2,488 matches
-
copil vor vedea pe stradă le va face inimile să tremure, este adevărat că, și după ce se vor căsători și își vor întemeia familii, copiii aceștia abandonați le vor însoți mereu, le vor trezi noaptea cu tăcerea lor, alunecând pe sănii uriașe între cer și pământ, dar, cu toate acestea, ele pot alege, viețile lor sunt încă deschise, a mea nu mai este. Uneori Hava mă privește sceptică, iar eu mă întreb dacă nu cumva îmi citește gândurile, gândurile mele eretice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Pentru că vântul produce dunele În formă de piramidă, și nu de Parthenon”. „Urăsc spiritul Iluminismului”, zise Diotallevi. „Continuu. Cultul lui Ra nu apare În religia egipteană Înainte de Noul Imperiu, deci provine de la celți. Amintiți-vă de Sfântul Nicolae și de sania lui. În Egiptul preistoric, nava solară era o sanie. Și cum această sanie n-ar fi putut să alunece pe zăpadă În Egipt, originea ei trebuia să fie nordică...” Nu mă lăsam: „Dar Înainte de inventarea roții se foloseau sănii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
nu de Parthenon”. „Urăsc spiritul Iluminismului”, zise Diotallevi. „Continuu. Cultul lui Ra nu apare În religia egipteană Înainte de Noul Imperiu, deci provine de la celți. Amintiți-vă de Sfântul Nicolae și de sania lui. În Egiptul preistoric, nava solară era o sanie. Și cum această sanie n-ar fi putut să alunece pe zăpadă În Egipt, originea ei trebuia să fie nordică...” Nu mă lăsam: „Dar Înainte de inventarea roții se foloseau sănii și pe nisip”. „Nu mă Întrerupe. Cartea spune că mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
spiritul Iluminismului”, zise Diotallevi. „Continuu. Cultul lui Ra nu apare În religia egipteană Înainte de Noul Imperiu, deci provine de la celți. Amintiți-vă de Sfântul Nicolae și de sania lui. În Egiptul preistoric, nava solară era o sanie. Și cum această sanie n-ar fi putut să alunece pe zăpadă În Egipt, originea ei trebuia să fie nordică...” Nu mă lăsam: „Dar Înainte de inventarea roții se foloseau sănii și pe nisip”. „Nu mă Întrerupe. Cartea spune că mai Întâi trebuie să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de sania lui. În Egiptul preistoric, nava solară era o sanie. Și cum această sanie n-ar fi putut să alunece pe zăpadă În Egipt, originea ei trebuia să fie nordică...” Nu mă lăsam: „Dar Înainte de inventarea roții se foloseau sănii și pe nisip”. „Nu mă Întrerupe. Cartea spune că mai Întâi trebuie să se identifice analogiile și pe urmă să se găsească motivele. Și aici spune că, până la urmă, motivele sunt științifice. Egiptenii cunoșteau electricitatea, altfel n-ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
al încăperii, același covor subțire, în culorile curcubeului, întins între el și cei care-i solicitau o audiență. În linii mari, discuția a respectat coordonatele celei anterioare, avute în capitală: eu eram un individ periculos pentru Sabina, pentru că „treceam cu sania ideilor mele peste personalitatea ei” (de unde naiba știa el care erau ideile mele?), femeile nu sunt făcute pentru provocări intelectuale, ele au nevoie doar de progesteron și foliculină, oricum Sabina va rămâne diminuată intelectual toată viața, tot ce-i trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
dea conductorul peste el și să-l facă de râs, că stă la clasa întîia cu bilet de a treia. Zăpada ce o lăsaseră în București era o jucărie față de ce găsiră la Amara. La sosire, în Costești, îi așteptau sănii. Nadina tresăltă de bucurie. Cum ajunseră acasă, porunci pentru a doua zi o plimbare cu sania prin împrejurimi. Grigore se sculă mai devreme, să îngrijească de plimbarea proiectată. Avu însă o surpriză neplăcută. Aseară, Ichim, bătrânul vizitiu de nădejde, după ce
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
bilet de a treia. Zăpada ce o lăsaseră în București era o jucărie față de ce găsiră la Amara. La sosire, în Costești, îi așteptau sănii. Nadina tresăltă de bucurie. Cum ajunseră acasă, porunci pentru a doua zi o plimbare cu sania prin împrejurimi. Grigore se sculă mai devreme, să îngrijească de plimbarea proiectată. Avu însă o surpriză neplăcută. Aseară, Ichim, bătrânul vizitiu de nădejde, după ce a deshămat iepele de la sania cea bună și le-a adăpat, când le-a băgat în
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Cum ajunseră acasă, porunci pentru a doua zi o plimbare cu sania prin împrejurimi. Grigore se sculă mai devreme, să îngrijească de plimbarea proiectată. Avu însă o surpriză neplăcută. Aseară, Ichim, bătrânul vizitiu de nădejde, după ce a deshămat iepele de la sania cea bună și le-a adăpat, când le-a băgat în grajd să le lege la ieslea lor, nu se știe cum și ce, dar s-a pomenit cu iapa roaibă, sperioasă, că începe să sară în două picioare, ș-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
iapa roaibă, sperioasă, că începe să sară în două picioare, ș-apoi să zvârle din copite până tot l-a zdrobit pe bietul om de I-au scos pe cergă afară. Așa că nu-i chip să mai iasă dânsul cu sania, iar ceilalți vizitii nici unul nu s-ar încumeta să mâie iepele prea buiestre. Grigore era plictisit și pentru Ichim, dar mai cu seamă din pricina Nadinei care, fiind amatoare de iuțeală, nu ar fi mulțumită să o plimbe cu caii de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Smarandei, c-a fost doar căprar la artilerie și a strunit tot felul de cai, încît are să se joace cu iepele. Îl chemară degrabă. Totuși, abia spre amiază porniră. Nadina luă lângă ea pe Titu, pe Raul îl trecu în sania a doua cu Grigore, care o sărută în gând pentru acest gest. După indicațiile lui Grigore, sania Nadinei o luă înainte având să facă circuitul Ruginoasa, Bîrlogu, Babaroaga, Gliganu, Lespezi și acasă. Înfășurați în bunzi imense, cât niște pelerine medievale
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se joace cu iepele. Îl chemară degrabă. Totuși, abia spre amiază porniră. Nadina luă lângă ea pe Titu, pe Raul îl trecu în sania a doua cu Grigore, care o sărută în gând pentru acest gest. După indicațiile lui Grigore, sania Nadinei o luă înainte având să facă circuitul Ruginoasa, Bîrlogu, Babaroaga, Gliganu, Lespezi și acasă. Înfășurați în bunzi imense, cât niște pelerine medievale, acoperiți cu pleduri groase și îmblănite, sfidau gerul aspru ce dăinuia de peste o săptămână. Cum ieșiră din
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
groase și îmblănite, sfidau gerul aspru ce dăinuia de peste o săptămână. Cum ieșiră din Amara, câmpia albă se desfășura în fața lor ca o nesfârșită mantie de hermină, scânteind în lumina soarelui mușcător. Șoseaua tăia o dâră lucioasă, rectilină, pe care sania aluneca vertiginos. Petre, în picioare, puțin plecat înainte, îndemna iepele arar, cu un plescăit de limbă, energic. În sumanu-i cenușiu, cu căciula neagră de miel pe o ureche, părea mai înalt și mai voinic de cum era. Nadina nu mai tăcea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Bîrlogu, prin Babaroaga, prin Gliganu. Pe când alergau acum spre Lespezi, văzură de departe un cârd de ciori, poate câteva sute, de-a curmezișul șoselei, o împroșcătură de cerneală pe o colosală coală de hârtie. Flămânde și obraznice, ciorile numai când sania era să dea peste ele zbucniră brusc de pe pământ cu zgomotos fâlfâit de aripi și croncăneli. Iapa înaintașă, într-un acces de spaimă, făcu o săritură în dreapta să se ferească parcă de primejdie, în aceeași clipă Petre o croi cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și frica tovarășei sale de oiște. ― Ce faci? Ce faci? țipă deodată Nadina. Ne omoară!... Ajutor! Se agăță îngrozită de gâtul lui Titu, în vreme ce caii, sforăind și ciulind urechile, goneau nebunește, izbind deseori cu picioarele dinapoi în frontalul bombat al saniei. Atunci răsună glasul lui Petre, încrezător: ― Nu vă speriați și nu vă fie frică, coniță, dacă sunteți cu mine! Glasul acesta aspru și ciudat îi împrăștie deodată orice teamă. Auzi acuma și pe Titu, care nu-și pierduse cumpătul, zicînd
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
parcă vedea cum i se încleștează mușchii brațelor ca niște căngi de oțel și cum îi cresc mereu puterile, cu cât își înfige picioarele mai dârz în pământ. Își recăpătă calmul complet. Ajunse iarăși veselă în Amara și, coborând din sanie, râse de toată întîmplarea, ciripind gălăgios: ― Am tras o spaimă neroadă... Bine c-am avut un vizitiu energic! Petre își întoarse spre ea fața îmbujorată de bătaia gerului, cu mustăcioara aburită și pișcată de sloiuri, cu ochii mici, sfredelitori, în
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nouă care făcea furori la Paris. Jos, dădu peste Grigore. ― A, Grig?... M-ai întrecut, monșer... Credeam că voi fi cel dintîi! strigă apropiindu-se cu mâna întinsă. Grigore, fără să-i observe mâna, răspunse întunecat: ― Pleci imediat la București!... Sania e la scară. Brumaru îngălbeni, bolborosi vorbe fără șir, se miră. Grigore insistă: ― Ai un sfert de oră. Grăbește-te! Peste un sfert de oră Raul era îmbrăcat. Petre, care ținea încă locul lui Ichim, ridică biciul. Pe când porneau, din
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ei, spunând că sensibilitatea firească îi e maltratată în căsnicia asta în fiece moment. Spre seară s-a mai înviorat, iar la întoarcere a fost drăguță și veselă, a ciripit tot timpul, a râs de glumele lui Titu, a oprit sania ca să admire luna și a lălăit felurite cântece franțuzești cu glasul aburit de ger. Nadina într-adevăr se simțea într-o situație încurcată și nu știa ce atitudine să aibă din pricina lui Grigore care, fără să bage de seamă ceilalți
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pe jos, un grup de țărani o întîmpină în curtea conacului. Se roși și se enervă. Între țărani era și Petre, pe care oamenii îl luaseră socotind că are să fie ascultat cu mai multă bunăvoință, fiindcă a purtat-o cu sania. Flăcăul însă n-apucă să rostească nici trei vorbe că Nadina îl și întrerupse cu asprime: ― Ce, ați început acuma să-mi ațineți calea? Nu v-am spus că nu vînd? Atunci ce mai vreți? De ce nu mă lăsați în
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
sânii, pântecele, picioarele, fără ca ea să-și mai dea seama. Ochii ei îngroziți priveau pe țăranul care năvălise în camera ei. Într-o frântură de secundă i se păru cunoscut, își reaminti ca este vizitiul care a plimbat-o cu sania când s-au speriat caii, și cât a impresionat-o atunci forța lui neobișnuita și siguranța lui liniștită, apoi că totuși acuma tocmai același om a venit s-o omoare. În aceeași vreme îi auzea întrebarea răcnită și îi vedea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Fratele cel mai mare Gelu, împreună cu vărul Ilie Avram, băiatul cel mai mare al mătușii Tinca, soră cu tata, au plecat la Iași ca să-l aducă în sicriu. Au găsit un căruțaș care s-a învoit să-l aducă cu sania până la noi, acasă. Dar din cauza nămeților și a troienelor nu l-a putut aduce conform învoielii, ci s-au oprit în satul Știoborăni, unde tata avea pe sora cea mai mică, Maghița, căsătorită cu moș Toader Lupu. El avea boi
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
a troienelor nu l-a putut aduce conform învoielii, ci s-au oprit în satul Știoborăni, unde tata avea pe sora cea mai mică, Maghița, căsătorită cu moș Toader Lupu. El avea boi buni, puternici, și l-au pus în sanie și pe 9 martie a ajuns cu el acasă, la noi. Când a fost dus la groapă, mama nu l-a putut conduce pe ultimul drum, fiindcă zăcea la pat. Am fost nevoiți să vindem o vacă din cele trei
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
a troienelor. Sora mea avea de parcurs 15 km până acasă. Până la prima localitate rurală, de pe traseu, surorii mele i-au digerat labele picioarelor. Acolo, tatăl unei colege de-a ei, s-a îndurat de ea, a pus caii la sanie și a adus-o acasă cu sania. Mama, când a văzut nenorocirea a luat repede frunze de varză albă crudă și i-a înfășurat picioarele. La intervale de timp, schimba frunzele. În câteva ore picioarele degerate șiau revenit la normal
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
15 km până acasă. Până la prima localitate rurală, de pe traseu, surorii mele i-au digerat labele picioarelor. Acolo, tatăl unei colege de-a ei, s-a îndurat de ea, a pus caii la sanie și a adus-o acasă cu sania. Mama, când a văzut nenorocirea a luat repede frunze de varză albă crudă și i-a înfășurat picioarele. La intervale de timp, schimba frunzele. În câteva ore picioarele degerate șiau revenit la normal. Sora mea a avut noroc că a
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
azurii, violete. Drumul meu spre casă trecea pe lângă parcul copiilor, unde un popor de prichindei mânjiți de acadele se opreau năuci în fața căsuțelor unde se vindea limonada și turtă dulce. Un tată gros îmbrăcat, care trăgea după el pe ghețuș sania călărită de fetița lui, mi-a făcut cu ochiul. Era un patron pe care îl cunoscusem la altă ruletă. Brusc m-am simțit oribil. Firește că îmi promiteam mereu să mă rup de lumea ruletei. Dar în vremea aceea publicam
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]