2,190 matches
-
de Sabin Bălașa, București, 1981; Poezii, îngr. și pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1983; Taina care mă apără, Chișinău, 1983; Scrieri alese, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1984; Lumina toamnei - Svet oseni, ed. bilingvă, Chișinău, 1985; Mama, graiul, Chișinău, 1986; Poezii de sama voastră - Stihi dlea detei, ed. bilingvă, Chișinău, 1986; Cel care sunt, îngr. și pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1987; Poftim de intrați - Vidite pojaluista, ed. bilingvă, Chișinău, 1987; Să crești mare, Chișinău, 1987; Mama, Chișinău, 1988; Rădăcina de foc, îngr. Arcadie
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
Stewart, a fost considerat cel mai sexy lead-vocal, sună destul de ridicol - în lipsa contextului de epocă! Am revăzut, cu aceeași bucurie primăvăratică și trepidație sufletească, pe care le-am simțit totdeauna la audiția muzicii Led Zep, filmul The Song Remains The Same, pus în circulație astă-toamnă pe blue-ray, re-re-masterizat, cu sunet surround. Jimmy Page dovedește încă o dată că este un maestru al lucrului de studio. Versiunea 5.1 a concertului sună exact cum trebuie să sune un concert în surround, cu instrumentele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
și voință și sînt făcuți după chipul lui Dumnezeu. Deci dar toate națiile firește se cuprind în marea nație a neamului omenesc, iar deosebitele numiri a singuratecilor nații sînt numai întîmplătoare. Așadar potrivit cu înțelepciunea este ca toți oamenii, neluîndu-se în samă întîmplătoarea lor numire, să se iubească unul pre altul ca frații și o nație să alerge în agiutorul alteia, spre înaintirea culturei de la care derază fericirea de comun. Aceasta dacă face vreo nație, arată în faptă că au agiuns la
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
constata în 1938 că „dușmanii norodului care au operat în Moldova au petrecut politica dușmănoasă pe frontu zidirii naționale- culturale. Îngunoeșă limba moldovenească cu cuvinte și termene salon- burgheze românești, au întrodus alfavitu latin neînțeles pentru truditori Moldovei. Luînd în samă șerințele truditorilor Moldovei, Prezidiumul Komitetului Împlinitor Țentral a RASS Moldovenești hotărăște: 1. A treșe scrisu moldovenesc de la I iunь anu 1938 de la alfavitu latin la alfavitu rus.“ Semnatari ai hotărîrii erau: Împlinitoru îndătoririlor Președintelui Comitetului Împlinitor Țentral a RASS Moldovenești
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
după alipirea acesteia la Uniunea Sovietică. La 10 februarie 1941, cîteva luni de la ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a adoptat legea cu privire la înlocuirea alfabetului latin cu cel chirilic de la 1 martie același an: „Luînd în samă șererea organizațiilor sovetișe soțialiste moldovenești, precum și a șetățenilor Republișii Sovetișe Soțialiste Moldovenești despre treșerea scrierii moldovenești la alfavitu rus, Sovetul Suprem al RSSM hotărăște: 1. A treșe scrierea moldovenească de la alfavitu latin la alfavitu rus pe teritoria întregii RSSM de la
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
semne și „amănunte”, care nu ar face decât să Întărească sumara mea demonstrație! (Blaga Însuși, În splendidul și unicul său roman Luntrea lui Caron, păstrat cu sfințenie și cu riscuri de familia sa În sertar până În 1990, povestind cum o samă de intelectuali clujeni, retrăgându-se din calea trupelor brutale, năvalnice, ale armatei roșii, nu au făcut decât să reitereze un act, un reflex pe care alți locuitori ai acestor meleaguri subcarpatice l-au făcut În calea invadatorilor feluriți și prădalnici
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de valută diferite (de regulă spot și forward) la cursuri de schimb stabilite (spot și forward) la data tranzacției. Dată tranzacției Dată la care se încheie tranzacția. Dată valutei (value date) Dată la care se face decontarea tranzacției: - value today (same day value) - dată valutei este aceeași cu data tranzacției; - value tomorrow - dată valutei este ziua lucrătoare următoare față de data tranzacției; - spot - dată valutei este două zile lucrătoare de la data tranzacției; - forward - orice dată a valutei ulterioară decontării spot. Poziție deschisă
REGULAMENT nr. 3 din 23 decembrie 1997 - (*actualizat*) privind efectuarea operaţiunilor valutare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116851_a_118180]
-
toți etnicii români, însă patria este doar Țara Românească. Chiar și un abecedar atât de original în universul cărții școlare precum era cel semnat de Gr. Pleșoianu specifică în declarația de intenție din Introducție că "învățătura citirii privește mai cu samă de-a face pe un copil să fie om bun și cinstit în societate și în nația sa" (Pleșoianu, 1828, p. 3). Sarcina asumată a educației este plămădirea de oameni cu cinste, mădulare ale comunității morale din care sunt parte
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lor, în timp ce pentru coloniștii romani, refugiați din calea "furiei varvarilor", aceiași munți și păduri au însemnat "azilul" naționalității lor. Iată ce spune Albineț câteva pagini mai încolo: "O mare parte din colonistii rămași în Dacia s-au tras mai cu samă pe la strâmtori și munți, unde au înformat staturi subt domnitorii naționali, păstrând a lor limbă, religie și obiceiuri" (Albineț, 1845, p. 11). Ceea ce pentru daci a fost scena ambientală a ieșirii lor colective din istorie, pentru romanii în curs de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
logistic de a "dirige și guvernà și Transylvania și Muntenia" (1861, p. 79). În interbelic, figura lui Negru Vodă este expediată în domeniul legendei, existența sa istorică fiind nu doar contestată, ci chiar ridiculizată: "Tradiția populară pune întemeierea țării pe sama lui Negru Vodă, personaj legendar, tot așa de adevărat ca și Împăratul Verde ori Roșu-Împărat din basmele noastre. [...] Radu Negru n-a existat însă niciodată, iar adevăratul întemeietor al țării rămâne Basarab cel Mare" (Patrașcanu, 1937, p. 67). Consensul istoriografic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dogmas of empiricism", în vol. From a logical point of view, pp. 20-46. 41 Platon, Timaios, 28 a, Ed. rom. p. 142. Este de urmărit și această variantă: "That which is apprehended by intelligence and reason is always in the same state; but that which is conceived by opinion with the help of sensation and without reason, is always in a process of becoming and perishing and never really is." Plato, Timaeus, Ed. eng. cit., p. 16. 42 Există și un
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care a dat acest sat mănăstirii Trei Sfetite. Acest sat însă „au fost moșie a lui Isacu Balica hatmanul, ctitorul și ziditoriul cel dintâiu aceștii mănăstiri” (Frumoasa). Si însuși vodă spune că: „Stându cu toții la divan și luîndu-le domniia mea sama cu amănuntul pe direse ce au arătatu...s-a dovedit că satul acesta Coicenii este dreptu al sfintii mănăstiri Sfete Arhangheli (Mihail și Gavril)...” Pe săteni i-a făcut poslușnici ai mănăstirii și i-a scutit de unele dări. - Mărite
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstirea Hlincea și mănăstirea Bârnova pentru niște mori de apă făcute de „Marco Rusul mai gios de morile gălătenilor, dzicând călugării de la Bârnova cum acele mori sunt pre locul lor, pe hotarul Ciurbeștilor. Iar călugării de la Hlincea așa au dat samă...cum sântu pre locul lor; și ne-au arătat și ispisoc de danie și de miluire.” Vodă însă nu i-a crezut nici pe hlinceni, nici pe bârnoveni ,ci a trimis „pre Rugină vornicul de gloată și pre Corlat uricariul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Nicolai Mavreocordat, și ne-au lovit joi, la 8 ceasuri din zi; și lovindu-ne fără veste, în Curte, cu războiu, apărându-ne am mers până la mănăstire la Cetățuea, și în mănăstire încungiurându-ne ne-am bătut. Si întâmplându-să și o samă de tătari la sfânta mănăstire la Aron-Vodă, au venit și ei întru ajutor și am ieșit și noi din mănăstire, și dând războiu nemților...i-am înfrânt, și o samă dintr-înșii au căzut la robie, iar o samă au
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în mănăstire încungiurându-ne ne-am bătut. Si întâmplându-să și o samă de tătari la sfânta mănăstire la Aron-Vodă, au venit și ei întru ajutor și am ieșit și noi din mănăstire, și dând războiu nemților...i-am înfrânt, și o samă dintr-înșii au căzut la robie, iar o samă au perit la războiu, care trupurile acelor periți s-au făcut movilă, întru pomenire vecinică... în care movilă este și Franță căpitanul, împreună cu alte trupuri.” - Este vorba de movila pe care
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
o samă de tătari la sfânta mănăstire la Aron-Vodă, au venit și ei întru ajutor și am ieșit și noi din mănăstire, și dând războiu nemților...i-am înfrânt, și o samă dintr-înșii au căzut la robie, iar o samă au perit la războiu, care trupurile acelor periți s-au făcut movilă, întru pomenire vecinică... în care movilă este și Franță căpitanul, împreună cu alte trupuri.” - Este vorba de movila pe care se găsește „Crucea lui Ferencz”, mărite Spirit. Din câte
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Egumenul a arătat un ispisoc de la Duca Vodă cum că pivnița este a mănăstirii și a susținut că pivnița nu era așa risipită „ce-ar fi aflat-o făcută gata”. Slujbașii domnești trimiși la fața locului nu au luat în samă cele făcute de Cârste. Vodă Constantin (Mavrocordat) a hotărât ca egumenul mănăstirii Cetățuia să-i dea lui Cârste blănarul o sută de lei și pivnița să fie a mănăstirii. Te rog, dragule, să mă ierți că ți-am vorbit atât
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
celi ce v-ar poronci starița, căci care să va arăta împotrivitoare i s-au dat voie să le arate preasfinții sale părintelui mitropolitului. Si după vina lor să să pedepsască. Asta poroncim.” - O fi fost tinerică noua stareță - bag samă - și nu avea autoritate față de altele mai în vârstă sau față de poslușnicii mănăstirii. Altfel, eu nu văd de ce era nevoie de o poruncă domnească, mărite Spirit.Totuși, poruncile domnești în ajutorul călugărițelor se înmulțesc. Una din aceste porunci este cea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mărie ta sănătos. Facem știre măriei tale...Ce noi...am mărsu și am strânsu oameni bătrâni den sat den Buciumi...și i-am întrebat: a cui au fost acest loc Buciumi și cum i-au fost povestea? Ce au dat samă...precum acestu loc Buciumi au fostu sat domnesc, și la domnie mării sale Ducăi vodă, a doua domnie...fiindu Păun vamăș și fiindu o mănăstire în Dealul Brândzii la Clate și Duca vodă au dăruit acest loc Buciumi lui Păun
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ispravnice de ținut, pe unii ca aceia să-i înfrânezi și să-i pui ca să slujască la toate cele ce vor fi trebuințăle...Insă și egumenii, de-i vor asupri pe oameni mai mult slujba peste obicei, dumneata să iei sama...iar de le-a păre oamenilor cu greu a sluji după obiceiu vechi, să aibă a sluji...câte 24 zile de an.” Pe lângă atâtea lucruri pe care le știam în mare parte de la celelalte mănăstiri, aici întâlnim un lucru nou
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Gh. Guțu, introducere de Maria Holban, comentariu istoric de N. Stoicescu, studiu cartografic de Vintilă Mihăilescu, indice de Ioana Constantinescu, notă asupra ediției de D. M. Pippidi, București, 1973, p. 280-281. 2 Ion Neculce, Opere. Letopisețul Țării Moldovei și o samă de cuvinte, ediție critică și studiu introductiv de Gabriel Ștrempel, București, 1982, p. 24, 296, 421, 467 etc. 3 Constantin Sion, Arhondologia Moldovei. Amintiri și note contemporane. Boerii Moldovei, ediție îngrijită de Rodica Rotaru, Mircea Anghelescu, Ștefan Gorovei, București, 1973
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
supărăcioasă, mor și nu te văz voioasă. Că mi-i dor și că mi-i jele de tinerețile mele Ce le-am petrecut cu jele. Cu jele și cu năcaz și cu lacrimi pe obraz. Eu de lacrimi nu bag samă, că le șterg cu o năframă, Dar mi-e milă de obraz, că rămâne fript și ars ! Cântec De-am avut de n-am avut, Am trăit cum am putut, la nimenea n-am cerut. C-am avut o cărărușă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
trei ore rumegă pe hat. De din sus, ia vine Gheorghieș, vecinu’ Care n deal la crâșmă își făcuse plinu’. Privind cu ochi tulburi, cu obrazul supt: - «Tulai tu Ioane, răsturnat-ai caru’ Știe tată-tu? Mânce-te amaru’ ?» - «Bag sama că știe. Doară-i gheghesubt!» Decizie înțeleaptă De azi dimineață cei doi ocoși ai satului, Gheorghe și Ion nau ieșit din făgădău. Acuma că se făcu noapte, Gheo vine cu propunerea : - «Măi Ioa, eu așe zic, că n-ar fi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
putea ține pe picioare să stăm și să mai bem un cop, iar de nu ne putem ține pe picioare, atunci să meiem acasă !» Vinovatul Cei doi nu se văzuseră de cîteva zile. Acuma, întâlnindu-se în uliță, Gheorghe băgă sama că Ion umblă cu o mână legată în fașă pe după gât. - «No, care-i baiul măi Ioa, cum de te-ai betejit ?» - «D apoi cum ? Asară când tocmai ieșeam de la făgădău, am luat-o fain frumos ca omu cumsecade către
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Ioa, cum de te-ai betejit ?» - «D apoi cum ? Asară când tocmai ieșeam de la făgădău, am luat-o fain frumos ca omu cumsecade către casă. Și cînd să dau colțu’, toaieșul cela de Pavăl trece în goană, fără să bage sama unde calcă, și mi-o fărâmat dosu palmei cu cizma, no !». Confuzie Intr-o altă bună zi, de februarie de data aceasta, îl întreabă acelaș Gheorghe pe acelaș Ion : Ia zâi măi Ioa, cum ți-o ieșit rachiul ?» -« D’apoi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]