1,493 matches
-
parte a insulei mai sunt câteva pirogi mici, cu care putem supraveghea strâmtoarea, spuse. Dacă încearcă să treacă, îl împiedicăm, iar dacă nu, cu prima lumină a zilei, ne ducem după el. —Noi doi, singuri? —Gloria împărțită își pierde din savoare. — În schimb, eșecul neîmpărțit e cu atât mai amar, argumenta celălalt, zâmbitor. Contează să îl prindem. Îi spunem lui Chimé?... Uriașul din Farepíti le mulțumi din tot sufletul pentru șansa pe care i-o ofereau, de a participa la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
țineam cățuile sub nas, buchetul băuturii se răspîndi în toată încăperea. - Cotnariul pare, între vinuri, un Shakespeare. Trebuie săl deguști picătură cu picătură; o strecori sub limbă și pe urmă o răspîndești în cerul gurii; doar așa îl umpli de savoarea ei. Dacă deșerți dintr-o sorbitură cana, ingurgitarea nu merită respect. Bătrînul se complăcea de-o viață în așezarea lui de moșneni. Prefera să-și petreacă vremea în livadă. Împrejmuită cu gard de ostrețe, pe temeliile de piatră, casa era
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
-i punea Întrebări și care-și făcea Însemnări Într-un carnețel negru. Acesta avea o față gălbejită și fleșcăită, ochi obosiți și o gușă fleșcăită sub bărbie. Cei care rămăseseră pe loc și gustaseră cu lăcomie pînă la ultima picătură savoarea conversației stăteau acum tăcuți, privind neîncetat mortul cu un sentiment de proprietate, aproape fizic, sumbru, nesătul, cleios, care parcă se contopea cu obiectul pe care-l priveau. Între timp se petrecuse un lucru uluitor. Așa cum trupul mortului se strînsese și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de Încîntare cînd trase din țigară, inspiră adînc și dădu drumul fumului Încet pe nas, după ce-l absorbise În adîncurile plămînilor săi puternici. Era un gest Încărcat de o plăcere senzuală, care reda fumatului și aromei de tutun Întreaga lor savoare primitivă și pătrunzătoare. Se vedea cît se poate de clar că omul era capabil să dăruiască această calitate rară celor mai mărunte momente ale vieții - fiecărui lucru pe care-l atingea -, deoarece purta În el darurile emoționante ale bucuriei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
aducea În goană la masă pe tăvi Încărcate pe care le purta pe sus, În vîrful degetelor bronzate, Într-un echilibru miraculos. Iar peste mirosul amețitor al mîncării hrănitoare și suculente plutea veșnic mirosul fierbinte și ademenitor - care parcă adăuga savoare și prospețime pulsației dimineții, pline de forță și de fior - al cafelei fierbinți, care aburea Într-un uriaș cazan nichelat, iar artiștii circului o Înghițeau bînd ceașcă după ceașcă. Iar artiștii Înșiși, atît femeile cît și bărbații, marile stele, erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ochii și am încercat să mă gândesc la altceva. Ceva folositor în sfârșit! Cuvântul: asupra lui trebuie să mă concentrez, cuvântul care-mi scapă... Era vital să găsesc propoziția finală înainte de a ajunge în Sheffield. ...exact acea eleganță... exact acea savoare... acel esprit... Stratagema se dovedi în mod surprinzător eficientă. M-a absorbit atât de mult încât n-am auzit fluierul conductorului; abia de-am observat că trenul s-a pus în mișcare; am fost doar vag conștient că ușa vagonului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
le iau de la potcovar. Am simțit ce gust vrei tu, numai de cartofi nu, spuse Red după ce i-am tradus. — Îl lasă la fermentat În butoaie prinse-n cuie ruginite și mai bagă cîteva și-n ea, ca să-i dea savoare. — Mai bine mai iau o gură, ca să scap de gustu’ Ăsta. Mon capitaine, ce zici, murim Împreună? — Bonjour, tout le monde, spusei. Asta era o glumă veche de-a noastră, era un banc despre un algerian care urma să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
din noianul de gânduri negre, o cucerire care mi-a făcut plăcere (nu ca aceea cu Ovidiu!!!). Acum, nu mă pot gândi la gheață fără a-l include pe Marinică (caraghios nume, nu?). Nu mai concep să patinez fără el, savoarea gheții e nulă fără prezența lui fizică. Ce să fac? Să continui? Răspunsul vine clar - da. Această perioadă critică trebuie trecută cu capul sus și nu trebuie să fie rezolvată printr-o renunțare totală la care aș fi ajuns cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
plăcea oamenilor. Mama îmi spusese că era un spectacol manciurian tradițional, amestecat cu elemente de operă chineză, la origine o formă de divertisment pentru oamenii de rând. Din când în când, cei bogați cereau să fie executat, „pentru a gusta savoarea locală“. Mi-am amintit că stăteam în primul rând. Urechile începuseră să-mi asurzească de la zgomotul puternic al tobelor. Sunetul bețelor care loveau tuburile de bambus era ca un ciocan care mă lovea în cap. Bang! Bang! Bang! Gândurile-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
colocvii», la care participau membri ai breslei, dar și oameni din afară, se povesteau întâmplări, se precizau detalii legate de diferite împrejurări și, de multe ori, se rosteau vorbe de duh, care au rămas și au circulat pentru tâlcul și savoarea lor [...] Acestea sintetizau nu numai tema și atmosfera discuțiilor; ele reliefau fapte de importanță, mai puțin cunoscute, caracterizau oameni și comportamente. Seriozitatea sa <se> împletea cu umorul fin, transformând descrierile în povestioare, care vădeau talent, imaginație și o cunoaștere ieșită
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îi provoacă fiori și senzații îmbătătoare. Oferă senzualității pe care ea se încăpățânează s-o refuleze un drenaj, o mică supapă de siguranță, care o împiedică să explodeze. Face ca virginitatea să-i fie suportabilă. Din păcate, pe măsură ce gustă din savoarea acestui joc, Catherine îi descoperă și limitele. Ca atâtea alte fete tinere, este asaltată de "emoții neașteptate și de așteptări care rămân nesatisfăcute"36. Se împiedică mereu de un obstacol. Să sfideze interdicția, să depășească faza ambiguității, a necuviințelor cuviincioase
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fără să se lase vreo clipă înșelată de vorbele acestuia. Înțelege pe dată că atâta vreme cât Cassagnac susține sus și tare că sfidează amorul, o face nu pentru a provoca jocul seducției, ci, dimpotrivă, pentru a-i adăuga și mai multă savoare. Pentru "a face să se creadă că inima sa e mai greu de obținut [...] decât lâna de aur" și pentru a face astfel "ca jocul să devină și mai ațâțător". Marie caută așadar să ridice mănușa și să-l întărâte
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sinteză de ROM și RAM, de informație și personalitate, devenind, cu alte cuvinte, Dumnezeu o nouă superființă și superinteligență care poate controla întregul univers. Episodul în care Case și partenerii săi poposesc într-o colonie rastafariană din Zion conferă o savoare deosebită evenimentelor. Zion este o comunitate colonizată de foști călători Rasta care continuă să locuiască în spațiul cosmic. "Bătrînii" din Zion prefigurează venirea sfîrșitului lumii și aleg o navă, Marcus Garvey (numită astfel după liderul de culoare al mișcării din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Dublin's fair city... Singurul volum de povestiri al lui Joyce, publicat în 1914, după un deceniu de conflicte și negocieri cu editorii, a fost deja canonizat și radiografiat din toate unghiurile, însă e și astăzi o lectură plină de savoare. Joyce a mărturisit direct că intenția sa a fost aceea de a scrie "un capitol din istoria morală" a Irlandei cu ajutorul unui puzzle revelator - 15 povestiri despre viața orașului Dublin și a locuitorilor acestui "centru al paraliziei", cum îl numea
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
limbaj se manifestă în modul cel mai subiectiv în acest roman, adevărată carte a promisiunilor ce va delimita, alături de Oameni din Dublin, perimetrul pe care se vor consolida romanele sale reper, Ulise și Finnegan's Wake. Mai mult, frumusețea și savoarea textului mențin romanul nu doar în atenția criticii, dar și în preferințele cititorilor, care găsesc în el, desigur, un bildungsroman neconvențional, o carte modern-romantică a suferințelor tânărului Stephen Dedalus, o dare de seamă onestă despre dorință, îndoială, revoltă și libertate
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
distinge deopotrivă prin calitatea excepțională a muncii sale (traduceri din autori precum Dickens, D.H. Lawrence, Virginia Woolf, Lawrence Durrell, Iris Murdoch, Saul Bellow, Tennessee Williams și Henry Miller) și printr-o prezență cu totul acaparantă, plină de vervă, stil și savoare. Fără a pune în umbră persoana, lui Radu Paraschivescu îi reușește foarte bine crearea unui personaj, iar acest lucru justifică deplin scopul cărții. Rezultă din acest volum o Antoaneta Ralian par elle-même surprinsă într-un dialog cursiv, construit în jurul unor
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
propriei biografii prin prisma acestui nod existențial tragic: nici catastrofa comunismului și nici seismele provocate de momentele și evenimentele particulare ale unei vieți, cu toate deziluziile și compromisurile ei, nu pot echivala, ca impact și gravitate, morțile celor doi frați. Savoarea dialogului are, în fond, o sursă la fel de neobișnuită precum întâlnirea celor doi protagoniști ce l-au făcut posibil. În Cuvântul înainte al volumului, Gabriel Liiceanu o enunță cât se poate de clar: "M-am simțit mereu liber să-l contrazic
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
altceva. Baronul izbucni în hohote de râs, pentru a însenina atmosfera, dar și pentru că, în fond, pe el nu-l interesa nici cât negru sub unghie soarta acelui sărăntoc omorât. Tommaso așteptă ca hohotul să se risipească în mirosurile și savoarea mâncării, în tăria vinului; în fine, începu din nou să spună că fusese vorba despre o experiență extraordinară în timpul căreia dispăruseră deosebirile sociale, și cine avea dăruia fără să stea pe gânduri celui ce nu avea. Molimile nu apar numai
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
vise aproape vesele: în majoritatea cazurilor se desfășurau în mica piață din Stilo și în câte-o uliță sau la câmp; își revedea, pe rând, tovarășii de joacă, bătrânii, auzea din nou glasurile, discuțiile, retrăia șotiile, simțea din nou mirosurile, savoarea satului. Semn rău, îi spusese un bătrân confrate la Cosenza: atunci când revii în amintire prea des la primii ani de viață, înseamnă că moartea e pe-aproape. Să fi fost adevărat și pentru el? Dar de ce trebuia să moară, dacă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pământului”, babele aduc „caii grâului”, cei cu „trup de grâu, picioare de grâu, cap de grâu” și sub ai căror pași „spicul se umflă cât coada vulpii”. Cumulând toate însușirile prozelor de până atunci ale lui N. - culoare, lirism, pitoresc, savoare lexicală și celelalte, romanul Îngerul a strigat întocmește un tablou cuprinzător, aproape o monografie a lumii nepoților lui Terente. Micul univers constituit gravitează în jurul unui sat de lângă Dunăre, Plătărești, de unde pleacă și unde se întoarce de câteva ori, în anii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
lume închisă și strict supravegheată) și, cu acea ocazie, îi chemase, într-un imperturbabil limbaj de lemn, la obștescul ritual de muncă patriotică. Voluntară însă într-un oximoron de esență colectivistă cam obligatorie. Nu de alta, dar individul, tentat de savorile libertății, să nu-șui piardă reflexele gregare. După loviturile în pereți, bocănituri în ușă. În prag, un grupă de patru Vecini apar cu un aer în același timp dubios și insolent. Cu alura lor de tovarăși, nepoftiți intră, scotocesc cu privirea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
efect, unul premeditat de cineva. Totul e, În cele din urmă, literatură, chiar și literatura Înseși - numai că ei Îi e foarte greu să recunoască. Dacă autorul Poveștii de iubire o face, nu Înseamnă că efectele ei sunt lipsite de savoarea pe care doar Răul, și-ncă premeditat, le poate avea. IV. 3. Autoficțiune, autoficționari. Postmodernitatea poate nu este decît un romantism demitizat, scrie Mihail Neamțu În Gramatica ortodoxiei. Autoficțiunea consacră, În anii 90 ai secolului trecut, mitul romantismului demitizat. Poveste
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Lungu); Antonio Buero Vallejo, Cu cărțile pe față, București, 1971; 20 de titluri din antologia umorului spaniol, București, 1975. Repere bibliografice: Marin Mincu, „Cristal”, GL, 1967, 34; Emil Manu, „Cu soarele în brațe”, „Viața militară”, 1969, 2; Mircea Oprea, Sensibilitate, savoare, umor, ATN, 1983, 9; Nicolae Georgescu, „Lacătul apei”, LCF, 1987, 30; Daniel Nicolescu, Călătorii morale, RL, 1987, 16; Dumitru Țiganiuc, Călătoria rătăcirii și imposibila întoarcere, „Hyperion”, 1997, 1-2; Micu, Scurtă ist., III, 120; Popa, Ist. lit., II, 941; Andrei Milca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
ridicolul încercărilor micii boierimi și ale burgheziei ajunse de a mima obiceiurile protipendadei. Comicul vine din caricarea nu atât a gesturilor, cât a limbajului. Din împerecheri de arhaisme, neologisme și expresii populare, F. știe să obțină efecte de o anume savoare. Jargonul împestrițat cu franțuzisme al celor două „prețioase ridicole” din mahalaua Bucureștilor, Elenca și Luxandra, anunță, prin nostima lui bizarerie, vorbirea fistichie a Chiriței lui Vasile Alecsandri. SCRIERI: Din ale lui Costache Facca, în I. Heliade-Rădulescu, Diverse, vol. V: Poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286928_a_288257]
-
române până la Eminescu”. Având ca model epopeea comică, atribuită lui Homer, Batracomiomachia, adoptând procedee și adaptând, în variantă hazlie, situații și din alte numeroase opere, mai ales din literaturi moderne occidentale, acest „poemation eroi-comico-satiric” parodiază epopeile antice eroice, cu o savoare, cu un simț al comicului de situații și cu o suculență de limbaj demne de capodoperele umorului universal. Construcție barocă, Țiganiada include elemente de proveniență clasică și barocă, precum și, cu anticipație, de natură romantică, realistă, naturalistă, corelează epicul și liricul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]