o dată cu Lévi-Strauss, asistăm la o răsturnare de paradigmă în ceea ce privește studiul mitului. În timp ce pentru mulți antropologi
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și este întotdeauna important să ne întrebăm cine promovează elementele de identitate colectivă, din ce motiv și cine se opune la ele"365. Acest lucru nu înseamnă că trebuie negată importanța pe care clima, mediul înconjurător, legăturile de sânge și rudenie le au în cadrul identității colective, ci că trebuie să "acceptăm că aceste daturi sunt doar câteva dintre elementele unui întreg complex pe care îl numim identitate colectivă, și rolul lor este de cele mai multe ori determinat de gradul în care ele
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Eminescu, Arghezi ori Bacovia, de care, acolo, nimeni nu părea să fi auzit. Paul Celan, din păcate, nici nu a fost amintit în campania "Mari români"... Dar care-s legăturile tale cu Polonia? Liviu Antonesei: Legăturile mele cu Polonia? De rudenie, ca să spun așa! Codruța, soția mea, a fost într-un prim mandat, între 1997-1999, profesoară de limba și literatura română la Universitatea Jagiellona din Cracovia, iar acum este în cel de-al treilea an universitar al unui al doilea mandat
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pe a mea; le consider ca pe un mare merit consolările spiritului meu îndurerat pe care mi le ofereai mie și ție în același timp"171. Compasiunea lui Rufus pentru exilarea lui Ovidiu se explică perfect datorită gradului apropiat de rudenie care-l lega de poet, prin Fabia. Dar afinitățile dintre Ovidiu și Rufus erau sporite de altele nu mai puțin importante, de exemplu: legături de noblețe, dacă se ține cont că și Rufus trebuie să fi fost un arisocrat, cum
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și Rufus erau sporite de altele nu mai puțin importante, de exemplu: legături de noblețe, dacă se ține cont că și Rufus trebuie să fi fost un arisocrat, cum pare să dezvăluie posesia moșiei de la Fundi 172; în plus, și rudenia cu Paulus Fabius Maximus, de ilustră stirpe foarte veche, ne-ar sugera că Rufus însuși este nobil de viță veche, la fel ca și Fabius. În concluzie, trebuie să subliniem mai ales apartenența lui Rufus la cercul lui Fabius Maximus
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
obținerii liberării de pedeapsă a lui Ovidiu sau a ușurării acesteia. Fără îndoială, și Celsus cunoștea zelul lui Maximus depus în favoarea acuzaților, se va vedea la timpul potrivit -, precum nu se poate să-i fi scăpat familiaritatea și legăturile de rudenie dintre Ovidiu și Paulus Fabius Maximus. S-ar putea spune că, deocamdată, ne aflăm în familie, mai precis, în familia lui Paulus Fabius Maximus și a apropiaților săi178. Nu am putea spune, însă, că Celsus este nobil din naștere și
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
pentru a face dreptate (reddere iura) populațiilor pontice. Pliniu vorbește despre un Fabius Vestalis 187, care a scris despre pictură. Dacă ar fi posibil să-l identificăm cu Vestalis al nostru, poate s-ar putea stabili un anumit grad de rudenie cu gens Fabia, căreia îi aparținea Paulus Fabius Maximus: ne-ar învârti deci în jurul aceluiași cerc al lui Paulus Fabius Maximus. Oricum, misiunea lui Vestalis în regiunea pontică pare a fi un fel de relegare / îndepărtare. Poetul îi solicită o
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
era cvasi-fiica lui Ovidiu (mihi filia paene est, v. 11), dat fiindcă sulmonezul este soțul mamei ei. Suilius era deci ginerele Fabiei (din prima căsătorie, se pare). Prin urmare, trebuie să subliniem, în ceea ce-l privește pe Suillius, raporturile de rudenie care îl legau de domus Fabia. Amintind aceste afinități, care el își dorește să rămână neclintite, Ovidiu profită de ocazie pentru a lăuda originea nobilă a propriei familii și puritatea moravurilor sale, cu excepția unei nefericite greșeli. Ovidiu îi cere lui
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și în raporturile care îl legau de Ovidiu. Se pare că a păstrat sentimentele pompeiene ce i-au fost inspirate de propriul tată, Teofan din Mitilena, consilier al marelui Pompei. Legăturile de strânsă prietenie cu Ovidiu se explică și datorită rudeniei care o fi fost ea cu soția acestuia, dar mai ales sentimentelor "politice" împărtășite de cei doi. Poate tot în lumina acestei orientări "politice" a lui Macer ca procurator al bibliotecilor imperiale trebuie interpretată, pe de o parte, interzicerea accesului
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cum era și firesc într-un asemenea "calendar" al poporului roman se întâlneau la orice pas, faptele glorioasei domus Fabia, care obținuse atâtea merite de-a lungul istoriei poporului roman, și de care Ovidiu era legat de prietenie și de rudenie. Asemenea merite istorice constituiau în intenția poetului fundamentul și garanția sigură că destine și mai grandioase vor fi rezervate reprezentanților respectivei domus, contemporani ai lui Ovidiu: lui Paulus Fabius Maximus și fratelui său Africanus Fabius Maximus. Ovidiu slăvește în repetate
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și în Tristele, printre destinatarii acestor ultime scrieri trebuia să figureze, mai mult ca sigur, și Paulus Fabius Maximus 367. Nu numai apropierea care îl lega pe Ovidiu de Paulus ne împinge să subscriem la o asemenea concluzie, ci și rudenia la care am făcut referire mai sus. În plus, motivele pe care le-am adoptat pentru a explica anonimatul destinatarilor Tristelor, sunt valide și în cazul lui Paulus Fabius Maximus. O rudă rămânea o rudă, chiar dacă în dizgrație, lui Paulus
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
dat Ovidiu însuși exprimă îndoieli asupra existenței unei astfel de prietenii, sugerând că aceasta a fost un rod al fanteziei sale. Prietenia cu Paulus însă este afirmată în mod categoric și istoria demonstrează că aceasta a fost întărită și de rudenia cu Fabia: prin urmare, relațiile trebuie să fi fost mult mai apropiate decât pot exprima versurile sulmonezului, mult mai rezervate din evidente motive politice. Tocmai asemenea relații apropiate ne sunt dezvăluite în scrisoarea de față. Mai mult, unele elemente sunt
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a-i obține un loc mai bun de exil. Profunda durere exprimată de Ovidiu la moartea lui Paulus își găsește explicația doar din perspectiva celor afirmate până acum cu referire la relațiile dintre poet și Paulus: relații de prietenie, de rudenie, (poate chiar și) de literatură sau, în orice caz, de cultură, dar mai ales relații politice. Până la un anumit punct această realitate a fost observată de Nemethy 421, care este de părere că Ovidiu se consideră vinovat de moartea lui
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
fost mai mică. Dar, autoacuzarea lui Ovidiu nu este contrazisă, cum vrea să insinueze De Jonge 425, de faptul că și Marcia, soția lui Paulus Fabius Maximus, se autoacuză de moartea soțului. Mai mult, date fiind legăturile de prietenie, de rudenie și politice dintre Ovidiu și Paulus, pe de o parte, și Marcia și Fabia, pe de altă parte, se observă imediat conexiunea dintre aceste două autoacuzări: acestea în loc să infirme, confirmă pe deplin ce s-a spus până aici. Cum se
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cartea IV. 334 Cf. Horatii opera edidit Fridericus Klingner, ediția II, Bibl. Teubneriana, 1950, 1. IV, I, v. 6. 335 Cf. FLUSS, art. 120) Marcia, RE, col. 1605-1606; a se vedea și GROAG, art. cit., col. 1785 (unde relațiile de rudenie nu apar foarte clar) și tabloul sinoptic la col. 1777-8 (MÜNZER-GROAG). 336 Despre Paulus Fabius Maximus și epoca augustană, cfr. și WALTER WILI, op. cit., p. 340-341 (despre Ovidiu p. 341). 337 Cf. GROAG, op. cit., col. 1782. 338 V.G. BOISSIER, op. cit
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
intervine imigrația iar la ieșiri emigrația, populația este deschisă. Gospodăria sau menajul este o unitate socioeconomică și demografică în definirea căreia, deși există unele diferențe metodologice de la o țară la alta, găsim trei elemente: locuința, bugetul comun și legătura de rudenie. Uneori sunt considerate gospodării și grupurile fără legături de rudenie, care prin înțelegere se gospodăresc împreună. În cazul familiei, principala caracteristică este rudenia urmată de locuință și de bugetul comun. Familia extinsă, formată din soț, soție, copiii lor căsătoriți și
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sau menajul este o unitate socioeconomică și demografică în definirea căreia, deși există unele diferențe metodologice de la o țară la alta, găsim trei elemente: locuința, bugetul comun și legătura de rudenie. Uneori sunt considerate gospodării și grupurile fără legături de rudenie, care prin înțelegere se gospodăresc împreună. În cazul familiei, principala caracteristică este rudenia urmată de locuință și de bugetul comun. Familia extinsă, formată din soț, soție, copiii lor căsătoriți și necăsătoriți, bunici și nepoți, respectiv două, trei generații, a intrat
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]