5,379 matches
-
august 2015 Toate Articolele Autorului IOAN ALEXANDRU ARDELEAN. EDERA; Editură Tiparnița, 2015 Comună Macea este ultima localitate rurală la granița cu Ungaria după Gară Curtici.De la Macea se poate ajunge, pe câmp roditor pe la Fâșie, cum o denumesc și azi sătenii mei ...fâșie ..care a făcut ..multe victime! Portul, jocul, graiul situat între dialectul ardelean și cel crișean l-a însoțit pa țăranul măcean la șezători, care la Macea se numeau-" A mere cu lucru" -Cu cosele, croșetat, nățuit ,cu desfăcut
LANSARE DE CARTE DUMINICĂ LA MACEA de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372245_a_373574]
-
pentru așternut, macatele și velințele pentru învelit, că noaptea se face destul de răcoare, față de canicula de peste zi. După ce carul este încărcat cu toate cele necesare de duminică seara, el se acoperă cu un coviltir de rogojină, fixat pe carâmbi. Unii săteni își iau la câmp și vaca de lapte, legată cu lanț de șușlețul din spatele carului. Secerișul grâului este cea mai grea muncă a câmpului pentru oamenii acestor meleaguri. Secerătorii înaintează în rând, aplecați înainte, tăind cu secera paiele de grâu
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
Aveau locul lor, stabilit de când lumea, și-l respectau în fiecare an. Deși le mai furau câte o gâscă, o găină, mai dau iama prin grădini și culegeau fasolea și pătlăgelele de pe araci, castraveții și ardeii grași buni de cules, sătenii îi tolerau, sporind însă și grija pentru averea lor. Lăieții le spoiau tingirile, le cârpeau căldările, le reparau povernele și câte și mai câte treburi. Țuica se face și s-a făcut întotdeauna numai în cazane de aramă și acestea
ŞATRA DIN POIANA STEJERELULUI I de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372276_a_373605]
-
Acasa > Cultural > Artistic > ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI Autor: Ion C. Gociu Publicat în: Ediția nr. 2336 din 24 mai 2017 Toate Articolele Autorului PARTEA A DOUA Fiindcă era sfârșit de zi de vară cu soarele ajuns la chindie și sătenii încă nu se întorseseră de la culesul roadelor sau cu vitele de la pășunat, drumul era pustiu. Pe bătăturile caselor nu se vedea țipenie de om. Gospodinele rămase acasă trebăluiau grăbite prin cuhnii, cu grija mălaiului și a terminării fierturii pentru cină
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
rămase acasă trebăluiau grăbite prin cuhnii, cu grija mălaiului și a terminării fierturii pentru cină. Așa că Petrică nu avu parte să întâlnească, până acum, pe cineva. Totuși, îi ieși norocul în cale că, la poarta lui Vasile al Gheorghiții, trei săteni se speteau ca să despice un caravei, un butuc gros de gorun cioplit în patru muchii, să-l facă scânduri. Pe un suport amenajat, numit capră, lemnul supus lucrului era suspendat și prins în lanțuri. Un bărbat suit pe el urmărea
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
și-i împinse ușor într-o parte. E normal să-i ajut pe cei cu copii. Așa voi reîntineri forța de muncă pe moșiile mele. Până acum făceați degeaba umbră pământului, dar de astăzi se schimbă situația! Intrați în rândul sătenilor ce lasă satului urmași!... Măi, dar tare arătos și voinic mai ești! - adăugă privind pruncul cu admirație. Voi face din tine un viteaz de nădejde care să mă slujească cu credință și să-mi apere hotarele proprietăților! Cei doi amărâți
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
feșe și o sticluță de tinctură de iod aflate în chilia sa pentru accidente “casnice”, ieși pe poarta mănăstirii. În drumul său aproape nedefinit, își încropi reperele călăuzitoare, după elementele spațiale din vis. Trecu de Tg Neamț când căruța unui sătean ce-i oferise măicuței prilejul de a înfrunta mai facil spațiul se opri la somația soldatului-sentinelă, care le aținu calea cu ordin de întoarcere. Păcălind ostașul de pază și stârnind rumoare în rândul militarilor aflați peste tot, măicuța fu oprită
VISUL PREVESTITOR AL MĂICUŢEI ANTONIA (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379706_a_381035]
-
fi fost nevoie. „Un prost și un milog, băga-l-aș în p...a mă-sii de caraliu! Trebuie să-l învăț eu ce să spună șefilor? Nu există mașină cu numărul ăsta în comuna mea. Scurt! Nu există nici un sătean asemănător celui din poză. Scurt! Dar, bine că m-a avertizat, totuși. Trebuie să-i conving pe țigani că fata merită „educată”. E marfă bună și dacă ei se hotărăsc, de mâine am scăpat de ea. Iau banii și plec
EPISODUL 4, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009]
-
sunt legende cărora doamna ... XXXIII. TOAMNA BURSUCILOR, de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 1508 din 16 februarie 2015. TOAMNA BURSUCILOR Casa noastră tronează pe un deal, mai în jos se află Glavaciocul cu lunca lui inundabilă, pe unde cultivă sătenii porumburi, după care se ridică iar dealul ce duce spre pădurea Căldăraru. Din balconul dormitorului meu se văd sălciile pletoase, cu brațele lor fantastice, care mângâie apa Glavaciocului, dealul cu pășunea întinsă a vitelor satului și pădurea galben-ruginie la vreun
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
însoțesc zborul lin al aripilor ce ne părăsesc, mierea gălbuie a razelor de soare ne îndulcește întreaga ... Citește mai mult TOAMNA BURSUCILORCasa noastră tronează pe un deal, mai în jos se află Glavaciocul cu lunca lui inundabilă, pe unde cultivă sătenii porumburi, după care se ridică iar dealul ce duce spre pădurea Căldăraru.Din balconul dormitorului meu se văd sălciile pletoase, cu brațele lor fantastice, care mângâie apa Glavaciocului, dealul cu pășunea întinsă a vitelor satului și pădurea galben-ruginie la vreun
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
mai frumoasă, căci tot ce făcea i se-mplinea după voie. Se adunaseră flori și buruieni de leac o groază. N-avea unde să le așeze. O mână de om s-ar fi cerut, nu?! Dar știind cum o priveau sătenii ei, își luă gândul de la vreun ajutor dinspre dânșii, oftând. Dar, într-un asfințit, revenită din pădure cu alt braț de verzituri și pătrunsă-n tindă, văzu în colțul cu icoana o masă largă din lemn geluit. Așeză ofranda înfericită
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
sufletul însingurat căuta. Astfel, Ioana dădu lovitura vieții sale! Urmară câteva zile de dragoste mare, promisiuni, speranțe și la urmă... împlinirea. Se întoarseră în satul Ioanei după vreo lună cu ceva bani puși deoparte pentru căsătorie și un modest început. Sătenii clătinau din cap neîncrezători de așa noroc pe capul Ioanei, dar îl căinau în șoaptă pe la porți pe bietul Nicolae, care habar nu avea în ce belea căzuse. Se căsătoriră fără prea multă ceremonie, căci niciunul nu avea familie sau
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
devină o nevastă cuminte și vrednică de bărbatul care o binecuvântase cu dragostea și respectul lui. În căsuța umilă prin care bătea vântul și sărăcia, viața prindea rădăcini și după un an de la unirea lor se auzi plânset de copil. Sătenii mulțumiți de întorsătura pe care o luase viața proscrisei, lăsaseră garda jos și își văzură de ale lor. După un alt an, în casa lor ceva mai înstărită se născu al doilea copil. Acum Ioana și Nicolae aveau un băiat
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
-i singuri până la căderea serii, când venea acasă din peregrinările ei cu stomacul plin și poftele trupului împlinite. Le aducea câte un colț de pâine de pe la biserica unde aștepta să-i ofere cineva vreun colac sau vreo îmbucătură sau de pe la sătenii care îi dădeau câte ceva din milă pentru copii. Vestea că Ioana își lasă copiii să rabde de foame și sete în casă cu zilele se răspândi repede în sat și oprobriul public renăscu, mai ceva ca înainte. Ioana se înhăită
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
un cățeluș când se trezea din agonie. Nu mai avea putere să plângă, biata făptură! Iliuță venea în fiecare zi la ferestră cu câte un coltuc de mămăligă rece și câte două trei fire de ceapă, smulse de prin răzoarele sătenilor să le dea surioarei, dar nu putea să intre. Stătea acolo și-i îngâna frânturi de povești din cărțulia tatei iar ea se liniștea o vreme din suspine, lipindu-și mâna de fereastra rece. El se unea cu ea prin
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
din te miri ce. N-a pus el prea mult la inimă întrecerile acestea căci nimeni nu reușise încă să îl întreacă la muncă sau la fluierat. Dar iată că într-o zi, în timp ce căra câțiva bușteni în curtea unui sătean, îl auzi pe acesta povestind cu feciorul său: - Am auzit că Măriuca, fata morarului, s-a hotărât să se mărite și că îl va lua de bărbat doar pe acela care va purta la pălărie penele păsării de aur. - O
POIANA PĂSĂRII DE AUR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375707_a_377036]
-
Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2039 din 31 iulie 2016 Toate Articolele Autorului E seară și vântul începe să bată Nori negri adunând peste sat; În zare fulgere cerul străbat Și ecouri de tunet câteodată Văzduhul răzbat. Sătenii cu coasa în spate aleargă, Spre case se-îndreaptă cu toții. Iar carele în scrâșnetul roții Pe drum de lut parc-ar vrea ca să spargă Liniștea nopții. Dar iată că ploaia începe să cadă Izbind cu putere pământul. Codrul se zbate
FURTUNA UNEI NOPŢI DE VARĂ (ANCESTRAL) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379183_a_380512]
-
luat bilet și trenul m-a dus în siguranță la destinație. De la gară până la cimitir sunt doar zece minute de mers pe jos. De curând, s-a făcut o capelă unde poate fi depus cel defunct. O mare ușurare pentru săteni care nu mai sunt nevoiți să suporte bârfa tuturor, mai ales a muierilor slobode la gură. Nimic nu scăpa privirilor lor hulpave - atunci când veneau la priveghi. Ce durere aveau ei sau ele? Mai mult îi ”rodea” curiozitatea, acea curiozitate răutăcioasă
A ÎNFLORIT LILIACUL ( ACELA PLANTAT DE MAMA...) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379257_a_380586]
-
un desăvârșit meseriaș de la care a avut multe de învățat și mama. Pasca și cozonacii, simpli sau umpluți în diverse forme, făcuți de el erau minunați. „Numai la casa lui Gociu miroase a belșug în aceste vremuri de restriște!” ziceau sătenii când, adunați, vorbeau la horă. Mi-aduc aminte că odată, ca să mă pun bine cu o fată de care-mi plăcea, și ne-am dus în pădure la Poiana Bozului unde era pământul plin de viorele, găinuși, micșunele și brebenei
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
dar care pe mine - că le-am auzit șueratul în cădere și suflul exploziei - m-au speriat cumplit. Zgomotul și vibrațiile detunăturilor produse pe rând, au spart liniștea și tihna oamenilor în amiaza acelei zilei de vară. Era duminica și sătenii erau în preajma caselor. Țara se găsea în plin război și frontul luase o întorsătură deosebită. După pierderea luptelor de la Stalingrad de către trupele germane, armata sovietică nu se mai oprea din marșul ei victorios, apropiindu-se vertiginos de granițele țării noastre
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
din Siliștea Gumești. Mă bântuie, mă răscolește o amintire O ultimă vară, ca multe alte ce s-au dus, Păstrez imaginea cu tine, pentru nemurire Tu geniul satului...dus în al geniului apus. De la deal la vale coboară lume multă Săteni Indiferenți pe drumul lor sortit, Timpul nu are răbdare, viața e atât de scurtă Pentru ei ai fost, ești... rămâi un mit. Merg îngândurați azi la centru, pe stradă Ascultând pe alocuri povești cu ,,moromeți" ,,Întâlnirea din pământuri," ,,Viața ca
DOMNULE MARIN PREDA(IN SATUL DIN SILIȘTEA GUMEȘTI) de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369289_a_370618]
-
străine Protagoniști tăi majoritatea sunt morți La porți mai latră a pustiu câte un câine. Rămâi domnule Preda amintirea unei veri Pentru mulți ,, Cel mai iubit dintre pământeni" Prozatorul tuturor timpurilor de azi și ieri Marin Preda, idolul meu dintre săteni. Valentina Geambașu Referință Bibliografică: DOMNULE MARIN PREDA(In satul din Siliștea Gumești) / Valentina Geambașu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1978, Anul VI, 31 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Valentina Geambașu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DOMNULE MARIN PREDA(IN SATUL DIN SILIȘTEA GUMEȘTI) de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369289_a_370618]
-
iată două extrase confirmând că „însemnările” unui jurnalist pot deveni foarte ușor, „opere literare, creații de sine stătătoare”, „o veritabilă memorialistică, care prezintă, firesc, date despre sine și familia părintească, despre copilăria sa, despre școlile urmate, despre prieteni, colegi și săteni, despre fapte și acțiuni memorabile și semnificative.” „Să te porți bine, mumă, și să-nveți, că suntem săraci...”. D. Tătăroiu și-a ascultat muma și a ținut cont și de sfaturile patronului ziarului interbelic „Gorjeanul”, Jean Bărbulescu, care dorea ca
LA SENAT S-A FĂCUT DREPTATE. ARTICOL DE NICOLEA N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377779_a_379108]
-
votat 81 de membri, contra 2. Mitropolitul, subscriind în capul actului, zise mișcat: "Unde-i turma, acolo și păstorul"; Gheorghe Sturza, subscriind, mulțumește lui Dumnezeu "că i-a lungit zilele ca să vadă cea mai frumoasă zi a neamului romînesc"; iar săteanul Ioan Roată zise: "Noi nu știm a ura, dar Dumnezeu știe a se-ndura". Reamintim toate acestea într-un scop îndoit. Întâi, se va vede că în acele propuneri ale Adunării sânt cuprinse însuși principiile Constituției de astăzi; al doilea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu îndrăzneala lor până a năvăli ziua-n amiaza mare asupra satelor și a escrie contribuțiuni grele pentru locuitori. Consulii austriaci promit locuitorilor români că, dacă Macedonia va ajunge sub Austria, brigandajul ar înceta imediat. De aici provine dar înclinarea sătenilor români cătră austriaci. Scrisoarea pretinde chiar că bandele de hoți din Macedonia ar fi întreținute de o mare putere. Împrejurarea că bandiții sânt tot indivizi străini dă loc la aceste supoziții. Merită a se aminti aici că bandiții, spre a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]