95,658 matches
-
preluînd ștafeta, a vorbit despre deschiderea pe care Biblioteca Națională trebuie să le-o ofere cititorilor, prin conferințe, expoziții, întîlniri, care să completeze fericit orele de lectură. Președintele Asociației Bibliotecarilor din România, Mircea Regneală, a reluat apelul pentru salvarea bibliotecilor rurale, adăugînd datoria de-a reconstrui Aula Fundației, adevărat reper cultural, și de-a clarifica situația profesorilor documentariști, înlocuitorii, după modelul francez, ai bibliotecarilor școlari. În încheiere, ca membru al Comisiei de Achiziții, a garantat pentru buna ei funcționare, sub rezerva
Gutenberg n-a murit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11923_a_13248]
-
cu un angajament ferm: "ori bibliotecile (puse la punct), ori noi (răspunzători)". Implicarea dumneaei în acest proiect se sprijină pe două feluri de amintiri. Unele vechi, din satul bunicilor, țărani învățați, unde în vacanțe găsea o foarte bine dotată bibliotecă rurală. Altele legate de viața universitară, deopotrivă de-o conferință ținută la Timișoara de Nicolae Manolescu, de la care a rămas convinsă că, deseori, forma creează fondul și de trezitul devreme, în studenție, ca să prindă loc la sala de lectură. Noroc că
Gutenberg n-a murit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11923_a_13248]
-
câte trupe muzicale girl-power ascultăm zilnic la radio... În ceea ce privește statutul problematic al femeii în societatea falocratică, literatura românească pare să fi pierdut startul. Nu i-a rămas decât să proiecteze această abordare fie asupra comunităților tradiționale marginale (rrome, din zona rurală sau de mahala), fie asupra celei academice. Din a doua categorie face parte prezentul roman. Ștefania Mihalache este o tânără de 26 de ani, absolventă a literelor brașovene și masterandă în studii de gen și cultură la Universitatea Central-Europeană din
Disertație de gen romanțată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11924_a_13249]
-
lui Ilie Constantin a cărui coabitare cu aventura nu se reduce la îndelungata experiență occidentală și la revenirea în patrie, prezentînd rădăcini mai adînci. Sîngele visătorului abulic și al intelectualului rasat izvorăște dintr-un ținut de aspre iregularități de viață rurală, zbuciumat de patimi, de interese achizitive, de amoralitatea inerentă lor. E ca și cum făptura sa, mirabil formîndu-se între contrarii, și-ar fi înscris o decantare maximă în raport cu originile. Să fi alcătuit insistenta rememorare a ascendenței aprige a poetului un factor corectiv
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
mai vechi se pare, extras din memoriile Elenei Hartulari. Episodul, cutremurător, în fond, dar involuntar umoristic și absurd din punctul de vedere al cititorilor/ cititoarelor de azi, ar fi meritat exploatat mai mult. Mai puțin izbutită, secțiunea Doamnele și lumea rurală (tributară în mai mare măsură unui criteriu tematic, didactic prin excelență), pare, într-o anumită măsură, amenințată de monotonie și redundanță. În ansamblu însă, demersul critic al Elenei Zaharia Filipaș reușește să depășească imperativul didactic, situându-se - prin finețea și
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
și de cercetare a înfățișării și a expresiei umane, de observație directă și de scrutare în straturile adînci ale memoriei, ele nu recuperează, așa cum s-ar putea crede la prima privire, o geografie anume și formele ei diverse de civilizație rurală, ci readuc în actualitate o conștiință artistică adevărată. O pictoriță care, deși în intimitatea creației sale visează o lume stabilă și profundă, în imediat privește cu acel gen de luciditate ce se transformă invariabil în scepticism. Din fericire, însă, în
Un leac împotriva uitării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11984_a_13309]
-
roman al lui Llamazares, în Spania, unde este inclus în manualele școlare, dar și în străinătate, prin intermediul traducerilor în diverse limbi), faptul real este un fenomen social frecvent și îngrijorător din actualitatea spaniolă: depopularea și chiar abandonarea completă a zonelor rurale în urma exodului populației la oraș, cu speranța unei vieți mai bune. Dar cartea conține monologul interior al ultimului locuitor, Andrés de Casa Sosas, din Ainielle, un sat părăsit din Pirineii aragonezi. Scriitorul a mărturisit în diverse împrejurări că a avut
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
ficțiune, nu o realitate din viața cotidiană, petrecută într-una din instituțiile statului, chiar în zonă citadină. ............................................................................................................................................ Ajunsese la elicopterul ruginit, cu urme vechi de vopsea colorată și deși era încă în municipiu, peisajul părea a fi unul de zonă rurală. În realitate așa și era. Începuse fostul sat, care intra acum în actualul oraș. Urmau hangarele multor firme și societăți medicale. Dintr-un panou, zâmbea fericit un bărbat cu față de manechin, ce îmbia cu veselie la o ședință de radiații
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
conștiinței civice. Există inadaptabili și inadaptabili. Capricioșii, vanitoșii, cîrtitorii cronici sub imboldul invidiei sînt și ei, în felul lor, inadaptabili, nu-i așa? Inadaptarea lui Octavian Paler beneficiază însă de un substrat solid, organic, cu o relevanță obștească (originea sa rurală, mereu asumată, joacă un rol însemnat) și anume memoria. Sub pana d-sale, racilele prezentului apar denunțate în numele rememorării unui trecut asimilat ca o lecție fundamentală a departajării Binelui și Răului, trecut a cărui eludare sau mistificare duce la urmări
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
ironizat pentru travaliul meu adîncit), al studiului sistematic, al sintezei, al erudiției. Sînt adevăruri triste, greu contestabile. În sfîrșit, să selectez dintr-un capitol final al acestui relevabil dialog ideea d-lui Marino: "Cîtă vreme România rămîne o țară fundamental rurală, ea nu are un viitor democratic. Nu are, de fapt, nici un viitor iar de intrarea în Europa nici nu poate fi vorba. Știi doar că abia 8% din populația Uniunii Europene se ocupă cu agricultura. Dar, atenție, acești 8% nu
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
realizează din inițiativa lui Golopenția, celebra masivă lucrare, în trei volume, 60 de sate românești, și publicată tîrziu în 1942-1944. Stahl era, acum, mai dinainte și după 1939 preocupat de realitatea specifică a traiului și a regimului proprietății în zonele rurale izolate (ca în satele din zona Vrancea), în care domnea obștea devălmașă, rezistînd, ce-i drept cu timpul tot mai precar, presiunii capitaliste. Din materia de studiu adunată, regîndită și analizată în profunzime, a scris cartea Contribuții la studiul satelor
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
grînele noastre încep să fie căutate în Europa și atunci boierii acaparează pămînturi, creindu-și mari latifundii. Indiferent dacă i se acceptă sau nu lui Stahl acest punct de vedere (preluat, repet, de la N. Iorga) rămîne faptul obștiilor devălmașe din enclavele rurale mai izolate, pe care Stahl are meritul extraordinar că le-a studiat și apoi comunicat public prin cartea amintită. Se cuvenea să precizez de la început că toate aceste mărturisiri ale lui H. H. Stahl și altele la care mă voi
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
prin SPP-iști și nu ne mai scoate la restaurant că n-are tinp, dar eu orcum nu vreau să ne scoată ca nu-mi plac restaurantele care-i plac lui tata, că sunt din alea... cum naiba le zice, rurale. Sau rustice, nu știu exact și eu nu mă simpt bine în ele. Eu mă simpt bine în restaurantele mai moderne, nu în alea rurale unde ceri fructe de mare sau somon și se uit chelnerul la tine ca la
Jurnalul Elenei B. transcris de Simona T. – episodul 22 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20039_a_21364]
-
plac restaurantele care-i plac lui tata, că sunt din alea... cum naiba le zice, rurale. Sau rustice, nu știu exact și eu nu mă simpt bine în ele. Eu mă simpt bine în restaurantele mai moderne, nu în alea rurale unde ceri fructe de mare sau somon și se uit chelnerul la tine ca la mașini străine. Mai mă bucur, dragă jurnalule, și fincă după ce mam gândit de mi-a venit rău, în sfârșit am găsit soluția cea mai perfectă
Jurnalul Elenei B. transcris de Simona T. – episodul 22 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20039_a_21364]
-
prin SPP-iști și nu ne mai scoate la restaurant că n-are tinp, dar eu orcum nu vreau să ne scoată ca nu-mi plac restaurantele care-i plac lui tata, că sunt din alea... cum naiba le zice, rurale. Sau rustice, nu știu exact și eu nu mă simpt bine în ele. Eu mă simpt bine în restaurantele mai moderne, nu în alea rurale unde ceri fructe de mare sau somon și se uit chelnerul la tine ca la
Cu EBA, despre primăvară by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20030_a_21355]
-
plac restaurantele care-i plac lui tata, că sunt din alea... cum naiba le zice, rurale. Sau rustice, nu știu exact și eu nu mă simpt bine în ele. Eu mă simpt bine în restaurantele mai moderne, nu în alea rurale unde ceri fructe de mare sau somon și se uit chelnerul la tine ca la mașini străine. Mai mă bucur, dragă jurnalule, și fincă după ce mam gândit de mi-a venit rău, în sfârșit am găsit soluția cea mai perfectă
Cu EBA, despre primăvară by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20030_a_21355]
-
acest an este „Enhancing the Capacities to Govern: Challenges Facing C.E.E. Countries“, manifestarea reunind reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, facultăți sau instituții din Europa Centrală și de Est. Din Timișoara participă dna Claudia Novac, coordonator de proiecte în cadrul Centrului de Asistență Rurală, care va vorbi despre „Calitatea în administrația publică din mediul rural“. ANA-MARIA PURCHEREA Marketing și management l Formare și perfecționare profesională Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara, prin Centrul de formare și perfecționare profesională, organizează alte două cursuri de
Agenda2003-15-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280890_a_282219]
-
Countries“, manifestarea reunind reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, facultăți sau instituții din Europa Centrală și de Est. Din Timișoara participă dna Claudia Novac, coordonator de proiecte în cadrul Centrului de Asistență Rurală, care va vorbi despre „Calitatea în administrația publică din mediul rural“. ANA-MARIA PURCHEREA Marketing și management l Formare și perfecționare profesională Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara, prin Centrul de formare și perfecționare profesională, organizează alte două cursuri de interes pentru mediul economic timișean. Primul se intitulează „Marketingul produselor și
Agenda2003-15-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280890_a_282219]
-
Bank (str. Popa Șapcă nr. 2) vor deveni disponibile împrumuturile destinate I. M.M. -urilor și persoanelor fizice, inclusiv cele derulate prin bancă - cu finanțare SAPARD - sub forma cofinanțării de microcredite adresate persoanelor fizice pentru realizarea de noi investiții în economia rurală sau celei din domeniul agriculturii, serviciilor sau industriei. ( E. C.) Apă și canalizare Începând cu data de 1 aprilie 2003, la Regia Autonomă Apă-Canal Arad, plata contravalorii facturilor de apă-canal se va face fie la domiciliul clienților, fie la casieriile deschise
Agenda2003-13-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280848_a_282177]
-
ai cărei membri fondatori sunt dl Florentin Cârpanu, coordonatorul grupului de firme „Agrobanat“, dl Ioan Turc, directorul societății comerciale „Comagra“, și dl Nicolae Oprea, directorul general al D.G.A.I.A. Timiș. Fundația are ca scop sprijinirea producătorilor agricoli din mediul rural, a tinerilor specialiști, dar mai ales a acelei categorii de persoane defavorizate din punct de vedere material. Fundația va acorda sprijin sub formă financiară, juridică, tehnică de specialitate, precum și prin punerea la dispoziție a mașinilor și utilajelor agricole, prin asigurarea
Agenda2003-16-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280916_a_282245]
-
3 mai - vor fi deschise Timișoara 1, Arad 1, Deva 1 și Reșița 1 - 8-13 (se asigură prezentarea, iar distribuirea - în localități urbane). Din cauza modificărilor, timpii de distribuție vor fi mai mari în anumite situații. Astfel, trimiterile distribuite în mediul rural din regiunea proprie, precum și cele distribuite în alte regiuni, prezentate în 25 aprilie se vor distribui în 29 aprilie, cele din 29 aprilie - în 2 mai, din 30 aprilie - în 5 mai, iar din 2 mai - în 5 mai. VALI
Agenda2003-16-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/280913_a_282242]
-
această clasă vor trebui să susțină un test la limba franceză. Înscrierile se fac în perioada 26-27 iunie, iar testele se susțin în 28-30 iunie, rezultatele urmând să fie afișate în 1 iulie. Formarea cadrelor l Stagii desfășurate în mediul rural Ministerul Educației și Cercetării și Serviciul de Cooperare și Acțiune Culturală din cadrul Ambasadei Franței la București au decis, începând cu luna aprilie a acestui an, extinderea acordului de colaborare în domeniul formării continue a personalului didactic, cu accent asupra personalului
Agenda2003-16-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280917_a_282246]
-
și Cercetării și Serviciul de Cooperare și Acțiune Culturală din cadrul Ambasadei Franței la București au decis, începând cu luna aprilie a acestui an, extinderea acordului de colaborare în domeniul formării continue a personalului didactic, cu accent asupra personalului din mediul rural și din centrele de documentare și informare din mediul rural și urban. Astfel, în cele 6 județe-pilot nominalizate în prima etapă a proiectului, M.E.C. va înființa încă 60 de centre de documentare și informare, în cele 7 județe incluse în
Agenda2003-16-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280917_a_282246]
-
Ambasadei Franței la București au decis, începând cu luna aprilie a acestui an, extinderea acordului de colaborare în domeniul formării continue a personalului didactic, cu accent asupra personalului din mediul rural și din centrele de documentare și informare din mediul rural și urban. Astfel, în cele 6 județe-pilot nominalizate în prima etapă a proiectului, M.E.C. va înființa încă 60 de centre de documentare și informare, în cele 7 județe incluse în faza a doua a proiectului vor fi create încă 48
Agenda2003-16-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280917_a_282246]
-
în perioada 8-17 mai. Programul cuprinde o serie de acțiuni tematice - simpozioane, dezbateri, concursuri, expoziții, spectacole, turnee sportive, plantare de pomi sau crosuri - care se organizează atât în Timișoara, cât și în Lugoj, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Făget și câteva localități rurale. Multe dintre acțiuni vor avea loc în școli. În 9 mai, la Palatul Administrativ, se va desfășura un program de anvergură, care cuprinde și dezbaterea cu tema „Tinerii dezbat viitorul Europei“. Dintre cele peste 50 de acțiuni ce se organizează
Agenda2003-17-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280934_a_282263]