1,927 matches
-
șubrede. În al doilea rînd teatral, care, încă înainte de 1914, a fost puternic influențat de estetica expresionistă a operelor lui Georg Kaiser, Fritz von Unruh, Karl Sternheim, iar după război de piesele lui Ernst Toller animate de un violent spirit satiric și anticonformist și a căror punere în scenă trece peste toate tradițiile existente. Acestea din urmă vor influența profund teatral politic al lui Bertolt Brecht și al lui Erwin Piscator. Clasici și moderni Gesturile îndrăznețe și provocatoare ale curentelor de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Brainstorm, War Games, The Dogs of War, Blue Thunder, A Few Good Men și altele, prezintă o viziune mai critică asupra vieții în armata Statelor Unite, în timp ce Up the Academy, Tank, Deal of the Century, Spies like Us și alte filme satirice prezintă o viziune critică asupra armatei Statelor Unite și a stării siguranței naționale. Punînd în legătură anumite filme cu alte exemple semnificative și cu întreaga gamă de dispute cărora li se adresează respectivele genuri cinematografice, filmelor cu orientare de dreapta li
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
este prezentat ca cea mai organică, mai solidă și mai viabilă instituție și unitate socială din clasa de mijloc. Spielberg și colaboratorii prezintă scenele vieții de familie într-o lumină foarte pozitivă și plină de afecțiune, fără ironia sau detașarea satirică a multor cineaști contemporani (Altman, de Palma, Woody Allen și alți critici liberali sau radicali ai familiei). Scenei în care sînt prezentați membrii familiei Freeling îi urmează o altă scenă-cheie în care copiii dorm în paturile lor, înveliți cu grijă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de momente fantastice petrecute în compania femeilor albe, a drogurilor și a amicilor cu ajutorul cărora reușea de obicei să se eschiveze de la a fi prins 22. Lee folosește, în această secvență, strategia tabloului istoric realist, puternic "condimentat" cu momente comice, satirice ori muzicale. Ca întotdeauna, muzica este extrem de importantă în filmele lui Lee, iar X poate fi văzut și ascultat ca o istorie a muzicii "negre" de-a lungul deceniilor și a modului în care aceasta s-a constituit într-o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
datează din 1952. Ele mai păstrează în ținuta lor ceva din rigiditatea acelui timp, oricâte revizuiri le-au fost aduse. Dar studii precum cel despre Pavel Dan, Baltagul, Marin Preda, sau cel despre " Imaginea timpului în roman", ori despre Metafora satirică la Eminescu și Arghezi sunt contribuții efective la luminarea unor aspecte de istorie, critică și estetică literară, chiar dacă "ușor posace", în felul de a fi, după cum opinează confratele Poantă. Omul se mai și schimbă, gustul se rafinează, perspectiva se lărgește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
am spus, acum opt ani, că mi-aș dori un critic-exeget, ea mângâindu-mi într-un fel durerea de a nu exista un asemenea critic. Nu am nevoie de un critic care să mă laude, că "am folosit calamburul, observația satirică, estetizată prin gratuitate, poematicul, transformarea unor mijloace auxiliare ca referatul, rezumatul sau articolul în specii literare...", după cum afirma Marian Popa. Avem nevoie de o analiză profundă, asupra a ceea ce se întâmplă. Observăm că literatura a încăput pe mâna unora care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și în corpul săptămânalului. Mai semnau: Iuliu Enea, dr. Reuț, Nicodim Cronicaru, Ioan Borcea, Ion Bucovineanul, dr. Alex. Pohoață, prof. A. Buzdug. Unele semnături sunt ale celor cu reproduceri din presa vremii. Sunt și „înțepături”, ca în cazul epigramelor din Satiricul din Cernăuți: Lui Alvirescu: De la Dorna pân' la Vama Răspânditu-ți-s'a faima 61 Că „pădurea noastră” vrai Ca pe „Măcieș” s-o tai!” Ori lui Spânu: Peste Coșna - Frasin - Suha Zi și noapte cântă buha; Cântă buha pe-ndelete De parchet
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
traducerea și tipărirea Sfintei Scripturi” de pr. Macar Ilie sunt două articole din Candela nr.6/mai 1997. Continuare a vechii Candela a Mitropoliei Bucovina, Candela 2002, anul XII, nr.3-4, apare lunar, însă, cu mari întârzieri... * Cârligașul Cârligașul, revistă satirică scrisă de mână și desenată, apoi multiplicată tipografic. Apărea la Cernăuți în 1927 (decembrie). Se împărțea gratuit la cei săraci... cu Duhul. Ctitor: Cijic. Redactori: Gugu și Toniniuliucu. Conducător: dr. Cravată. Redactor responsabil: Petcu. * Credința, revistă de cultură religioasă și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din ziarul Voința școalei din 10 noiembrie 1936. „Dată fiind marea importanță ce i se dă copilului în această epocă, credem că prin scoaterea acestei reviste aducem o contribuție sănătoasă în educarea tineretului țării” - crede Leon Sandru. * Surâsul Surâsul, revistă satirică, întemeiată la Cernăuți de Apolo Bolohan, după informațiile lui Dan Mănucă în Bucovina literară 60, p.33, Suceava, 2003. * Tinerimea română Tinerimea română, revistă apărută în luna ianuarie 1892 la Cernăuți din inițiativa studentului Constantin Berariu la care au contribuit
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
noiembrie 1919. Numărul 4 al revistei Unirea are următorul cuprins: În chestiunea minorităților, Galeria oamenilor politici, Curente și atitudini în noul parlament, Bolșevicii din punct de vedere socialpolitic, Critică literară, Cronica săptămânii. Foiță: Războiul nostru pentru neatârnare. * Urzica, revistă umoristică, satirică și de... spirit, Cernăuți, Anul I, nr.1 -1927, (splendid ilustrată; cu realizări umoristice, de durată, nu numai efemere). (Din bibliografie la FătFrumos nr.2-3 și 7-8, 1927, Revista de literatură și folclor Suceava, director Leca Morariu. A apărut revista
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
i-a și spus Fernic atunci că n-ar trebui să mai încerce vreodată cântece vitejești, de patrie, chiar dacă erau pentru amintirea lui taică-su și avea un braț întreg de astfel de doine, și nici pe cele umoristice sau satirice, pentru că nu i se potrivesc deloc. Era de parcă s-ar amesteca „o prăjitură nemaipomenit de dulce cu oțet și muștar“, accentuase prietenul său și avusese dreptate. Orice încercare de abatere de la temele de iubire se solda pe scenă cu un
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
franceză. Ei aveau foarte multe variante, unele vechi, de câteva secole, iar altele foarte noi. Tourtal, foarte bine informat pe această temă, mi-a vorbi despre așa-numita La chanson rosse lansată de marele Fursy, textele fiind de cele mai multe ori satirice la adresa oamenilor care dețineau puterea. I-am spus că acest gen a fost și este în mare vogă și la noi și că avem repre- zentanți iluștri ca Millo, Ionescu sau Tănase. Mi-a amintit apoi de genul sentimental și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
revista sa, timp de vreo cincisprezece ani, decretată „proastă, plicticoasă, ne-vandabilă!”. Moara de zvonuri care funcționa formidabil, mai ales În deceniile dictaturii, ca una dintre puținele forme de Împotrivire la ucazurile absurde și anti-valorice ale stăpînirii, uneori În forme satirice, invocarea insistentă a lui Caragiale sau seria de bancuri cu Bulă - noi, vai, nu am fost capabili nici de o Împotrivire organizată, precum Polonezii sau Ungurii sau cei din R.D.G., și, după cum se știe, nici capabili de a crea o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
romane, în Îngerul de gips s-a văzut mai ales „nonconformismul” lui Minda și aproape deloc ideea „auto-distrugerii, a adaptării prin dezadaptare”, o temă a existențialismului, mai degrabă decât un... nonconformism „local”! Sau în Bunavestire s-a văzut un roman satiric mai degrabă, ocolindu-se problema Politicului, văzut ca mit abisal. Acest reproș apropo de Bunavestire, îl fac și acelor critici francezi care s-au ocupat de cărțile mele, traduse acolo. De la abordarea superficială, „mondenă”, până la trișeria critică insolentă nu a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
franceze, dar ca un exemplu de aroganță, de trișerie critică, voi cita doar ampla cronică pe care mi-a făcut-o în importantul cotidian francez La Croix, exegeta Cela Minart, afirmând, apodictic, că „autorul a vrut să facă o biografie satirică a lui Ceaușescu și... n-a reușit!”. Fals, nu mi-a trecut prin cap să fac biografia nimănui, cu atât mai puțin a micului tiran de la București, de care mă despărțisem public tot la Paris, în ’71, când și-a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
familială (într-un basm din antologia Pop-Reteganul sunt orfani) fiind o caracteristică a imaginarului tradițional românesc. Diavolul este mereu păcălit și ridiculizat chiar cu sadism în poveștile noastre, ceea ce trădează o dominantă psiho-cognitivă puternică, cauzatoare de atitudini neînfricate, ironice și satirice în fața răului vulnerabilizat. Darurile miraculoase definesc cinci tipuri de capacități supranaturale: puterea invincibilă, invizibilitatea ce conferă libertate totală, deplasarea instantanee și prin orice mediu, bogăția absolută și protecția desăvârșită. Puterea eroului vine din paloșul, sabia, buzduganul, bâta, toiagul sau bastonul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
noiembrie 2006, au început reparațiile de consolidare și restaurare a clădirii, procedându-se și la combaterea ciupercii. Casa Municipală de Cultură „Alexandru Giugaru”, prin activitățile pe care le organizează, animă viața culturală a orașului. „Toamna culturală hușeană”, Salonul de grafică satirică „Damigenius”, activități organizate periodic, spectacolele susținute de Ansamblul folcloric „Trandafir de la Moldova”, sunt evenimente culturale, devenite tradiționale, care au depășit granițele orașului și ale județului. Spectacolele organizate cu prilejul „Zilei Europei”, „Zilei Naționale a României”, „Zilei Internaționale a Copilului” sau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trimiteri speciale la Val Panaitescu și Adrian Marino. E un capitol dens, fixat pe coordonate referențiale esențiale, extrem de util pentru ceea ce urmează, anume analiza registrelor comicului în opera eminesciană. Din capul locului se face precizarea că "dintre toate modurile comicului, satiric, parodic, grotesc, ironic și umoristic, cel dintâi este și cel mai bine reprezentat în poezia lui Eminescu". Nu e descoperirea domniei sale și în acest sens ia în discuție contribuțiile critice ale unor G. Călinescu (care detecta în poezia Cu mâne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Eminescu". Nu e descoperirea domniei sale și în acest sens ia în discuție contribuțiile critice ale unor G. Călinescu (care detecta în poezia Cu mâne zilele-ți adaugi "un umor de idei") sau Tudor Vianu, dar nuanțează totul și aprofundează formele satirice din poezia eminesciană, formulând judecăți de valoare ce merită toată atenția în planul exegetic, vast de-acum, pe care se exersează sumedenie de cercetători. Demersul este unul analitic și explicativ, mereu dispus la diagnosticări concluzive, autorul aplecându-se asupra câtorva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
-se asupra câtorva texte pe care le consideră reprezentative pentru diversele aspete de utilizare a recuzitei comicului. Așa, în Cu gânduri și cu imagini, vorbește despre ironie, autoironie și despre un destin ironic, pentru ca în sonetul Albumul să desfolieze "veșmintele satirice" ale acestuia (metafora ironică, batjocoritoare,"răutăcioasă desfătare"); În Glossă, analizează ironia și adevărul paradoxului ("Comedia aceasta cu măști care se schimbă /.../ spectacolul absurd al agitației lumii care trece"), și comicul metafizic ("satira aceasta fără obiect e absorbită de ironia totală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
adevărul paradoxului ("Comedia aceasta cu măști care se schimbă /.../ spectacolul absurd al agitației lumii care trece"), și comicul metafizic ("satira aceasta fără obiect e absorbită de ironia totală, al cărei obiect e omul, condiția sa ontologică, universul în întregime"), ironia satirică în Mureșanu, grotescul în Demonism ("grotesc cosmic"). Etc. Într-un alt capitol, de dimensiuni ample, se stăruie asupra Funcțiilor comicului în proza eminesciană. Un prim text este Contra-pagină, care îi permite autorului a discuta despre "dimensiunea ludică", despre "ambiguitate și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cu două tipuri de manifestare: situat ("reputația oratorului") și inventat ("realizat în cadrul discursului"). Eminescu constată Daniel Ciurel "își asumă diverse ipostaze care variază de la dimensiunea științifică, pozitivă, savantă, ce trimite la logos, la cea vizionară, profetică, tributară pathos-ului și atitudinea satirică sau didactică, vizând ethos-ul". E aici, spune cercetătorul, un "proteism retoric" pe care el îl urmărește în detaliile lui semnificative, cu exemplificări imediate și exacte. Avem de-a face, în fapt, cu un studiu de stilistică retorică în analiza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cunoscător al capacităților acestora de exprimare. Nu mai puțin supuse regulilor retoricii sunt articolele doctrinare aici analiza se face pe Icoane vechi și icoane nouă, în care "polemica împotriva liberalilor capătă accente dionisiace, ținând de hybris". Sunt urmărite, deci, strategiile satirice ironia, caricatura, șarja, agresiunea verbală ș.a. pentru a concluziona: "Valoarea satirei eminesciene rezidă în această forță demonică a deformării, într-o viziune personală, mutând accentul de la individual la universal, înfățișându-și epoca în culorile Apocalipsului. Patosul viziunii eminesciene care nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
care subiectele se rulează pe axul fabulos al "mașinăriei lumii". Cel de al doilea, "mitul istoriei", aduce în viziune poetică "mersul lumii", trecutul, judecat din "perspectivă istorică și morală": Epigonii, Împărat și proletar, Scrisoarea III ș.a. Aici, Eminescu e vizionar, satiric prin excelență, e poetul unei imense scârbe sau dimpotrivă un "înflăcărat apărător al valorilor tradiționale", decantând totul într-un mare număr de "teme fantastice". Un alt mit este cel al "dascălului (înțeleptul, magul)", personajul misterios care știe să citească din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
nici umbră de gelozie. Poate că unde eram tineri și nu făceam literatură pentru scopuri egoiste, sau poate că unde lucram fiecare într-o direcție deosebită după înclinațiunile noastre, de aceea invidia nu ne otrăvise inimile. Astfel: poezia lirică și satirică, comedia, comedia, drama, critica literară, filosofia, istoria, novela, romanul, pănă și pictura, erau îmbrățoșate și cultivate cu mai mult sau mai puțin succes de anumiți membri care căutau să se perfecționeze fiecare în specialitatea sa. Este un fapt unic, nemaipomenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]