6,936 matches
-
DE CIREȘ, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1184 din 29 martie 2014. ziua aceasta este mai înclinată decât de obicei oamenii sunt mai înclinați și cu gândurile înclinate nu se mai văd și păsările abia ținându-și înclinarea sapă cu aripile lor în piatra albastră ce se rostogolise în mare și o înclina și soarele-nclinat și luna curg pe-alături de valuri de vârfuri numai o floare albă de cireș atât de tremurândă și dreaptă ridică și reazemă ideile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
oricum, nu ar fi avut acceptul tatălui său. Lasă, băiete! facem așa cum am convenit mai adineauri. Dar să știi, prefer să mergi la SMT, nu să lucrezi la colectivă. Acolo, la gropile alea pentru furaje la animale, nu te las. Sapi de te ia dracu’ până la doi metri jumătate și arunci și pământu‑afară. E muncă grea. Îți termini șalele acolo... - Da, dar acolo sunt pontat două zile și jumătate la o zi de muncă, tată, adică plata este... - Nu, am
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
într-o peliculă pe care se succedă cu repeziciune imagini-blitz din propria viață, constituie însă și prilejul/motivul/pretextul pentru a-ți declina crezul artistic pentru care ai trăit și luptat înbtreaga viață: “Trebuie să scrii ca într-un legământ / săpând în umbră, cu lumina înăuntru” (III). Citându-și misteriosul personaj, Rosa Lentini creează cadrul desfășurării experienței cruciale prin care trece, nu fără a-și lua măsuri de precauție: Tăcerea ți-a luat în stăpânire poarta / șanțul și golul. Cineva trece
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > CURA DE GÂNDIRE Autor: Maria Cozma Publicat în: Ediția nr. 234 din 22 august 2011 Toate Articolele Autorului Apa are propria-i inteligență : sapă maluri; hrănește; spală și înmoaie; debordează lin sau sălbatic; vindecă boli; evaporă și ascultă muzică (numai simfonică). Succederea unor emoții intese aduc stări ce alcătuiesc degradarea conștiinței. Nu te doare nimic. Doar o mutație ontologică, trădează privirea vacantă a dobitoacelor
CURA DE GÂNDIRE de MARIA COZMA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361219_a_362548]
-
râd. Mama e lângă mine. Amintire. Zâmbetul ei se îneacă în plânsul meu. Astăzi eu sunt umbră ei, iar ea, pur și simplu, Este ! Cuvintele nu mai au forță, poate doar “over the rainbow”. Îngenunchez și rămân așa. Copacii trosnesc, săpând în mine răstigniri. E o sâmbătă pustie, cum sunt toate sâmbetele fără Liturghie. Doar pomeniri ale morților, de ieri și de mâine. Pavarotti a plecat. Citește mai mult Bate vântul. Vânăt.Stau agățata de ziua de ieri și nu-i
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
râd.Mama e lângă mine. Amintire. Zâmbetul ei se îneacă în plânsul meu.Astăzi eu sunt umbră ei, iar ea, pur și simplu, Este ! Cuvintele nu mai au forță, poate doar “over the rainbow”.Îngenunchez și rămân așa.Copacii trosnesc, săpând în mine răstigniri.E o sâmbătă pustie, cum sunt toate sâmbetele fără Liturghie.Doar pomeniri ale morților, de ieri și de mâine.Pavarotti a plecat.... IX. ZORBA, de Anca Tănase, publicat în Ediția nr. 277 din 04 octombrie 2011. Zorba
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
în primul rând și după aceea urmând să vadă cam ce știm și din teorie. Chiar din prima zi am fost selectat să intru în mină care nu era departe de sala de apel. De fapt la diferite nivele erau săpate în coasta dealului mici guri de mină, denumite galerii, armate cu lemn sub formă hexagonală. Distanța de la gura minei până la fronturile de lucru nu depășea câteva zeci de metri , rareori ajungând la suta de metri. La această mină se exploata
MINERII, SAU ,,FEŢELE\ NEGRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360776_a_362105]
-
creată cu spasm și sudoare. Lacrimile corpului, care luptă în nesomn cu durerea facerii creației: Ziua vine ca o dreptate făcută pământului. / Flori peste fire de mari / îmi luminează din larg - / aureole pierdute pe câmp de sfinții trecutului. Destinul îți sapă tranșeele și ți le astupă de multe ori când ai nevoia de a te apăra, de a te simți protejat. Devii un dramatic când cauți să spargi zidurile care îți mărginesc fiindul și baierele se întind la fiecare forțare la
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
e pustie casa-nclinată-ntr-o parte prin unghere țes păianjeni urlă vîntul în geamuri sparte. Buruienile-n grădină, mă întreabă, din ochi verzi: “ce se întîmplă, Titină ai venit să ne mai vezi? Noi o ducem foarte bine nimenea nu ne mai sapă nu ne trebuie nimica poate cîteodată apă.” Mă plimb singură prin sat soarele bate pieziș simt cum mă cuprinde toamna și-mi șterg lacrima,furiș. Titina Nica Țene Referință Bibliografică: Doamne, ajută-mă... / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DOAMNE, AJUTĂ-MĂ... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360893_a_362222]
-
-o să mă cheme?” Într-un alt poem, evocă într-un mod absolut original, moștenirea dobândită din trăirile înaintașilor săi: „Moșii mei vânau dropiile tăcerilor / Din rădvanul singurătății....//...au murit într-o pagină / Din cartea amintirilor...”, dar, „..peste mine aplecați / Sapă nostalgii în a inimii mele paragină. // Ei mi-au dăruit setea de ceruri și pustiu / Și mi-au tors peste inimă, depărtarea” („Atavism”). Frumos, profund și foarte trist, în același timp... Din majoritatea poeziilor acestui volum răzbate către sufletul cititorului
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
mâinile ei brăzdate de cute adânci sunt sub pământ. Umbrele lor s-au imprimat în tencuiala zidurilor, în transparența vitrinelor. Le poartă pașii doar covoarele. Iar eu zgârii cu unghiile peretele scorojit și mă ascund sub pielea zbârcită a zugrăvelii, sap labirinturi cu degetele însângerate ca să-i găsesc, să mă regăsesc pe mine, întreagă. Trec din cameră în cameră, încet, cu luminile stinse. Îmi umplu alveolele cu aerul din casa bunicilor. Miroase a nuc, a mobilă veche, a hârtie creponată, a
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
unde calcă. Nu duce lipsă de nimic și copiii când pleacă de la ea, pleacă încărcați, cu de toate. Numai că, de vreo câțiva ani, de atâta speteală, o doare mijlocul și nu mai poate să se aplece la plivit sau săpat în grădină. - Mamă, haide, că te iau câteva zile la mine, să-ți fac niște investigații, să văd ce ai, poate este ceva grav! - Cum să plec eu de aici, maică, să-l las singur pe tac-tu, cu toată
CRIZA (SCHIŢĂ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360898_a_362227]
-
lui Vasile Lucaciu n-a fost împlinit integral. Vasile Lucaciu, după afirmația P.S.Sale, a lăsat un testament dublu: politic și religios. S-a realizat numai unirea politică a Românilor și nu cea religioasă, pe care Vasile Lucaciu ar fi săpat-o în inscripția de pe frontispiciul bisericii zidită de el în Șișești: ,,Pro S.Unione Omnium Romanorum''. A trebuit să intervină Preasfințitul Episcop Nicolae al Oradiei și chiar distinsul fiu al Bisericii Unite, D-l ministru Dr. Valer Pop, președintele ,,Agrului
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat o plută legată cu ață. Mai rămânea să taie
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
strălucite pe care le-am întâlnit în această națiune, cadru didactic la Politehnică în tinerețe, cercetător cu multe invenții și descoperiri în Electrochimie, că dacă ar fi fost ajutat aducea premiul Nobel pentru chimie Țării. De aceea a și fost săpat și distrus tot timpul, pentru că așa suntem noi, românii, bolnavi de axiofagie. Ne mâncăm valorile de parcă am mânca smoală crezând că este miere, cea mai a dracului boală, și care ne-a nenorocit toată istoria, iar acum ne distruge definitiv
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
-n defileu, magnific, Mulțimile cum plescăie și tac, Ori scuipă, nu se mai răscoală, Un veac ne-așteaptă de adâncă nepăsare, Profeții anunțau nenorociri, Iar omul nu vrea să le vadă, ce folos? Vă rog, deci fără profeții, Fiți înțelegători, săpați la propria groapă. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Aș vrea / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1141, Anul IV, 14 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
AŞ VREA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364099_a_365428]
-
mare pontif, învestit pentru a XVII-a oară cu putere de tribun, aclamat pentru a VI-a oară, ca imperator (comandant suprem învingător), consul pentru a VI-a oară, părinte al patriei, pentru a arăta înălțimea muntelui și a locului săpat cu eforturi atât de mari». Pentru că marea majoritate a lucrărilor privitoare la războaiele dacice ale lui Traian s-au pierdut, Columna reprezintă «reportajul în piatră» al acestora»: «Istoricul I. Cionchin, în studii și articole publicate în țară și străinătate, bazat
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
ursiți să poarte Doliul maicilor, purtam Doliul blestematei soarte. Nu am țară câtă frică Pentru țară am și neam, Pentru România mică Fără Dumnezeu și hram, Pentru gloata ei calică... Nu am țară nici la țară, Nici moșia ce-o săpam: Mi-o vândură, mi-o furară, Și cui, Doamne să reclam Când cu ea mă-nstrăinară?
NU AM ŢARĂ CÂTĂ ŢARĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364152_a_365481]
-
un costum negru, cămașă roșie, cravată asortată, fină. Batista, de culoarea cămășii, își arăta discret câteva colțuri în buzunarul de la piept. Formau o pereche minunată, însă un soi de neliniște se furișa prin gândurile fiecăruia dintre ei, ca apa ce sapă temelia unei case. - Să mergem, hotărî solemn bărbatul. Mai avem trei sferturi de oră. La poartă, Mihai se opri. Măsură colina care mulți ani îi fusese adăpost de stări. Se vedea zdrențuros, cu bâta și câinii după el, urcând agale
PROMISIUNEA DE JOI (XX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364153_a_365482]
-
nostru, spuse ucenicul cu curaj, iar Baraba îi dădu drumul încet și se așeză la locul său. Ucenicul continuă. -...Care ne spune despre comoara sufletului nostru ce se află îngropată undeva într-un pământ străin și neprimitor. Noi trebuie să săpăm această comoară să o scoatem din locul ei și să o ridicăm la cer fiindcă unde este comoara noastră acolo va fi și inima noastră. Iar dacă inima noastră jinduiește după comori pământești precum aurul și argintul și toate bogățiile
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
de ochiul magic al iubirii fără de sfârșit. Femeia era cărămida din care poetul își înălța temple în fiecare răsărit de soare. „era sfârșit de martie atunci /de mirare/ porumbeii deveniseră lupi/ pe o jumătate de cerc”/ „uite / iubita mea / eu sap în pământ după lumină / sap în pământ / sap în pământ / în pământ sap / vino acasă”( Vino acasă ) Un poem cu semnificații simbolice multiple, menit să răscolească în fibrele sufletului. Existența este înainte de orice temporalitate, problemă niciodată rezolvată în favoarea insului - acesta
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
fără de sfârșit. Femeia era cărămida din care poetul își înălța temple în fiecare răsărit de soare. „era sfârșit de martie atunci /de mirare/ porumbeii deveniseră lupi/ pe o jumătate de cerc”/ „uite / iubita mea / eu sap în pământ după lumină / sap în pământ / sap în pământ / în pământ sap / vino acasă”( Vino acasă ) Un poem cu semnificații simbolice multiple, menit să răscolească în fibrele sufletului. Existența este înainte de orice temporalitate, problemă niciodată rezolvată în favoarea insului - acesta făcând doar un „popas pe
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
era cărămida din care poetul își înălța temple în fiecare răsărit de soare. „era sfârșit de martie atunci /de mirare/ porumbeii deveniseră lupi/ pe o jumătate de cerc”/ „uite / iubita mea / eu sap în pământ după lumină / sap în pământ / sap în pământ / în pământ sap / vino acasă”( Vino acasă ) Un poem cu semnificații simbolice multiple, menit să răscolească în fibrele sufletului. Existența este înainte de orice temporalitate, problemă niciodată rezolvată în favoarea insului - acesta făcând doar un „popas pe marginea vremii” și
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
își înălța temple în fiecare răsărit de soare. „era sfârșit de martie atunci /de mirare/ porumbeii deveniseră lupi/ pe o jumătate de cerc”/ „uite / iubita mea / eu sap în pământ după lumină / sap în pământ / sap în pământ / în pământ sap / vino acasă”( Vino acasă ) Un poem cu semnificații simbolice multiple, menit să răscolească în fibrele sufletului. Existența este înainte de orice temporalitate, problemă niciodată rezolvată în favoarea insului - acesta făcând doar un „popas pe marginea vremii” și a timpului. Îndărătul fiecărui cuvânt
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
marea în splendoarea argintului ei peste gândurile mele te iubesc lorelai când zbori într-un cer visceral obscur cățărată de cornul lunii despuiată pe calea lactee mare și stânci soare îmbătrânit ce arde pietrele pline de amărăciunea mării cine-mi sapă nisipurile cu chipul tău pictat pe dunele triste acolo găsesc numai inelul și umbra ta pierdută lorelai luni, 15 iulie 2013 Referință Bibliografică: lorelai și marea / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 927, Anul III, 15 iulie
LORELAI ŞI MAREA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364254_a_365583]