1,975 matches
-
încercat așadar să examineze această teorie și să verifice dacă această bunăvoință vădită mărește efectiv atracția dintre parteneri (Griskevicius, Tybur, Sundie, Cialdini, Miller și Kenrick, 2007). Ei au invitat 160 de persoane, bărbați și femei, în laboratorul lor și au „sădit” în ei dorința de a se întâlni cu alte persoane arătându-le o serie de fotografii. Aceste poze înfățișau 3 persoane prezentabile, de sex opus. Participanții au fost puși să aleagă persoana pe care o considerau cea mai frumoasă pentru
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
câmpurilor lor. Câmpul fiecărui om conține câte un set de programe care determină relațiile sale cu lumea și cu oamenii. Sentimentele de dragoste, ură, supărare pe care le nutresc cei din jur față de om corespund cu strictețe cu ceea ce este sădit În karma acestuia. De aceea există oameni care sunt În permanență jigniți, care suferă traumatisme, care sunt invidiați, etc. În câmpul omului sunt conținute programe informaționale ale atitudinilor față de el și programe ale atitudinii acestuia față de alți oameni. Când Împotriva
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
din jur. Câmpul fiecărui om conține câte un set de programe care determină interrelațiile sale cu lumea și cu oamenii. Sentimentele de dragoste, ură, supărare pe care le nutresc cei din jur față de om corespund cu strictețe de ceea ce este sădit În karma acestuia. De aceea există oameni care sunt În permanență jigniți, care suferă traumatisme, care sunt invidiați etc. În câmpul omului sunt conținute programe informaționale ale atitudinilor față de el Însuși și programe ale atitudinii acestuia față de alți oameni. Când
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
imitației, care conduce la apariția palimpsestului 93). Aristotel plasează originea artei tocmai în facultatea instinctiv-umană de a imita: "În general vorbind, două sunt cauzele ce par a fi dat naștere poeziei, amândouă cauze firești. Una e darul înnăscut al imitației, sădit în om din vremea copilăriei (lucru care-l și deosebește de restul viețuitoarelor, dintre toate el fiind cel mai priceput să imite și cele dintâi cunoștințe venindu-i pe calea imitației), iar plăcerea pe care o dau imitațiile e și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
creatoare de plăcere și fericire. Reușita sexuală este un drept, ea face parte dintr-o viață completă. Trebuie să înlăturăm obstacolele cele mai solid înrădăcinate: tabuurile. Acestea sunt de origine socială. Funcția lor este de a proteja ordinea morală și sădesc în conștiința oamenilor interdicții sacre. Nu există normalitate sau precepte universale, nu există decât convenții relative, condiționate social. Tabuurile din jurul fidelității, nudității, homosexualității nu au niciun sens absolut, iar diferitele forme pe care le poate îmbrăca sexualitatea sunt manifestări ale
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
bun profesional, să aibă un aspect estetic, să posede un stil al său de predare. Pe lîngă toate acestea el trebuie să aibă un suflet larg deschis, să fie receptiv, comunicativ, flexibil. Profesorul poate fi asociat cu un grădinar ce sădește o livadă și de felul cum vă Îngriji de pomii sădiți, astfel va aduna roada de la ei. Responsabili de performanțele obținute sunt profesorul și elevul, de aceea ei trebuie să fie parteneri, ambii muncind la fel de mult pentru a obune rezultate
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
Gură de Aur, Omilii la Facere, omil. a XXIX-a, II, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în Col. PSB., vol. 21, EIBMBOR, București, 1987, p. 365. footnote> aceste duhovnicești merinde spre mântuire, păstrăm neschimbată frumusețea chipului sădit în noi, devenim mai tari în lupta cu ispitele, învățăm să ne dovedim împlinitori ai cuvintelor dumnezeiești și nu numai auditori sau grăitori ai lor, pentru ca „viața noastră să fie pe măsura învățăturilor iar învățăturile să predice viața”<footnote Ibidem
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
neajutorați. Niciunul din aceste vise nu s-a realizat. Las-o baltă, că prea o iei razna! Erau prea hazardate. Țelul nostru acum, în calitate de bunici, sunt nepoții și strănepoții, dacă-i vom apuca. Trebuia să ne gândim la ei, să sădim și în sufletul lor o sămânță de speranță care să rodească; să adormim și să ne trezim cu ei în gând; să fim părtași la visele lor și să-i ajutăm, pe cât posibil, în realizarea propriilor vise! Să ajungă și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
găsesc umbrit de undele tristeții după 1990, când se distrugea, în vrăjmășie și-n surzenie, averea fostei cooperative agricole și ferma de animale realizată cu multă trudă , se împrăștiau uneltele și mașinile agricole procurate cu mari sacrificii, se desființau livezileunele sădite de elevii și învățătorii școlii și se nimiceau plantații de poprire a povârnișurilor. Copleșit de presimțiri întunecate și încercat de neliniștile celor 90 de ani , peste al căror prag trecuse, retras ca un schimnic, într-o încăpere din spate, așternea
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
joacă nemaipomenit la nivelul satului Dănești. Toată curtea a fost transformată în parc cu alei pe care copiii se luau la întrecere cu bicicleta. De la grădina botanică din Iași au adus fel de fel de flori pe care le-au sădit în acest minunat parc. Cum doamna învățătoare avea un suflet bun, ne-a chemat și pe noi elevii să ne dea flori pe care să le sădim în grădina noastră. în acea perioadă începea să se pună bazele muzeului, noi
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
din Iași au adus fel de fel de flori pe care le-au sădit în acest minunat parc. Cum doamna învățătoare avea un suflet bun, ne-a chemat și pe noi elevii să ne dea flori pe care să le sădim în grădina noastră. în acea perioadă începea să se pună bazele muzeului, noi elevii putând să admirăm obiectele colecționate.Am avut și o mică dezamăgire în clasa aIII-a, nu am fost făcut pionier deoarece părinții mei nu erau înscriși
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
adăugat ulterior un teren de sport, în partea de sud a școlii. În 1959, Complexul școlar a primit în folosință, de la Primăria orașului, un teren în partea de est a școlii, pe care, cu contribuția însemnată a elevilor, a fost sădită o vie (1 ha) și s-a plantat o livadă (5 ha). În aceeași perioadă, s-a amenajat o gospodărie anexă care asigura alimente pentru cantina școlii. Liceul teoretic a funcționat, încă de la înființarea Complexului Școlar, ca unitate de învățământ
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
de creștini. Despre lucrarea misionară autentică ne vorbește, între alți Sfinți Părinți, și Sfântul Grigorie Sinaitul, care spune: „Slujește lucrul sfânt al Evangheliei, după Pavel (Romani 15, 16), cel ce primește și dă prin lucrare și altora lumina lui Hristos, sădind ca pe o sămânță dumnezeiască cuvântul în țarinele sufletești ale ascultătorilor. Cuvântul vostru să fie așa ca prin har (Coloseni 4, 6), cu bunătate dumnezeiască, spre a da har celor ce ascultă cu credință. Numind apoi pe învățători plugari, iar
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
3) lepădarea de tot ce ne amintește de această lume și se vede sub ochii noștri și contemplarea celor cerești (cap.6). În Convorbirea a IV-a (21de capitole), Avva Daniil analizează dorințele trupului și ale sufletului. Lupta care este sădită în noi prin grija Creatorului este folositoare deoarece ea ne cheamă sau ne împinge către o stare mai bună și, dacă aceasta n-ar exista, i-ar urma o pace primejdioasă. Cuvântul trup, utilizat în cadrul dezbaterilor din această convorbire, nu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a se desăvârși mai mult. Testarea sufletului prin concupiscență conduce către purificarea lui. Această idee se concretizează la Cassian printr-o formulă interogativă: ,,...ceea ce se constată că este înnăscut și crescut în fiecare om, de ce să nu credem că este sădit de voia Domnului, care nu vatămă, ci sfătuiește?”. În concluzie, pentru Cassian concupiscența nu este în sine un păcat ci trebuie privită ca un dar al harului divin ce-l sprijină pe omul căzut și pe care Dumnezeu a sădit
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sădit de voia Domnului, care nu vatămă, ci sfătuiește?”. În concluzie, pentru Cassian concupiscența nu este în sine un păcat ci trebuie privită ca un dar al harului divin ce-l sprijină pe omul căzut și pe care Dumnezeu a sădit-o pentru a ajuta omenirea să se restabilească în urma păcatului originar. Lupta dintre trup și duh are loc pe fundalul minții. Cassian analizează problematica gândurilor pe tot parcursul scrierilor sale monahale, insistând asupra acestui aspect mai ales în Convorbirea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
lor și împotriva voii lui Dumnezeu. În această Convorbire duhovnicească, Avva Cheremon învață că atunci când Dumnezeu vede în noi nașterea unui gând bun, El ne luminează și ne îndeamnă la mântuire, luând asupra Lui acest început, chiar dacă bunăvoința aceasta a sădit-o El sau constată că a pornit prin încercarea noastră. Cassian argumentează prin ideea că în om rămâne întotdeauna liberul arbitru, care poate sau să neglijeze sau să iubească harul lui Dumnezeu (Păstorul lui Herma, VIII,17). Astfel, omul se
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Pope Eseu asupra criticii. Raportarea la Boileau precum și rolul jucat de poezia scriitorului englez vor fi tratate separat în subcapitolul dedicat acestuia. Clasicismul și-a găsit, așadar, în Boileau cel mai fermecător și rodnic instrument de propagare a dogmei sale, sădind, dincolo de orice, dorința de ordine, înțeleasă ca normare a creației artistice. Principiul de bază de la care pornește această imperioasă nevoie de structurare este că "așa cum există legi de nezdruncinat și universale ale naturii, tot așa trebuie să existe astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Franța devenise, într-adevăr, un fel de centrum mundi, un punct central de dispersare a propriului model cultural. Din această perspectivă perpetuarea liniilor directoare clasice i se pare lui Voltaire un lucru firesc. Reușita deplină a secolului anterior i-a sădit încrederea nestrămutată în idealurile propuse de acesta. Totuși, fascinația pentru clasicismul secolului al XVII-lea nu a degenerat în asumare servilă a conceptelor. După cum vom vedea, Voltaire și le însușește doar pe cele care au în viziunea sa o justificare
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
guvernelor de coaliție. În schimb, Franța oferă cazul unui curent inclus în sistemul parlamentar democratic, dar în situație de eșec. În 1935, Francisque Gay se întreba cu durere: " Dacă există o țară unde democrația creștină ar fi trebuit să fie sădită, să prindă rădăcini, să se dezvolte și să dea roade, aceea este Franța. În toate domeniile de acțiune și de filosofie socială și democratică, noi am desțelenit pămîntul, am deschis căile, am pus primele baze, iar edificiul s-a construit
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și nu va mai ridica sabia un neam asupra altui neam și nu vor mai fi învățați să se lupte (Is. 2, 4). Și nu e de crezut (ce s-a scris). Căci și acum barbarii care au sălbăticia purtărilor sădită în ei, cât timp jertfesc idolilor ce-i au, se înfurie unii împotriva altora și nu rămân nici un ceas fără suliță; când aud de învățătura lui Hristos, îndată se întorc de la războaie la lucrarea pământului și în loc de a-și înarma
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
convins dacă îi voi pune ca temei al dumnezeirii Sale facerea cerului și celelalte. Care este dar lucrul despre care mărturisește și elenul că l-a făcut Hristos și pe care nu-l poate tăgădui deloc? Care? Că Hristos a sădit neamul creștinilor! Într-adevăr, nu va tăgădui că Hristos a întemeiat Bisericile de pe toată fața pământului. Pe temeiul acestora vom face dovada puterii Lui și vom arăta că El este Dumnezeu; vom spune că nu stă în firea unui simplu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
putut să convingă atâtea seminții de oameni să cugete nu numai la cele din lumea aceasta, ci și la cele viitoare, să rupă legile strămoșești, să smulgă din rădăcină datinile cele vechi, înrădăcinate de atâta amar de vreme, și să sădească în locul lor altele, să-i abată de la niște reguli ușoare și să-i îndrepte spre niște dreptare grele, cele ale Lui; și să facă acestea, cu toate că toți Îi declarau război, cu toate că a fost batjocorit să sufere crucea și o moarte
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
90) 42 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Mântuitorul Hristos a avut trup nu pentru că era prin fire om; sau Fiul lui Dumnezeu S-a îmbrăcat în trup nu pentru că firea Lui dinainte de întrupare îl mâna fără voie la aceasta, printr-o lege sădită în El. Aceasta ar fi un fel de identificare monofizită sau panteistă, a lui Dumnezeu, cu lumea. (n. s. 4, p. 90) 42 „Noi am fost motivul pogorârii Lui, și neascultarea noastră a făcut iubirea de oameni a Cuvântului ca
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
IX-a, cap. 12, în PSB, vol. 41, p. 1087) „A fost biciuit cu nedreptate, ca să ne scape pe noi de la pedeapsa dreaptă. A fost supus batjocurii și a fost pălmuit, ca noi să scăpăm de păcatul ce s-a sădit în noi. Căci cugetând drept, vom crede că toate pătimirile lui Hristos au fost pentru noi, având puterea să ne scape în chip binecuvântat de cele ce ni se întâmplă pentru despărțirea noastră de Dumnezeu. Căci precum Cel ce nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]