1,552 matches
-
că nu-ți mai aduceai aminte, iar faptul că pe lume venisem eu, și nu fetița din ghiveciul vecin, se justifica ușor și credibil. Asta credeau ei. Nu trebuia să angajezi un critic literar ca să-ți dai seama că povestea scârțâia din toate încheieturile. Scrisoarea fusese scrisă cu stiloul, era adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român și avea prinsă de-un colț, cu agrafe lungi de metal, o chitanță de mână. Stimați tovarăși, Subsemnatul, Robe Vitalian, domiciliat în București, str.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
gustul. De, nu-i lipsit de inimă, dar e potlogar, asta-i nenorocirea; pe deasupra, mai e și beat, i s-au înmuiat balamalele de tot, ca oricărui om care se ține de băutură câțiva ani la rând, de aceea îi scârțâie toate mădularele. Pe copii îi iubește, e drept, pe mătușă-mea răposata a respectat-o... chiar și pe mine mă iubește și prin testament, zău, mi-a lăsat o parte din... — N-nu-ți las nimic! strigă Lebedev cu încrâncenare. — Ascultă, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o luă înapoi și, după o scurtă codire, intră din nou în curte și în anticameră și trase de blestematul clopoțel, care răsună pe sus ca un vas de sticlă sfărâmat pe podele. După o așteptare chinuitoare, scara începu să scârțâie greu, și bătrânul spân apăru din nou cu ochii mirați. - Ce e? întrebă el în șoaptă, ca și când nu l-ar fi văzut pe băiat. Glasul acestuia pieri de emoție și inima-i zvâcni cu violență în piept. Încercă să-și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
pe Felicia 10. Ultima evocare a imaginii lui Janssens justifică o comparație între camera unde Felicia doarme și încăperea figurată în pictura flamandă: Și acum începe veghea. Lunga noapte a solstițiului în care nu dormi. Antipa umblă prin odaie. Parchetul scârțâie ușor. El pășește în vârful picioarelor. Stinge becul din lustră, aprinde mica instalație din brad. Privește îndelung la Pieter Janssens. În lumina idilică, dar prietenoasă, odaia în care femeia citește îi este la fel de apropiată și familiară ca și odaia în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
niște jucării în bătaia vântului. Zgomote înfricoșătoare, de duduit de motor, întretăiate de mugete ce răzbăteau din adâncul pământului însoțeau cutremurul. Lumea trezită din somn de zguduiri puternice, alerga îngrozită, neștiind unde s-o apuce... Prin case, mobilele se mișcau, scârțâind din încheieturi, vitrinele cu sticle și veselă se răsturnau... Panica din interiorul locuințelor era sporită de zgomotele de afară. Geamuri se prefăceau în țăndări, bucăți de zidărie se desprindeau, coșurile caselor se prăbușeau în stradă și pe trotuare cu zgomot
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
bărbatului înalt, solid, aspru și neîndurător, câteodată violent. Țineam instrumentul în palme cu neîndemânarea dată de lipsa profesorului sau de frică să nu-l stric. Îmi plăcea culoarea gălbuie a suprafețelor fine, îmi plăceau cheile nichelate, cu mecanismul melcat ce scârțâia ușor la rotire, când se acordau corzile, îmi plăcea sunetul cutiei de rezonanță și sunetul pietricelelor pe care le scăpam intenționat în interior și apoi clătinam chitara să aud cum zdroncăne ceea ce băgasem acolo. Până m-a prins Nicu și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
au avut răbdare să asculte expunerile nici măcar o oră întreagă, de la un cap la altul. S-au foit necontenit, s-au perindat pe ușă, chiar dacă au fost rugați să-și închidă neprețuitele telefoane mobile, evident, nu au făcut-o. Ușa scârțâia groaznic, iar într-o cameră alăturată niște muncitori dădeau vârtos cu ciocanul. Când li s-a poruncit de către primar să închidă naibii ușa au dat din umeri neputincioși, căci scoseseră ușa din balamale. 4. La finalul fiecărui seminar, echipa bucureșteană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
sate, Dar pe țărani nu i-a găsit acasă; S-a așezat el singur, deci, la masă, Lor le-a lăsat doar plata pe bucate. Țăranii stau cu gurile căscate: Pe drumurile bine desfundate, Capitalismul merge ca pe roate, Dar scârțâie, iar roțile-s pătrate. Și satele sunt pline de buticuri Și de dughene care vând nimicuri; Se spune că, peste vreo zece ani, El va rămâne fără de țărani. Țăranii se strecoară printre zile Mai anevoie chiar decât prin ploaie, Dar
La capitalismul rural by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84146_a_85471]
-
faptul că ar trebui condamnat pentru mineriade) cu grație, încât să nu fii suspectat că ești omul de casă al vreunui petrolist. Patru, și cel mai important: ideea mereu la modă conform căreia tinerii nu se pot afirma din cauza bătrânilor scârțâie și tușește pe la încheieturi, când asemenea personaje fac din orizontul nostru de așteptare o chestie la fel de îndepărtată ca salariul mediu de 2.000 de euro. În fond, câteva generații de tineri istorici, antropologi și ce-or mai fi ei pot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
un verb static), nu exprimă un eveniment esențial al intrigii. Textul continuă: Rar trecea cîte cineva (4). Un bărbat ieși din ultima clădire și luă drumul spre casă; îi auzi pașii bocănind de-a lungul trotuarului de asfalt și apoi scîrțîind pe aleea cu pietriș din fața caselor celor noi, roșii (5). Pe vremuri era un maidan acolo, unde se jucau în fiece seară cu copiii vecinilor (6). Ce spuneți de propoziția 4? Există vreun temei intrinsec pentru a ne îndoi de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
reflexivă: Ion și-a aburit ochelarii/Pământul aburește sub picioare/ Fereastra se aburește. Criteriul semantic o determină pe autoare (Ușurelu 2005a: 51; 2005b: 38) să identifice următoarele clase: ergative incoative (a amorți), psihologice (a enerva), de percepție (a răsuna, a scârțâi) și de mișcare (a alerga, a balansa). Definiția și clasificarea propuse de Ușurelu (2005a,b) urmează linia lui Lyons, cu influențe din teoria localistă, îndepărtându-se destul de mult de accepția curentă dată verbelor ergative (inacuzative). Ușurelu (2005a: 156−157) explică
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fost repartizat la Vaslui la Fabrica de Ventilatoare și l-am adus la Iași prin transfer. În general, despre sănătate putem spune că suntem bine. Ne mai încearcă din când în când câte un picior sau câte o mână care scârțâie de reumatism. Eu sunt necăjit și de o sinuzită care m-a băgat în spital tocmai în zilele când voi, toți colegii, mă așteptați să vin între voi. De data aceasta cred că soarta nu va fi atât de vitregă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
va merge la medic. Trecem la odihnă, spunându-mi că va rămâne ceva mai mult în pat. Către ora 17 ies prin curte cu unele mici treburi gospodărești și peste puțin dau să intru în casă. Ușa de la bucătărie a scârțâit și atunci mă aud strigat cu glasul ei, de totdeauna: Sandy, vino repede de-mi ține capul cu palmele, că rău mă mai doare ! Imediat am fost lângă ea. I-am îmbrățișat capul cu ambele mâini. Ea se uită la
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de apă, salcia prea uscată ieșind din prund, la vărsarea Vișeului pod pe gura apei, rambleul e malul, curgerea apelor, cinci metri, doi-trei metri km 239+9, tunel-copertină cu picioarele în Tisa, rîpa s-a dus peste tren, face versantul, scîrțîit de pietrișuri, malul rutean abrupt pînă în apă, șoseaua calcă de sus masivul împădurit, mișcarea la nivel cu calea ferată, poienile cu arbori presărați, merii bătuți de roadă, creste îmblînzite, în Lunca la Tisa prepoziția calc slav, bărbații la coasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
declarase: să vii cu armata în Țările de Jos, nu e nebunie? absurd că nu l-au legat, că au instalat numai două, grija cea mare e și ea alta, să nu mă uite în tren pe linie de garare, scîrțîie în mers trei pe două biciclete, dacă sîntem la Huedin și dacă mă încuie în vagon. Ora 3,35, în personalul Cluj-Napoca Oradea, vagonul în care m-am părăsit singur tren în mers, Brădișoru, nu știi, este loc la clasa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
să mergi? întreabă unchiul Victor. Da... a, spun eu mai puțin hotărît. Am rămas doar patru, adică trei flăcăi voinici și eu drept... coadă. Se iscase un vînt rece care se strecura pervers prin toate neetanșeitățile bulendrelor de pe noi. Zăpada scîrțîia sub opincile mele și sub botinii celor trei flăcăi. Opincile erau înghețate bocnă, mîinile mă usturau și o fleandură de fular peste nas nu servea la cine știe ce. Unde ai luat dracu' ăsta? îl întreabă pe unchiul meu un flăcău. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Schimb discuția spre enigmatica și bătrîna casă ce străjuiește o bucățică din strada Sărăriei. Am îngrijit bătrîna și mi-a lăsat-o mie. Trebuie s-o refac, dar nu mă îndur. Ca să nu-i stric șarmul... Deschide ușa de la intrare. Scîrțîie, așa cum îi stă bine unei uși vechi. Se deschide pînă la un punct, apoi nu mai vrea, că se agață de dușumea. Spre deosebire de alte uși, aceasta se deschide spre interior. Holul de la intrare te întoarce în timp. Sculpturi vechi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
că am mai zburat cu un drăcușor de avion și în Algeria. Pilotul mai sorbea din cafeluță și din cînd în cînd mai butona cîte ceva la bord. Cînd treaba se îngroșa, trăgea de o manetă și bondarul sălta și scîrțîia ca naiba. Eu mă rugam la Dumnezeu și amicul meu, care mă însoțea, se ruga la Alah, iar pilotul se amuza ca prostul. Cînd avionașul chiar și-a pus în gînd să se sinucidă, atunci de-abia și pilotul ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
buni își cumpăra / și-un ghici de cânepă-n șase-npletea. Tatăl meu era plugar / avea boi, avea și car / Ghici de cânepă avea/ și din el pocnea. / Din ghici tata când pocnea / se pornea boul de cea/ iar carul leneș scârțâia. / Dar la povară când trăgea / Tata boii-și îndemna /Hăis Dumane, cea joiane cea. / Seara când îi adăpa / apă proaspătă le da / cumpăna fântâni-ncet se legăna. Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
apă proaspătă le da / cumpăna fântâni-ncet se legăna. Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și cu el mândru pocnea / Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul alene scârțâia./ Toamna când plugul ara / Ce mai brazdă răsturna / Cu grâu de aur tata pământul săruta /Grâul după ploaie răsărea / Și creștea, mări creștea / Creștea cum crește primăvara Dunărea ./ Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
răsărea / Și creștea, mări creștea / Creștea cum crește primăvara Dunărea ./ Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și mândru el pocnea./ Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul alene scârțâia./ Toamna grâul secera / Snopi pe arie punea/ Boii spice frământa/ Muma grâu în vânt dădea / Vântul pleava vântura/ Bobul curat rămânea. / Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și mândru din el pocnea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
vânt dădea / Vântul pleava vântura/ Bobul curat rămânea. / Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și mândru din el pocnea. / Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul din roți scârțâia. / Dar la impozit grâu dădea /Perceptorul tot grâu lua / Și aproape cu nimica rămânea./ Banca boii sechestra / Carul pe camătă-l lua / Și cu ghiciul în mână / Tata rămânea. / Tatăl meu era plugar / Fără boi și fără car / Doar cu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
sechestra / Carul pe camătă-l lua / Și cu ghiciul în mână / Tata rămânea. / Tatăl meu era plugar / Fără boi și fără car / Doar cu ghiciul rămânea / Și eu cu el pocneam. / Din ghici tata nu mai pocnea / Carul nu mai scârțâia / Cumpana fântânii încet se legăna. Din ghici tata nu mai pocnea / Carul nu mai scârțâia / cumpăna fântânii...încet se legăna. CAPITOLUL II Noi date cu caracter literaro-istorice, furnizate de publicistul și scriitorul Constantin Hușanu, personalitate marcantă a culturii românești, de pe
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
era plugar / Fără boi și fără car / Doar cu ghiciul rămânea / Și eu cu el pocneam. / Din ghici tata nu mai pocnea / Carul nu mai scârțâia / Cumpana fântânii încet se legăna. Din ghici tata nu mai pocnea / Carul nu mai scârțâia / cumpăna fântânii...încet se legăna. CAPITOLUL II Noi date cu caracter literaro-istorice, furnizate de publicistul și scriitorul Constantin Hușanu, personalitate marcantă a culturii românești, de pe meleaguri pungeștene - Mult stimate domnule Constantin Hușanu. Sunteți o persoană foarte bine cunoscută pe meleagurile
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
persoane care au plecat pe asemenea drum, neștiind că de fapt militarul ce merge cu ei este un elev « nevinovat » până la acel moment. Soarele eliberat parcă de toate opreliștile, lumina și-ncălzea întreaga atmosferă, făcând ca zăpada să nu mai scârțâie țeapănă pe sub bocancii cazoni ai elevului, ba din contra începea să se moaie sub așa raze călduroase. O priveliște minunată se arăta pe valea Gârcenilor, ce dădea în renumita Vale a Racovei. - La vale se poate da drumul altfel la
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]