1,572 matches
-
așa ne-a spus maistru’!” Domne, și mi-a dat vreo patru pumni de m-a amețit. Am văzut stele verzi... cum să spune În vorbă românească. Și i-am zis: „De ce dai, domne-n mine că... te tai cu sapa aicea și te Îngrop În porumb!”. Atuncea a scos pistolu’ cu rachete și a tras cu racheta... Când se trăgea cu racheta eram obligați să ieșim la marginea punctului de lucru... Ne-am culcat pe burtă, a venit de la colonie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
brațul, duceai În capătul ăsta, duceai În capatul ăla... A fost un chin... Nu te lăsa chiar dacă ningea, chiar dacă era urât afară, că trebuia să-ți dea de muncă. Și canalele le curățai cu mâna, că n-aveai hârleț sau sapă, și restul tot făceai cu mâna... smulgeai de-acolo ca să se facă canale, că dădea apă, irigații... A fost foarte greu... Și nu aveam pachet, țigară, pâine... Nu aveam nimic, nimic, numa’ rația... și nici n-a știut nimenea În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Mazar-pașa“). Principalele puncte ale „programei“ propuse de opoziția parlamentară la înce putul lunii iunie 1875 se refereau la adoptarea unei politici externe independente („o politică românească, o politică de pace“), la îmbunătățirea stării „claselor muncitoare“ („săteanul este astăzi adus la sapă de lemn“), la reducerea cheltuielilor publice, la acordarea unei reale independențe clerului și profesiunilor libere, la aplicarea consecventă a principiului descentralizării și a încurajării - în spirit practic burghez - a inițiativei private („Activitatea cetățenilor, forțele și inteligența țării și chiar a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ultima dată la spital - remarcă nașa Floarea - „n-a lăsat o lingură nespălată”. La rîndul său, nici tata n-a fost, cum am scris în fișele respective, un „agricultor”. Din cîte am dedus, nu-i prea plăcea „să tragă la sapă”, să stea toată ziua pe cîmp, cu capul în soare. Mai bucuros și cu mai mult spor făcea altceva. Orașul, în care își cheltuise o parte din tinerețe, îl învățase cu o anumită „boierie”: peticit l-am văzut, desculț însă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
limbajul falsifică realitățile. Noi n-avem șomeri - se spune -, cum au capitaliștii, ci „persoane disponibilizate”. Numai în județul Bacău sînt peste 20.000. Facem, apoi, „o nouă revoluție agrară”, dar „n-avem, tovarăși, motorină ca să discuim, așa că spargeți bolovanii cu sapele”! *Prea des convorbiri exclusiv alimentare și meteorologice. Monotonie! Încerc unul dintre lucrurile cele mai dificile azi: să rămîn rezonabil. *Ce persistentă e amintirea anumitor vise! Deși au trecut destule zile de la visul cu călugărașul care mi-a spus „Ai să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
taie, partidul spânzură și totul se știe bine până sus. Nu există dezinformare, cum credeți dvs., partidul cu întreg aparatul lui formează a patra armată a țării, dar e prima pe scară ierarhică. Deci, până acum doar muncitorul e cu sapa și duce în spinare patru cu mapa: activistul de partid, securistul, milițianul, militantul; la care se adaugă și al cincilea, care e numai de formă: sindicatul. Iată de ce o ducem prost. Iată unde stă puterea regimului. Cunosc destul de bine liderii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
au dreptul să cumpere pâinea pe care o muncesc cu brațele lor, nu e de mirare că un muzeu al statului a ajuns aproape ceva subversiv, un fel de sfidare aruncată anilor lumină care au adus pe țăranul român la sapă de lemn. în încheiere vom adăuga un cuvânt despre un monument istoric despre care s-a mai vorbit de la acest microfon fără ca soarta lui să fi fost până în prezent clarificată. Este vorba despre Mânăstirea Antim din București, care a rămas
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mare, dar nu uitați că dvs. ați raționalizat alimentele și se pune întrebarea, acestor copii, ca să crească, nu le trebuie proteine, vitamine? Greșiți, domnule Ceaușescu, greșiți, înconjurați-vă mai puțin cu miliție și Securitate pentru că aceștia v-au împins la sapă de lemn. De ce nu înțelegeți că poporul este dus cu forța, scos din întreprinderi și uzine pentru a spori rândurile cooperativei de alai când dvs. plecați în vizită? Păcat că nu știți că se fac repetiții cu oamenii când veniți
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
frumoasele vile, cu noile și vechile școli, chiar și cu clădirea consulară unde se eliberau pașapoarte de serviciu și vizele oficiale, totul a căzut sub lama buldozerelor, în numai câteva zile. Au fost scoși oameni din întreprinderi și instituții la sapă, târnăcop și lopată, copii, soldați, studenți. Imaginea din aceste zile este apocaliptică. De la o zi la alta au dispărut câteva cartiere minunate ale orașului. Din spatele Tribunalului se poate vedea direct coama Dealului Spirii. Străzile Sfinții Apostoli, cu splendide vile, Izvor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
înțelegem de ce în Occident nu se face mai multă publicitate despre situația catastrofală și falimentară a României sub dictatura lui Ceaușescu. Care pur și simplu face cum îl taie capul, nu mai dă socoteală nimănui, ne-a dus țara la sapă de lemn. De ce, domnule Ceaușescu, se fură în masă, nu există întreprindere sau instituție unde să nu se fure sau să se delapideze? Nu putem rezolva nicio problemă fără bacșiș sau relații. Carnea, pâinea, cafeaua și țigările KENT au valoarea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
muncă în fabrică, pe ogoare, în laboratoare, în spitale, la mesele de lucru ale adevăraților scriitori și poeți, pe planșetele inginerești și la birourile economiștilor, în stare oricând să facă calcule exacte pentru prosperitatea unei țări bogate aduse însă în sapă de lemn de primul economist, primul țăran, primul inginer etc. etc. al țării de azi. Ce vor face acești mafioți comuniști? Nimic, căci nimic nu știu să facă în afară de torturarea unui popor întreg, a învrăjbirii oamenilor, a dominației prin dezbinare
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în special acolo unde personalul român însărcinat cu aceste lucrări (subofițeri de rezervă și furieri) ori sunt complect nepregătiți ori nu pot face față numeroaselor lucrări. 5) La unele detașamente evreii trimiși din Maiu a.c. muncind la lucrări grele de sapă, extrageri piatră etc., ar trebui schimbați cel puțin în parte, cu alții pe măsura disponibilului, cel puțin la 4 - 4 luni. Această măsură urmează însă a se ordona de Dvs. 6) Referitor la încadrarea Biroului Evrei dela Comandament și Cercuri
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
unui sat finlandez. Demonul avea zece mii, sau poate douăzeci de mii de ani și părea cumplit de obosit. Îmbrăcămintea și încălțămintea îi erau prăfuite, iar barba oribilă. „Unde te grăbești așa?“ îl întrebă demonul pe țăran. „Mi s-a rupt sapa și trebuie s-o repar, răspunse țăranul.“ „N-ai nici un motiv de grabă. Soarele e încă sus pe cer și nu-i cazul să muncești atât de mult. Stai și tu jos și ascultă-mi povestea“, zise demonul. Țăranul s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Colonelul în timp ce-și ducea lingura la gură. Și-au propus să sape o groapă și s-au apucat de ea. E o groapă simplă, fără nici o semnificație. — Nu înțeleg. — E cât se poate de logic, spuse bătrânul. O sapă pentru că și-au dorit să facă așa ceva. Mă gândeam la groapa cea lipsită de semnificații în timp ce mușcam din pâine. Din când în când mai fac câte o groapă. Este un fel de pasiune, cred, așa cum e șahul pentru mine. Eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
făcea plăcere să stai de vorbă cu acești oameni. Apoi, Ștefan Vasile, care a fost bătut ca să scoată o buruiană cu dinții de lângă un fir de porumb. Dar, ce, el prășise la operă!? Sau ceilalți? Că erau unii care văzuseră sapă pentru prima dată în viața lor. Eram la prășit și săpând a rămas un fir de iarbă lângă porumb, iar sergentul care ne păzea l-a chemat și i-a zis: "Vezi firul ăla de iarbă?" "Vă rog să mă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mori!" " Dom'le sergent, cu dinții n-o scot, dacă vreți să mor, mor, dar cu dinții n-o scot!" Avea o personalitate și un caracter teribil și de invidiat. Sergentul avea o bâtă ca un fel de coadă de sapă - era de corn, știu eu din ce era - și i-a tras două de ălea pe spate: "Bă, o scoți?" De acum sergentul intrase într-un fel de stadiu de nebunie: "Nu o scot domnule!" Și Ștefan Vasile s-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
luni. Așezământul lui Constantin Mavrocordat din 12 ianuarie 1742 stabilea numărul zilelor de slujbă datorat de sătenii liberi care ședeau în satele mânăstirești: „a sluji mănăstirii 12 zile pe an ori cu carul cu boi, ori cu palmele, ori cu sapa, după cum îi va porunci egumenul și să dea și dijma locului după obiceiu". Actul dădea egumenilor împuternicire ca, prin vornicii lor, „să constrăngă la lucru pe acei care s-ar opune". Alt act domnesc, purtând data de 25 noiembrie 1741
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cânepa, mălaiul și toate soiurile de legume, viilor nepriindule „așa de bine ca în părțile de jos". La obținerea locurilor de cultură prin curățarea locurilor de păduri și spinișuri, oamenii le-au folosit puținele unelte cunoscute atunci, mai ales târnăcoapele, sapele și topoarele. Totuși, lipsa brațelor de muncă, comerțul cu produse întinzându-se numai înăuntrul țării, lipsa banilor care le-au îngreunat procurarea unor unelte mai lesnicioase și mai productive au ținut în loc dezvoltarea agriculturii. Dezvoltarea comerțului și a exporturilor produselor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu sensul la urmă. Ștefan călătorește între Copou și cimitirul Sfântu Vasile, între Podu Roș și... Dorohoi, descoperind peste tot semnele putreziciunii morale: de la hoții și cerșetorii întorși din Germania, până la tinerii cărători de serviete și antrenați în lucrul cu sapa spre „binele“ colegilor. Dacă în ordine epică asta înseamnă o constantă fragmentare a narațiunii datorită intervenției anecdotei, se află în câștig ritmul scrierii, unul vivace, aglomerat, năvalnic. Tot timpul vorbește cineva, fie povestindu-și viața, fie amintind o pățanie de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
nu trebuie să plătim nimic. S-au jucat Procesul, Castelul și Scaunele. Aspră viața asta de școlar internațional sau punker stradal. Oricum, mă apropii de final. Solo voi con mi pena, și gata cu viața de student clandestin. Înapoi la sapă. Sistemul și cardul mă așteaptă, cu brațele magnetice larg deschise pentru produs pe banda rulantă a capitalismului și globalizării. Glumeam. Pfiu, cred că iară mă apuc de citit pe ascuns povești motivaționale și de făcut mătănii ecologiste. Așa că, după un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
nimic comun cu realitatea, ștergând cu buretele ignoranței și al doctei lor aroganțe peste cei două mii de ani [s.n.] când Biserica a fost modalitatea de rezistență, nu numai națională, dar și spirituală a poporului nostru - ceea ce iarăși se uită -, și sapă la rădăcinile identității lor naționale, își fac lor înșiși un prost serviciu” (p. 223). Despre care popor este vorba? Orice manual serios de liceu plasează desăvârșirea etnogenezei românești în secolele VIII-IX. Prin urmare, s-ar părea că „ignoranța” despre care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Dung cu mare-mare bucurie și uimire revoluția culturală chineză, în care unor pianiști li se tăiau degetele... A.V. ... cazul lui Li Min Cean2... A.Ș. ... Li Min Cean, cazuri în care intelectualii și artiștii erau puși să meargă la sapă, să muncească. A revenit în țară și a încercat să instaureze același regim infernal în cultură, în România. Deci, știam că dacă mă întorc, nu fac decât să îmi bat joc de norocul pe care l-am avut, că nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
fața locului modul de organizare al detașamentelor în ceea ce privește hrana, cartiruirea, asistența medicală, evidența zilelor de lucru, randamentul, etc. Să se verifice personalul dela comunitățile evreești, reducându-se la strictul necesar și eventual înlocuindu-l cu personal inapt de muncă cu sapa. În fine trebuie făcut să înțeleagă toți evreii, că la efortul pe care îl face astăzi țara întreagă, munca ce li se cere, nu este o pedeapsă ci o datorie și de aceea trebuie să contribuie și ei cu tot
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
clopotul bisericii anunță sărbătoarea de a doua zi, potcovarul cu șorțul lung, de piele, atîrnat de gît, meșterește la potcoave de cai vii. Acolo, oamenii pleacă în zori la coasă, duc sau aduc caii și vacile din livezi, de la păscut, sapă la cartofi, udă și lucrează pămînul pe care îl au la intrarea în sat, culeg mere, prune, corcodușe, fac țuică, vișinată, afinată, siropuri de toate felurile, dulcețuri, prăjituri, înfășoară sute de sarmale pentru oaspeții pe care îi au la masă
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]
-
ce vaca împunge, Imagini inverse din ciuturi întunecă fântâna unde noaptea luna cu lumină o unge peste care perechile-și dau mâna. Adevărul ca undelemnul iese deasupra apei Un gând se-aprinde de la alt gând, Neatentă rădăcina cade sub tăișul sapei, Ne naștem de-odată și murim pe rând. Până nu faci focul nu iese fum, Nu cresc ciuperci până nu plouă, Merele frumoase se fac lângă drum când le dă culoare ziua cu rouă. Înțelepciunea o ascult când vorbește Poezia
TIMPUL CA UN PROVERB, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349719_a_351048]