2,500 matches
-
să spui, pe vremea mea cine te-ngăduia să spui dirept, că era lumea hitleșugoasă și erau rău om Bogdan Vodă, D-zeu să-l ierte... Îmi mâncam capu de spuneam. Dar acu, venind de la târg din Hîrlău, meream cu sania pe drumul de țară și luna juca prin năuri... și mi s-a făcut așa deodată parec-aș fi mers la Suceava și parecă eram tânăr și mi-or venit în minte câte toate din tinereța cea deșartă - și cum am
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
am spus nimănui unde fusesem... Dar veni iarna și nu mă mai puteam duce... Am început a cobi de dor și m-am îmbolnăvit. Stam închircit într-o blană pe cuptor și doream să mor... când deodată aud zurgălăi de sanie. Mama intră în casa de tors; era îmbracată într-o rochie moare neagră și pusese mănuși pe mînile ei foarte mici. - Unde mergi, mamă? întreb eu. Mă lași să mor singur... - Nu, dragu mamei, n-ai să mori, zise ea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
zile întregi, mai ales pe timp de iarnă, când nu venea nimeni, nici măcar vreun călugăr. Și mai cumplit era noaptea, când veghea peste lumea nemișcată, ca în noaptea cea albă și încremenită de ger. Aproape de miezul nopții a apărut o sanie trasă de doi bărbați: Iscru, mai greoi acum și copleșit de viață, și Petru, unul dintre băieții lui Ioniță, Bubosu. Erau obosiți, înfrigurați și flămânzi. Plecaseră de cu seară cu trupul lui Vlad, descăpățânat și cu brațul drept ținându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
înapoi după galoșii. Pășea fără să aibă cea mai mică idee încotro se îndreaptă. Auzea felinarele cântând, iar vântul trecea prin ea, făcând-o să tremure și mai rău în ciuda șalului cu care era acoperită. Nu reușea să discearnă clinchetul săniilor și nici tropotul mut al copitelor, iar caii erau cât pe ce să o doboare, dacă nu ar fi fost struniți mai bine de vizitii în caftane verzi ale căror vorbe, adresate ei sau echipajelor lor, se pierdeau în aerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
de a fi pe marginea prăpastiei. ă Orașul nu va mai arăta la fel pentru mine, spuse el, în timp ce treceau peste Fontanka înghețată printre două rânduri de mesteceni puși acolo pentru a marca drumul. Dincolo de copaci, niște bărbați încărcau o sanie cu blocuri de gheață tăiată din râu. Porfiri Petrovici nu răspunse. ă Sunteți polițist? întrebă Virginski. ă Sunt investigator. Magistrat investigator. ă și el este cu adevărat mort? ă Așa cred. În timp ce drojki încetini, el surprinse cu privirea bustul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
repede prin cea mai rece și mai senină zi de iarnă de până acum. ă Ăștia-s nebuni, mormăi Salitov. Porfiri se întoarse să vadă motivul iritării acestuia. Privirea lui Salitov era fixată asupra unui derdeluș din lemn construit pentru sănii pe râul înghețat. Era duminică dimineața și căutătorii de senzații urcau câte patru scările spre culmea derdelușului, iar, în timp ce coborau pe partea cealaltă, strigătele lor atârnau în aerul gol. Majoritatea erau băieți și tineri, însă erau și niște fete acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
după el. Capitolul douăzeci și doi Cel mai sfânt om din Rusia Cum se crăpa de ziuă, opt sute de veresete la sud de St Petersburg, în orașul Kaluga, un tânăr adjunct de magistrat investigator se ridică de la locul său din sanie. Ievgheni Nicolaevici Ulitin se așeză lângă cârmaci și își aruncă neglijent o blană de oaie peste picioare. Purta deja două haine de blană, măsuși groase și o ushanka grea. Ochii săi albaștri era obosiți din lipsă de somn, iar fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
unei vijelii furioase, Ulitin nu mai părea atât de sigur. Sau mai degrabă își dorea să nu fi fost atât de sigur. Închise ochii. Era ca și cum nu ar fi vrut să se surprindă în situația de a aplela la rugăciune. Sania se zgudui, iar Ulitin, care nu se simțise atât de singur în viața sa, era de-a dreptul fericit să îl vadă pe Nikita cocoțându-se pe capră lângă el. ă Stavorgin's Copse. Dacă o ținem tot în dreapta ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Doar nu aveți de gând să mergem acum? ă Nu avem timp de pierdut, strigă Ulitin, ridicându-se în picioare. Nikita dădu din cap cu regret. ă Nu, nu, nu, măria ta. Se va întuneca înainte de a reuși să scot sania afară. Mai bine ar fi să așteptăm până mâine. Vedem cum stau lucrurile de dimineață. Amintindu-și cum se simți când Nikita se întorsese la sanie în mijlocul furtunii, Ulitin nu mai insistă. Se utiă apoi la telegramă și i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
ă Nu, nu, nu, măria ta. Se va întuneca înainte de a reuși să scot sania afară. Mai bine ar fi să așteptăm până mâine. Vedem cum stau lucrurile de dimineață. Amintindu-și cum se simți când Nikita se întorsese la sanie în mijlocul furtunii, Ulitin nu mai insistă. Se utiă apoi la telegramă și i se făcu milă de sine. Clipi des pentru a nu izbugni în plâns. § Se apropiau de mănăstire pe râul înghețat Zhidra. Ulitin zărea crucile din aer brăzdând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
albastre, culoare care de la distanță nu putea fi diferențiată de cea a cerului. De la poarta de pe râu până la mănăstire ducea o potecă abruptă peste muntele împădurit. Ulitin auzise că unii plegrini o străbăteau în genunchi. Îl lăsă pe Nikita cu sania la poartă și se porni pe jos înspre biserică însoțit de un călugăr ce lăsa impresia că îl așteptase. Așa sunt ei, se gândi Ulitin. Le place să învăluiască totul în mister. Tânărul călugăr era agitat și vorbăreț și părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
săruta, în schimb însă îi șopti ceva la ureche, apoi se retrase. Ulitin aproape crezu că îi trase cu ochiul. Aproape de omul pe moarte, Ulitin își aminti cum se simțise cu o zi înainte când Nikita îl lăsase singur în sanie, când certitudinile sale raționaliste fuseseră spulberate de viscol. Ochii bătrânului, plini de umilință infinită, se întoarsera cu greutate înspre Ulitin. ă Ce dorești să mă întrebi? Vocea părea că vine de departe, iar buzele călugărului abia se mișcau, încât era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
stațiuni montane. Luana și Ștefan s-au bucurat de una din acestea. Muntele era plin de zăpadă, camerele încălzite. Ștefan adora să schieze. S-a chinuit două zile s-o învețe să se țină pe tălpile de lemn. Luana prefera sania. Au făcut atâtea pârtii, pe tot felul de sănii improvizate, de-au crezut că nu vor mai ajunge acasă în bună stare. Noul an i-a găsit strâns îmbrățișați, dorindu-și, unul altuia, ca nimic, niciodată, să nu-i despartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
una din acestea. Muntele era plin de zăpadă, camerele încălzite. Ștefan adora să schieze. S-a chinuit două zile s-o învețe să se țină pe tălpile de lemn. Luana prefera sania. Au făcut atâtea pârtii, pe tot felul de sănii improvizate, de-au crezut că nu vor mai ajunge acasă în bună stare. Noul an i-a găsit strâns îmbrățișați, dorindu-și, unul altuia, ca nimic, niciodată, să nu-i despartă. Luana purta pantalon negru de mătase transparentă. Pielea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
neînduplecat în ceea ce mă privește, încă nu m-a iertat, Noiembrie, întâia ninsoare, ninge cu fulgi mari, cărnoși, până mâine dimineață totul va fi acoperit de zăpadă, Daniel e încântat de ninsoare, nu știu cum vom ajunge mâine la școală, îmi cobor sania din pod, râde el către ninsoare, îmi fac pârtie, Unde, Daniel? De sus de la toacă până-n poarta bisericii celei vechi, Daniel învață pentru mâine la geografie, stă pe laviță cu picioarele întinse spre foc, a venit cu cartea de geografie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
se ajungă una pe alta de la un capăt la altul al, ne apropiem de blocul Aidei, La care scară? întreabă șoferul, ultima scară, răspunde Aida ușor aplecată înainte și Octavian își face cu greu loc printre copiii ieșiți deja cu săniile printre blocuri, chiar dacă zăpada abia s-a pus, ninge cu fulgi tot mai mari, oprește șoferul mașina la ultima scară, Aida vrea să plătească, dar eu o împiedic, îi fac semn lui Octavian că nu acum, n-am bani la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
stat În cerc pe pajiște În fața Centrului de Antrenament de Supraviețuire Arctică - Nunavik, Împreună cu zece necunoscuți veniți de prin toată lumea, gata, ca și mine, să se arunce În cea mai mare aventură a vieții lor : zece zile de mers cu săniile trase de husky, de explorat așeză- rile inuite din sălbăticia arctică și de construit igluuri În care să ne adăpostim peste noapte. Nici unul dintre noi nu bănuia la acea vreme cât de greu vor atârna cele treizeci de kilograme de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
hotel cu apă, Încălzire și lumină curentă, la care să vă Întoarceți seara. Dacă nevoile vă vor fi satisfăcute depinde numai de voi și de mama natură. Apă, mâncare și ce va mai fi nevoie - toate vor trebui cărate cu săniile sau, la nevoie, În spate, iar focul și adăpostul le vom face la fața locului seară de seară. VĂ spun de la Început ca să nu aveți surprize acolo. Veți Învăța să navigați În tundra arctică orientându-vă după soare, lună, stele
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
contemplat, aproape Înduioșată, pentru prima oară În viață, primele cuvinte În inuktitut pe care le văzusem vreo- dată, Înscrise pe aripa avionului. Semănau cu niște pictograme concepute de niște copii, aducând cu formele simplificate ale țurțurilor de gheață și ale săniilor trase de husky. „Hai mai bine să mergem la film !“, răsună din nou, pe neașteptate, vocea din fundul minții. iar peste ea suprapuse alte voci, care răsunară din ce În ce mai tare. Ai mei se ceartă În bucătĂrie. Se ceartă de la niște cartofi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
În costum de baie și cu ochelari de soare nu aș fi fost mai surprinsă decât să văd șirul celor cinci motoneiges frumos aliniate la ieșirea din baraca ce servea drept aeroport. Îmi aminteam cu precizie că Tukalaq ne promisese sănii trase de husky, dar acesta zâmbi cam jenat, Îngustându-și și mai mult ochii lui vicleni la Întrebarea mea. După cum vedeți, viața În Nunavik e motorizată În zilele noastre, râse el făcându-ne semn să urcăm, câte doi, pe moto-
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
primărie, unde ne pregă- tise o mică masă festivă tradițională. Trecând pe lângă curțile oamenilor am văzut foci Înghețate sub formă de arc, cu nasul și coada În sus, În pozițiile În care fuseseră capturate, piei de caribou puse la Întins, sănii, ski-doo-uri, jeepuri și chiar un pian cu câteva clape lipsă. Satul părea pustiu. Numai nelipsiții câini husky apăreau ca din senin și se gudurau pe la picioarele noastre, dornici de companie. Într-un sătuc pierdut În marele Nord sosirea unui grup
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
notă joasă la exhalație și una Înaltă la inhalație, cu accelerări de ritm și acalmii, Încât orice cântăreață modernă de jazz le-ar fi invidiat pentru efectul obținut. Nu puteam să-mi revin din lanțul de surprize : moto‑ neiges În loc de sănii trase de husky, rangers - miliția inuită În serviciul armatei canadiene -, topirea ghețarilor, katajak interpretat de un fel de punkiste - mă aflam În plin postmo- dernism. Deodată una dintre cântărețe se opri brusc și izbucni În râs. Cealaltă Își ridică mâinile
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
specializat de asemenea , să urmărim echipa de reporteri care au fost la Olimpiada de iarnă în 2010 (opt comentatori - Alina Alexoi (patinaj artistic, biatlon), Vlad Arhire (biatlon și schi fond), Monica Bucur (schi alpin și schi fond), Dragoș Cojocaru (bob, sanie și skeleton), Sorin Hobana (sărituri cu schiurile, schi acrobatic, combinata nordică, snowboard, patinaj viteză, curling, festivitățile de deschidere și de închidere), Emil Hossu-Longin (hochei), Cristian Mîndru (schi alpin, schi acrobatic, short track) și Andi Vilara (hochei, festivitățile de deschidere și
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
minții, 4.important este animalul cu ajutorul căruia se practică concursul (cal, cocoș, taur, câini, cămile, lame, purcei...), adjuvant tratat ca un camarad, coechipier, 5.obiectul prin care se realizează jocul: minge, rachetă, plasă, aparat..., ori de vehiculul de deplasare (biciclete, sănii, schiuri, role, schiboard, planșe, schi nautic, wind surfing, wakeboardul), sportul depinde de mediul natural sau de acela artificial (piscine, sauna, jacuzzi, schi pe nisip), 6.mediul de deplasare: aer, apă, gheață, zăpadă: mașina, mingea sau obiectul și modul de prindere
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
le sar "capacele". Fie că e vorba de sporturi de iarnă, de vară, individuale sau de echipă mereu se vor găsi destule fotografii care să umple noi și noi albume sau topuri. Ciclismul poate transforma mult un om. În general, săniile alunecă pe gheață mai bine decât oamenii. Nu trebuie uitată violența publicului, care își descarcă adesea nemulțumirile pe stadion, suporterii nu înțeleg că sportul, mai presus de toate, înseamnă fair-play. Ei nu înțeleg că, prin astfel de manifestări, vor deteriora
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]