4,832 matches
-
sârbilor peste pod a fost iregulară, semănând cu fuga în dezordine, că mulți ostași s-ar fi înecat în Morava, că restul s-a {EminescuOpIX 237} retras spre Deligrad și că victoria turcilor și pierderile sârbilor sunt mari. Între altele sârbii să fi pierdut 6 tunuri, din care 2 de calibru greu și 4 de munte. Cu această din urmă victorie și ocuparea din partea inamicului a drumului dintre Dgiunis și Crușevaț s-ar fi împlinit ruperea în două a armatei sârbești
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
între acestea două părți izolate, turcii au drumul liber în inima țărei, la Belgrad chiar. Deși reamintim că sorgintea ce ni aduce știrile trebuie întîmpinată cu mare precauțiune, totuși, dacă aceste știri s-ar adeveri, atunci poticala din urmă a sârbilor ar fi cea mai rea. Cu căderea acestor poziții e drumul deschis la Crușevaț și la partea cea mai fertilă și mai înflorită a Serbiei, care se numește șumadia și cuprinde singură șase orașe. [22 octombrie 1876] RUSIA ["RUSKII MIR
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
păr deosebită de-o declarație de război. Se vede că, în urma presiunei din toate părțile, Poarta au acordat un armistițiu de două luni (care s-ar fi primit și în Belgrad). Împuterniciți militari străini vor fixa linia de demarcație dintre sârbi și turci. [24 octombrie 1876] DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["ȘTIRILE ADUSE ÎN N-RUL... "] Știrile aduse în n-rul nostru din urmă se confirmă din nefericire prin telegrame din Belgrad. De la armatele întrunite de pe Timok și Morava se vestește că turcii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
oameni) și că Horvatovici a fost silit a se retrage și a ocupa la Gaglova, lângă Crusevaț, alte poziții. Mijloacele sârbești în trupe și material, zice telegrama, n-au putut rezista mai mult covârșitoarei puteri a inamicului. În aceste lupte sârbii au avut 6000 morți și răniți. Prin urmare rumperea în două a armatei sârbești este fapt îndeplinit. Horvatovici s-au retras spre Crușevaț. Cernaief spre Deligrad, iar cel dentîi e urmărit de încet - propășitoarea armată turcească. Totodată telegrame din sorginte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
rumperea în două a armatei sârbești este fapt îndeplinit. Horvatovici s-au retras spre Crușevaț. Cernaief spre Deligrad, iar cel dentîi e urmărit de încet - propășitoarea armată turcească. Totodată telegrame din sorginte turcească anunță că în urma pierderilor de lângă pârăul Dgiunisca sârbii au părăsit de bunăvoie în noaptea de luni spre marți orașul Alexinaț, se vede că spre a-l feri de ruină și bombardament. Materialul de război și tunurile au fost duse în toată graba la Deligrad. Principele Milan se află
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pierderile pozițiilor de la Djiunis s-au mai liniștit puțin, activitatea cunoscută s-au îndoit și s-au chemat sub drapel toți bărbații câți au mai rămas neînrolați de la vârsta de 15 ani începînd până la cea de 60 de ani. Pe când sârbii merg rău, muntenegrinii merg bine. După luarea fortului Medun, ei au încunjurat acum Podgorița, pe care-o bombardează cu tunurile turcești luate de la Medun. Trupele care împresurase Medunul au intrat în Albania. [24 octombrie 1876] ["NETĂGĂDUIT CĂ ISTORIA... "] NETĂGĂDUIT că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
uită și nu uită, după cum o iei. Românul nu urăște decât pe cei ce i s-au băgat în suflet și ca dovadă putem aduce pe românii din Turcia. E sigur că ei trăiesc sub același regim ca și bulgarii, sârbii și grecii; cu toate acestea ci trăiesc bine cu turcii și le țin partea. Nici aicea nu-i urâm pe turci, deși desigur că ei numai dovezi de iubire nu ne-au dat niciodată. Ungurii n-au decât să se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fapt nu mai poți afla care să fie îndreptat spre mulțămirea naționalităților. Ca să înece și puținul spirit național ce se manifesta la slovaci - guvernul le-a desființat "Matița " - societatea literară - și gimnaziile slovace întemeiate și susținute prin poporul slovac. Persecutarea sârbilor este cu mult mai cunoscută decât să o mai descriem și noi. Granița militară, a cărei locuitori (romîni și sârbi ), păreau mulțămiți cu soarta lor, au desființat-o, și chiar în contra legei (art. V, paragraf 55, 1848) o au organizat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
manifesta la slovaci - guvernul le-a desființat "Matița " - societatea literară - și gimnaziile slovace întemeiate și susținute prin poporul slovac. Persecutarea sârbilor este cu mult mai cunoscută decât să o mai descriem și noi. Granița militară, a cărei locuitori (romîni și sârbi ), păreau mulțămiți cu soarta lor, au desființat-o, și chiar în contra legei (art. V, paragraf 55, 1848) o au organizat de ea fără ea, înainte de a fi reprezentată în Cameră. Prin aceasta ș-a pierdut cea mai mare parte a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pământul nostru. În fața cererilor tuturor naționalităților din Turcia, credem că cele ale românilor sunt cele mai modeste din toate și că nimeni nu va îndrăzni a tăgădui românului un drept de care se bucură deja și grecii, și bulgarii, și sârbii, și de care românii s-au bucurat ab antiquo. Căzut în desuetudine în vremea domniei fanarioților, reînvierea lui din cenușă va fi un titlu de recunoștință pentru generația actuală, dacă va ști să fie la înălțimea chemărei sale istorice. Pîn-în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din aceste sudori amare ale țăranului nostru, a celui sârbesc, a oierului muntenegrean, a rusului, să se folosească în mod egal evreii, ei care-n presă {EminescuOpIX 281} au fost contra creștinilor, ei cari ne-au batjocorit pe noi, pe sârbi, pe ruși, ei cari prin jurnalistica lor fațarnică și mincinoasă ne numesc semiasiați, semibarbari. Apoi să ne ierte d-nealor! Conferința s-au adunat pentru a regula starea celor cari au suferit și s-au sacrificat, nu a acelora cari din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au răspuns la telegrama lui Midhat Pașa că în principiu e gata de-a începe tratările de pace între Serbia și Poartă. Totodată principele a cerut a i se comunica bazele asupra cărora se vor deschide și trata condițiile păcii. Sârbii se măgulesc că bazele vor fi aceleași pe cari {EminescuOpIX 316} le-a propus conferența. Afară de aceea mai e perspectiva că aceste tratări se vor face în Viena între Aleco Pașa (Vogoridi) și întregul agentul sârbesc din Viena, Zukici, din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
februarie 1877] {EminescuOpIX 322} ["ÎNTRE SERBIA ȘI MONTENEGRO... Între Serbia și Montenegro și Turcia pare a se stabili înțelegere. Cel puțin tratările preliminare între Zukici și Vogoridi la Viena par a fi fost atât de bune încît au încurajat pe sârbi de a trimite la Constantinopoli, pentru încheierea păcii, pe D. Kristici și Matici. Un decret princiar a convocat Scupcina cea mare pentru ziua de 26 fevruarie; iar pentru 20 a lunei curente s-a stabilit alegerile. Principele Montenegrului dorește a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu Poarta, patrioții semiți ai Serbiei s-au adresat direct la turci pentru a căpăta drepturi egale. Astăzi, în loc de a fi împușcați, jure belli, la colțurile ulițelor, ei sânt aleși în Scupcină. 326 {EminescuOpIX 327} Tratările de pace între plenipotanțiarii sârbi și Poarta otomană vor avea rezultat bun. În 8/20 luna curentă au avut loc în palatul Ministeriului de esterne cea Întâi conferință între delegații sârbi și Savfet Pașa. S-a discutat cestiunea garanțiilor, în privirea căreia Poarta nu pare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
popoară. Nu e mult de-atunci de când un diplomat maghiar a pronunțat cu liniște marele cuvânt că numai c-o companie de honvezi e în stare să puie pe fugă întreaga [armată a] României. {EminescuOpIX 361} În vremea războiului între sârbi și turci, regimentele române, se 'nțelege, erau acelea ce-au cauzat pierderile vitejilor sârbi; iar astăzi N. Fr. Presse sfătuiește pe turci de a pune pe fugă armata noastră cu câteva sute de bașibuzuci. Și când ne bucurăm de așa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
marele cuvânt că numai c-o companie de honvezi e în stare să puie pe fugă întreaga [armată a] României. {EminescuOpIX 361} În vremea războiului între sârbi și turci, regimentele române, se 'nțelege, erau acelea ce-au cauzat pierderile vitejilor sârbi; iar astăzi N. Fr. Presse sfătuiește pe turci de a pune pe fugă armata noastră cu câteva sute de bașibuzuci. Și când ne bucurăm de așa vădite simpatii și de bunăvoința fenomenală a vecinilor, mijlocul cel mai bun de-a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de divizie, ceea ce a și rămas pîn-acum. El au comandat corpul de la Novi-Bazar în contra armiei sârbești de la sud-vest, numită de pe Ibar, de sub gen. Zach, mai târziu de sub colonelul Ciolac Antici. Cu toate că dispunea de puteri cu mult mai mari decât ale sârbilor, succesele sale au fost aproape nule; iar mai deunăzi Mehmed-Ali au comandat în ostul Muntenegrului 15 batalioane, cu cari au înaintat spre mănăstirea Moracea, unde au fost bătut de 5000 de muntenegreni. În sfârșit, Mehmed-Ali numai glorie n-au cules
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Osman Bey, carele după cum spun unii ar fi ficiorul lui Kibrizli Pașa din căsătoria acestuia c-o franceză, este cunoscut prin o broșură în care caracterizează tendențele evreilor, apoi prin prelegeri publice, ținute și aici în Iași, asupra războiului dintre sârbi și turci. D-sa, despre care putem presupune că cunoaște împrejurările Turciei, scrie în "Romînul" următoarea notiță asupra lui Mehmed-Ali, generalisimul turcesc. [29 iulie 1877] CIUDATĂ BUNĂVOINȚĂ Comitetul central al doamnelor din Iași publică următoarele: Domnul Otto Max, antreprenorul grădinei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ar fi avut deloc înțelegeri politice. Foi vieneze esplică astfel această frază. Împăratul Germaniei avea de gând a cere de la Austria ca să nu se opuie în caz daca rușii ar avea nevoie să treacă prin Serbia sau să ceară cooperațiunea sârbilor. Această cerere însă împăratul Germaniei n-au făcut-o sau mai bine au amînat-o, căci atașatul militar al Germaniei la armata imperială rusească au înștiințat pe suveranul său că ofenziva rusească nu va reîncepe decât poate peste patru săptămâni, astfel
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Tocmai iarna e pentru Serbia momentul cel mai priincios de a interveni: pentru că iarna ofensiva turcească dinspre Novi Bazar sau Seraievo mai că nu-i cu putință sau e prea ușor de impiedecat, pe când, din contra, împresurarea Vidinului de cătră sârbi, uniți cu detașamente române, este una din operațiile cele mai ușoare. Schimbarea în comanda supremă turcească au fost urmată de trimiterea părții cei mai mari din garnizoana Varnei și Șumlei la armata de operație, încît aceasta s-au sporit cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
proprietatea fonciară rurală. 5) Prelegerea mea, dacă se poate numai propagandă, n-a fost politică, ci economică. Viața formală (politică) a statului a fost considerată numai întru atâta întru cât are legături cu viața economică a poporului nostru. {EminescuOpIX 472} Sârbii spre Deligrad 25. Contele Keller Zaițar Liubița cu înălțimi cu tot cucerit. Boboviște nu e evacuat, 14 batalioane, Șiliegovat *** La Djunis liniște și pace din partea turcilor Pe frontul Morava lupte de artilerie. Regiment distrus. Diunis cucerit după luptă de zece
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
forme și c-un simț național răzimat de-o istorie proprie de sute de ani. Nu mai puțin croații, maghiarii, românii au limbi deosebite, pe deplin capabile de-a reda orișicare formă a culturei europene. Trecând în Turcia găsim pe sârbi cu o literatură și o naționalitate definitive, grecii, cari în flexiune și compunerea cuvintelor calcă pe urmele elinilor, fără ce-i drept de-a fi de o origine cu ei, bulgarii mai apropiați de slavona veche, cu flecțiunea ei bogată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe măsura dezvoltării economice și creșterii demografice în aceeași arie locuibilă. Se poate face o comparație și cu Nicoreștii, așezare cu mai multe vetre de locuit, dar nominalizate și individualizate în documente ca având fiecare hotare proprii, cum ar fi: Sârbii, Ionășăștii, Sclipoteștii, Fântâni, Coasta Lupei. Mai important este un alt aspect, specific așezării noastre: într-o anumită epocă au existat două vetre de sat consemnate cu același nume, Umbrărești, în cadrul aceluiași hotar și moșie, situație ce s-a menținut până în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1768-1774), timp în care Moldova a cunoscut ocupația rusească. În catagrafia din 1831 s-a inclus o rubrică în care s-a trecut și apartenența anterioară la alt stat ori alt neam (cetățenia deci) precum: „sudeți austriicești” ori „greci, bulgari, sârbi de la Dunăre”. La Umbrărești au fost înscriși „5 bulgari fără bir”, dar cu numele: „Micul sârbul, Stan sin Lupul sârbul, Manole sin Lupu sârbu, Ignat sin Sandul sârbu, Andrei Maccil”, ca la recapitulația finală să apară numai 4, încă o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o rubrică în care s-a trecut și apartenența anterioară la alt stat ori alt neam (cetățenia deci) precum: „sudeți austriicești” ori „greci, bulgari, sârbi de la Dunăre”. La Umbrărești au fost înscriși „5 bulgari fără bir”, dar cu numele: „Micul sârbul, Stan sin Lupul sârbul, Manole sin Lupu sârbu, Ignat sin Sandul sârbu, Andrei Maccil”, ca la recapitulația finală să apară numai 4, încă o dovadă a lipsei de rigurozitate la înregistrare. Tot la satul Umbrăreștii-clăcași ai postelnicesei Elencu Manu, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]