18,699 matches
-
nu aici sau la București. Au hotărât pentru noi cei din Vest și americanii, împreună cu Gorbaciov... Ne-a vândut porcul! Vor să lichideze socialismul, iar noi le stăm în cale. De chinezi nu se ating, le este frică, și nici rușii nu au nevoie de un dușman în coastă... După cum știi, în fiecare dimineață trimit un raport la București. Tot ce-mi prezintă șeful securității, așa trimit, dar sunt sigur că nu ajung la secretarul general sau, dacă da, doar câteva
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
foametei, în ’47. Otrăviți au murit. Le-a adus Costache bureți din pădurea Bălășoaia. El a scăpat ca prin minune... Era să moară și el, tot tânăr ca și nevastă-sa, dar l-a scăpat bătrâna Tălparu, când au ocupat rușii satul. A ieșit să-i întâmpine, de parcă ar fi fost primar, dar a avut ideea proastă să se încătărămeze cu centură și diagonală, crezând că, astfel, îi va impresiona pe ruși. Nu a fost așa: a fost înșfăcat într-o
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
dar l-a scăpat bătrâna Tălparu, când au ocupat rușii satul. A ieșit să-i întâmpine, de parcă ar fi fost primar, dar a avut ideea proastă să se încătărămeze cu centură și diagonală, crezând că, astfel, îi va impresiona pe ruși. Nu a fost așa: a fost înșfăcat într-o clipită de doi calmuci, care i-au tăiat curelele și au vrut să-l împuște, acolo, la marginea satului, crezând că este legionar. Maria Tălparu i-a implorat cu lacrimi în
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
au vrut să-l împuște, acolo, la marginea satului, crezând că este legionar. Maria Tălparu i-a implorat cu lacrimi în ochi, le-a sărutat și cizmele, să-l ierte, spunândule că-i prostul satului, că-i nebun... Au stat rușii mai mult de o lună în sat. Noaptea, fierbeau oile jupuite în grabă, furate de prin alte sate, și le mâncau aproape crude. Rachiul îl beau ca pe apă, apoi dansau în jurul focului, de nu putea dormi nimeni în sat
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
post... Ce terorist? Un bețiv nenorocit sau un amărât bolnav... Aflați de la mine, un adevărat terorist nici nu se droghează, nici nu se îmbată ca un porc când e în misiune. Dar teroriști există, neau invadat pe la unguri și pe la ruși, umblă prin prostime, în stradă, îi instigă, sparg geamuri și fură împreună cu ei, așa cum au făcut și la Timișoara... Dumnezeii mamei lor de bandiți!! Se lăsă brusc liniștea, dar numai pentru o clipă, căci lătratul câinelui de afară îi făcu
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
bieții irakieni ? Nui de mirare, că la noi vă străduiți de mult, dar nu vă lasă Cineva și vă Întrebați Cine și tot nu aflarăți Încă. Păcat. Iar cu reprezentarea cetățenilor noștri peste hotare, trebuirăm să așteptăm vizita președintelui la ruși ca să afle cineva că vă „reprezentați” doar pe voi, nu pe noi, cum ar fi normal. Dar ce mai este normal la noi ?!? Cine-mi răspunde, ajunge miliardar, ăsta-i jocul. Din câte-mi dau seama, pe noi ne reprezintă
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
Nu scrie-n ziare, dar s-a spart frontul! Așa se vorbește. Pe Miluță era cât pe ce să-l ia-n Germania. Ei, ce-o să se aleagă de toate doamnele și domnișoarele astea din Consiliul de Patronaj dacă vin rușii? Nu știu ce-o să se-aleagă din toate doamnele și domnișoarele astea la care te gândești dumneata, spuse Cerboaica, dar cel puțin își trăiesc viața. Asta da, asta da! se grăbi să aprobe șchiopul. Cu vârf și-ndesat! Până la ghiftuială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de noră-sa, că nu te văd bine! Las-o în pace! Bagi groaza în ea, nu vezi?! Plutonierul se ținu bățos. Ușurel, jupâne, că nu știi despre ce-i vorba! Ei, despre ce-o fi, că doar nu dau rușii peste noi! Bagi femeia-n sperieți! Eu am isprăvit, domnu. Mă duc, șopti bătrâna, și dădu să se retragă de-a-ndăratelea spre ușă. Încotro? o opri un jandarm. Du-te. Las-o să se ducă, spuse plutonierul. Du-te și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-i cum îl ducem și unde-l ducem de-aici. Mi-i sete, șopti rănitul. Dă-i să bea, o rugă bătrâna și ascultă, ca o șoaptă fierbinte, vocea băiatului ei adunată din scrisoare: Aici sunt de toate națiile prizonieri: ruși, belgieni, olandezi, francezi, polonezi, apoi din aliați: italieni, unguri, cehi, slovaci, croați, bulgari și cei din urmă nenorociții de evrei, pe care-i bagă zilnic pe coș ca pe Astrid, să nu vezi din ei decât un nor de fum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de la-nceput că nu fac politică etc., etc. ... "Poporul care a dat atâția poeți și muzicieni, umaniști, să recurgă la mijloace atât de barbare, să distrugă un oraș care și-așa a suferit destul din pricina războiului..." "Bine, dar aici vin rușii", mi-a replicat el. "Rușii vor veni, se vor duce mai departe să continue războiul, i-am spus eu, dar noi vom rămâne cu ruinele. Eu sunt arhitect, domnule general, vreau să apăr ce s-a construit înaintea mea, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
politică etc., etc. ... "Poporul care a dat atâția poeți și muzicieni, umaniști, să recurgă la mijloace atât de barbare, să distrugă un oraș care și-așa a suferit destul din pricina războiului..." "Bine, dar aici vin rușii", mi-a replicat el. "Rușii vor veni, se vor duce mai departe să continue războiul, i-am spus eu, dar noi vom rămâne cu ruinele. Eu sunt arhitect, domnule general, vreau să apăr ce s-a construit înaintea mea, dacă nu pot eu însumi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
c-ar putea fi o armă bazată pe dezagregarea atomică, s-au redus la zero. La acest punct zero mă aflu și eu. Ținta mea nu e să ajung în Germania, ci să cantonez în Occident, cât mai departe de ruși, și dacă va fi să cunosc până-n cele mai adânci prăpăstii amărăciunea înfrângerii și-a capitulării, s-o trăiec alături de armata care dicta prin forță întregei Europe. În orice caz, prin ce-am făcut rău sau n-am făcut în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să umble mult până să-și reia calul viu sau mort”. In timpul războaielor austro-ruso-turce din secolul al XVIIIlea, operațiunile militare, purtate și pe teritoriul românesc, au ca urmare înrăutățirea serviciului poștal. În războiul Rusiei și Austriei cu Turcia(1787-1792), rușii au ocupat Moldova, iar austriecii Muntenia și o parte din Moldova. Serviciul poștal pus sub autoritatea trupelor de ocupație este folosit excesiv, fără a suporta cheltuielile de întreținere. Căpitanii de poștă, numiți de ruși sau austrieci, luau prin constrângere cai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Rusiei și Austriei cu Turcia(1787-1792), rușii au ocupat Moldova, iar austriecii Muntenia și o parte din Moldova. Serviciul poștal pus sub autoritatea trupelor de ocupație este folosit excesiv, fără a suporta cheltuielile de întreținere. Căpitanii de poștă, numiți de ruși sau austrieci, luau prin constrângere cai și hrană de la țăranii satelor. Totuși, sub austrieci sau deschis, în primul rând pentru nevoile lor proprii, noi drumuri de poștă: București-Ploiești-CâmpinaPredeal și București-PiteștiCurtea de ArgeșCâineni-Turnu Roșu. Prin poștă se mai puteau expedia, în afară de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
deși destinat a rezolva numai nevoile statului, se vor fi folosit deseori negustorii și meșteșugarii în întinsele lor relații de afaceri, apoi tinerii care urmau studiile peste hotare, la Cracovia, Praga și Viena, clericii, populația de alte naționalități, unguri, sași, ruși, armeni, greci etc. care păstrau legături cu coreligionarii lor de peste hotare. Cu ajutorul curierilor și a trimișilor speciali, domnii Moldovei erau permanent în legătură, prin scrisori și solii, cu țările din Europa și în primul rând cu țările vecine. Au legat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
719, CiumuleștiIoneasa-Nigotești și nr. 70.712, Dolhasca-Siliștea Nouă-Poiana). Ghișeul exterior Fălticeni 3 era în subordinea oficiului orășenesc, iar celelalte subunități: ghișeul Bănești, agențiile Plăvălari, Poieni Racova și Știrbăț, precum și circumscripțiile poștale rurale: nr. 70.506, Liteni-Rotunda-Corni și nr. 70.508, Ruși Mânăstioara Luncșoara, aparțineau de OPRM Suceava, datorită distanțelor convenabile schimburilor de expediții. Volumul activității de poștă și telecomunicații În economia socialistă, planificată, realizarea sarcinilor din planul de prestații și venituri era obligatorie pentru fiecare Oficiu PTTR. Cifrele de plan primite
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
lui Agripina a fost luat prizonier și a fost pus să muncească cu alți prizonieri la refacerea unui drum. Într-una din zile, el s-a hotărât să fugă. Cum drumul era pe o câmpie, trebuia înălțat. De menționat că rușii îi luaseră prizonieri pe români. Petrache s-a coborât de pe drum puțin mai în câmp, prefăcându-se că-și face nevoile. Dar cu ochii pe santinelele rusești. Când s-a întors rusul cu spatele, a și rupt-o la fugă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pe o câmpie, trebuia înălțat. De menționat că rușii îi luaseră prizonieri pe români. Petrache s-a coborât de pe drum puțin mai în câmp, prefăcându-se că-și face nevoile. Dar cu ochii pe santinelele rusești. Când s-a întors rusul cu spatele, a și rupt-o la fugă, imediat a sărit unul după el și încă altul și tot așa. Rușii au început să tragă cu puștile automate după fugari. Când a văzut că fuge primul după el, Petrache a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mai în câmp, prefăcându-se că-și face nevoile. Dar cu ochii pe santinelele rusești. Când s-a întors rusul cu spatele, a și rupt-o la fugă, imediat a sărit unul după el și încă altul și tot așa. Rușii au început să tragă cu puștile automate după fugari. Când a văzut că fuge primul după el, Petrache a alergat și mai tare, când a văzut că se apropie de el, depăna din picioare cât îl țineau puterile, căci el
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ce era făcut din spini, că niciodată în viața lui Chimircan nu a avut altfel de gard, decât de spini. Și după trei zile Uță a trecut la cele veșnice, pentru trei boabe de mazăre plătind cu viața, rămânând Ilinca Rusului cu trei copii, două fete și un băiat, dintre care o fată a și murit de tânără, rămânând cu Leonora și cu Mihai al ei. Ilinca a murit de bătrânețe. Leonora trăiește și astăzi din cerșit. Nu a fost măritată
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Acum, părinte, ce să fac? Să te spovedești, fiule, mai ai păcate? Să vezi, părinte, că într-o noapte cu lună plină, noapte de vară, când războiul era pe sfârșite, eu ... eu am fost capul bandei de tâlhari travestiți în ruși și, cu puști automate, cu măști pe obraz, am început să tragem focuri de armă și să atacăm pe gospodarii din sat, pe aceia care-i știam că au ceva bani și pe aceia pe care aveam eu ciudă. Așa
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Albă (Akerman), iar la 1544, odată cu ocuparea Brăilei și cu transformarea acesteia în raia, pericolul otoman pentru Moldova a devenit cu atât mai grav, cu cât și tătarii, stabiliți ulterior în Bugeac, au devenit aliații turcilor. Pierderea de către moldoveni și ruși a luptei date contra turcilor la Stănilești, lângă Huși, în 1711, ca și trecerea, nu mult după aceea, a cetăților Camenița și Hotin (1713) în stăpânirea otomană a făcut ca valea Prutului să se transforme într-un adevărat drum de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Americanii nu mor în război. Sunt supraînarmați. Dau lovituri zdrobitoare. La ei cine face economie la muniție răspunde în fața Senatului. Eu nu pot fi americanofob decât în ceea ce privește descompunerea religioasă în secte. Dar din punct de vedere politic... și noi, și rușii ar trebui să avem în frescele din biserici un Columb, căci fără el învățam acum nemțește cu dicționarele pe genunchi. În belșugul de-acolo nu poate apărea o gândire teologică. Americanii n-au vocație; îl invocă pe Dumnezeu doar ca să
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
contact cu romanii, aceștia îi înțelegeau la nivelul sticlei. Nu știau ce sunt. Nu semănau cu romanii. Eu nu vorbesc rasial, vorbesc antropologic: pur și simplu nu i înțelegeau. EVUL MEDIU În Evul Mediu, pe vremea când europenii aveau meseriași-bijutieri, rușii mâncau paie. Fără tradiția asta meșteșugărească și fără dospirea asta adâncă, nu se poate face supercivilizație modernă. Xenopol spune așa: Viciul esențial al istoriei românilor, din cauza războaielor neîntrerupte cu turcii, e absența de dospire îndelungă a Evului Mediu. EXTREMELE Extrema
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
lua contact cu Dumnezeu. Gândită creștin, rugăciunea ne arată că umilința înalță, iar nu coboară pe om. Am spus eu odată că dacă un preot din Bărăgan, când se roagă, este Dumnezeu cu el, atunci preotul ăla înlocuiește toată Academia Română... RUȘI A încercat să-mi explice mie un diplomat rus precum că Moscova își trage rădăcinile de la Roma. I-am spus că nu se poate, pentru că toți romanii ar fi înghețat de frig la Moscova. Am fost întotdeauna foarte ostil rușilor
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]