7,371 matches
-
manageri a unor competențe de comunicare, comportament etic, management al sarcinilor, management al oamenilor, eficiență interpersonală; de asemenea, managerii antrenați își temperează accentele tranzacționale ale stilului lor de conducere și fac loc și unei abordări de tip transformațional (scorul la scala Vis); în schimb, nu putem face aprecieri referitoare la progresul comportamental evaluat prin scorul CF (orientarea către clienți); evaluarea realizată la trei luni după programul de antrenare sugerează faptul că, exceptând dimensiunea „orientarea către clienți” (scorul CF), se produce transferul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cu media de 0,86. MBTI este un instrument dezvoltat pentru a măsura componentele personalității pe baza teoriei tipurilor psihologice, propusă inițial de Jung (1921/1971), deseori folosit în studiile organizaționale. Chestionarul MBTI (I.B. Myers; M.H. McCaulley, 1985) conține patru scale bipolare separate care reflectă această preferință individuală pentru exercitarea percepției sau judecății. Scala sensing-intuition (S-N) reflectă modalitatea pe baza căreia individul judecă ceea ce a fost perceput - prin logică sau prin centrarea pe valori personale sau sociale. Scala extraversion-introversion (E
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
componentele personalității pe baza teoriei tipurilor psihologice, propusă inițial de Jung (1921/1971), deseori folosit în studiile organizaționale. Chestionarul MBTI (I.B. Myers; M.H. McCaulley, 1985) conține patru scale bipolare separate care reflectă această preferință individuală pentru exercitarea percepției sau judecății. Scala sensing-intuition (S-N) reflectă modalitatea pe baza căreia individul judecă ceea ce a fost perceput - prin logică sau prin centrarea pe valori personale sau sociale. Scala extraversion-introversion (E-I) reflectă orientarea energiei spre exterior sau spre interior, feeling-thinking (F-T) diagnostichează
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
conține patru scale bipolare separate care reflectă această preferință individuală pentru exercitarea percepției sau judecății. Scala sensing-intuition (S-N) reflectă modalitatea pe baza căreia individul judecă ceea ce a fost perceput - prin logică sau prin centrarea pe valori personale sau sociale. Scala extraversion-introversion (E-I) reflectă orientarea energiei spre exterior sau spre interior, feeling-thinking (F-T) diagnostichează predominanța afectivă sau rațională a persoanei, iar scala judging-perceiving (J-P) reflectă preferința individuală pentru folosirea proceselor raționale sau perceptive în contactul cu mediul extern. b
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
căreia individul judecă ceea ce a fost perceput - prin logică sau prin centrarea pe valori personale sau sociale. Scala extraversion-introversion (E-I) reflectă orientarea energiei spre exterior sau spre interior, feeling-thinking (F-T) diagnostichează predominanța afectivă sau rațională a persoanei, iar scala judging-perceiving (J-P) reflectă preferința individuală pentru folosirea proceselor raționale sau perceptive în contactul cu mediul extern. b) Stilul de conducere. Pentru determinarea stilului de leadership s-a utilizat un test situațional construit de M. Zlate, pe baza căruia se stabilește
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de asemenea, problema factorilor ocupaționali-temporali (ture de zi sau de noapte, cicluri cronobiologice, schimburi alternante, numărul excesiv de ore prevăzute de ocupație sau peste program) joacă un rol important în evaluarea S.O. La ora actuală există un mare număr de scale, chestionare și inventare de tip self-report pentru evaluarea stresorilor profesionali specifici, care includ: aspecte temporale ale muncii (ture, ritm, număr ore lucrate chiar peste program), aspecte ale conținutului muncii (repetitivă, sarcini sau solicitări neclare), factori legați de munca în grup
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
orientarea paradigmatică a cercetătorului, iar aceste chestionare variază în funcție de numărul și tipul stresorilor. O problemă cu care se confruntă multe dintre instrumentele descrise mai sus este că tind să se focalizeze doar pe o dimensiune a stresorului investigat, iar diversele scale trebuie permanent revalidate. Metodele de măsurare psihofiziologică a stresului profesional pot fi împărțite în trei mari categorii, privind variabilele cardiovasculare, hormonii de stres și variabilele sau schimbările imunologice; chiar dacă utilizarea acestora este în plin progres, este importantă evaluarea critică a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Chestionarul final a avut 47 de enunțuri, fiecare cu trei variante de răspuns: „extrem de rar sau niciodată”, „săptămânal”, „zilnic sau aproape zilnic”. 3.5.2. Chestionarul pentru determinarea nivelurilor de stres, anxietate și depresie Chestionarul DASS42 (Depression, Anxiety and Stress Scale 42) a fost conceput pentru a servi atât cercetătorilor, cât și clinicienilor. El a fost construit pe eșantioane nonclinice și poate fi aplicat subiecților cu vârste peste 17 ani. DASS42 cuprinde trei scale separate pentru fiecare dimensiune (depresie, anxietate și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
depresie Chestionarul DASS42 (Depression, Anxiety and Stress Scale 42) a fost conceput pentru a servi atât cercetătorilor, cât și clinicienilor. El a fost construit pe eșantioane nonclinice și poate fi aplicat subiecților cu vârste peste 17 ani. DASS42 cuprinde trei scale separate pentru fiecare dimensiune (depresie, anxietate și stres), fiecare cu 14 itemi. Scala originală cuprindea patru niveluri de severitate fiind aplicabilă fiecărui item. Pentru această cercetare, scala de răspuns a fost extinsă la șapte niveluri, pentru a delimita mai fin
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a servi atât cercetătorilor, cât și clinicienilor. El a fost construit pe eșantioane nonclinice și poate fi aplicat subiecților cu vârste peste 17 ani. DASS42 cuprinde trei scale separate pentru fiecare dimensiune (depresie, anxietate și stres), fiecare cu 14 itemi. Scala originală cuprindea patru niveluri de severitate fiind aplicabilă fiecărui item. Pentru această cercetare, scala de răspuns a fost extinsă la șapte niveluri, pentru a delimita mai fin frecvența cu care subiecții experimentează aceste trăiri, pentru a surprinde mai exact nivelul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și poate fi aplicat subiecților cu vârste peste 17 ani. DASS42 cuprinde trei scale separate pentru fiecare dimensiune (depresie, anxietate și stres), fiecare cu 14 itemi. Scala originală cuprindea patru niveluri de severitate fiind aplicabilă fiecărui item. Pentru această cercetare, scala de răspuns a fost extinsă la șapte niveluri, pentru a delimita mai fin frecvența cu care subiecții experimentează aceste trăiri, pentru a surprinde mai exact nivelul de stres, anxietate și depresie, dar și pentru a reduce biasul de dezirabilitate. 3
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nivelului de coping Instrumentul a fost creat în baza a două chestionare similare: Inventarul de Coping Proactiv (PCI), elaborat de Esther Greenglass, Ralf Schwartzer și Steffen Taubert în 1999, la Universitatea York din Canada, cu 54 de itemi și șapte scale. Al doilea a fost cel elaborat de Stephen J. Havlovic și John P. Keenan și se regăsește în studiul „Coping with work stress: the influence of individual differences” (în Perrewe, 1991, pp. 199-212), are 26 de itemi și variantele de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fost cel elaborat de Stephen J. Havlovic și John P. Keenan și se regăsește în studiul „Coping with work stress: the influence of individual differences” (în Perrewe, 1991, pp. 199-212), are 26 de itemi și variantele de răspuns folosesc o scală Lickert cu cinci trepte. Instrumentul nostru a reunit scalele celor două chestionare, cu mici modificări (de exemplu excluderea consumului de alcool ca stil propriu-zis de coping și considerarea sa ca o manifestare a evitării, ca stil de coping), având în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
P. Keenan și se regăsește în studiul „Coping with work stress: the influence of individual differences” (în Perrewe, 1991, pp. 199-212), are 26 de itemi și variantele de răspuns folosesc o scală Lickert cu cinci trepte. Instrumentul nostru a reunit scalele celor două chestionare, cu mici modificări (de exemplu excluderea consumului de alcool ca stil propriu-zis de coping și considerarea sa ca o manifestare a evitării, ca stil de coping), având în final 79 de afirmații cu cinci trepte de răspuns
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
anxietate: 0,242 pentru pragul de semnificație 0,05, depresie: 0,443 la 0,01). Împărțind subiecții între hărțuiți și nehărțuiți (în funcție de mediana scorurilor obținute la LIPT), a fost aplicat testul t care a confirmat că scorurile subiecților hărțuiți la scalele de stres și depresie sunt semnificativ mai mari decât scorurile obținute de participanții nehărțuiți. Nivelul de anxietate nu a fost însă semnificativ mai mare. Diferența semnificativă dintre nivelurile de anxietate a fost însă confirmată, tot prin testul t, între grupurile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
consistenței personalității, lipsa de identitate absolută față de sine a acestora fiind o evidență logică. Tipul A de consistență a personalității este cel mai bine ilustrat de situația aplicării unei măsurători repetate/test-retest. De pildă, atunci când aceleiași persoane îi aplicăm o scală de extraversie, în aceleași condiții, la interval de șase luni obținem o măsură a consistenței de tip A, întrucât același comportament (răspunsul la scala de extraversie) este comparat cu sine, în exact aceeași situație (laboratorul experimental), la un anumit interval
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ilustrat de situația aplicării unei măsurători repetate/test-retest. De pildă, atunci când aceleiași persoane îi aplicăm o scală de extraversie, în aceleași condiții, la interval de șase luni obținem o măsură a consistenței de tip A, întrucât același comportament (răspunsul la scala de extraversie) este comparat cu sine, în exact aceeași situație (laboratorul experimental), la un anumit interval de timp considerat. Tipul B de consistență presupune că unul și același comportament este comparat în două situații diferite. De pildă, atunci când investigăm conștiinciozitatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ale vieții. Moleculele de apă pot ioniza, separându-se în ioni H+ și HO-. Acești ioni mențin echilibrul acido bazic în celule. Tăria acizilor și bazelor se poate exprima în funcție de pH - termen definit în funcție de concentrația soluției în ioni de hidrogen. Scala de pH crește de la 0 la 14, valoarea 7 definind mediul neutru. De la o treaptă la alta, pH-ul crește de 10 ori. De exemplu, dacă o soluție are pH=6, înseamnă că ea este mai acidă de 10 ori
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
numaidecît de un efort mental, ci de un fior emoțional. Pentru a depăși confuziile, se cuvine acceptat adevărul că românii americani sînt americani, și Încă autentici, din toate punctele de vedere, că „americanizarea” și „americanismul” lor se raportează la o scală complicată și de mari dimensiuni, delimitată de argumente specifice, scală care Îi privește, Înainte de toate - sau chiar numai -, pe ei Înșiși. Ei sînt și se consideră, mai Întîi, americani. Ipostaza de români americani este conferită de conjunctura că s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Pentru a depăși confuziile, se cuvine acceptat adevărul că românii americani sînt americani, și Încă autentici, din toate punctele de vedere, că „americanizarea” și „americanismul” lor se raportează la o scală complicată și de mari dimensiuni, delimitată de argumente specifice, scală care Îi privește, Înainte de toate - sau chiar numai -, pe ei Înșiși. Ei sînt și se consideră, mai Întîi, americani. Ipostaza de români americani este conferită de conjunctura că s-au născut În America sau România, descind din familii de imigranți
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de istorie -, nu doar că Îi facem pe aceștia mai vizibili ca indivizi, dar Încurajăm și reflecția asupra noastră și asupra propriilor societăți și sisteme politice. Astfel, nu putem să nu amintim cuvintele Leonei Toker privind importanța memoriei Gulag-ului: Scala valorilor noastre se modifică și viețile noastre sînt plasate În perspectivă. Această autotestare ia deseori forma unei identificări empatice cu cei ce-și amintesc și a presupozițiilor despre cum am fi acționat noi În locul lor, dacă am fi fost În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Dar emblematic pentru întreaga creație a lui M. rămâne volumul de versuri Interferențe (1968). E o carte de versuri clasice, consacrate biografiei unei iubiri aparent epuizate. Suportul textelor este conflictul dintre indecizia trăirilor și limpezimea tiparului formal. Erosul parcurge o scală variată, de la melancolia blândă a iubirii pierdute la jubilația regăsirii. Căutarea esențelor dincolo de eveniment și sentimente este o constantă. Experiența războiului, cuprinsă în notațiile sincopate din placheta de poezii Însemnări pe scut (1968) ori în paginile reportericești din jurnalul de
MAXIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288068_a_289397]
-
obicei și a productivității estimate decât atunci când trebuie descâlcite toate ițele proprietății comune și ale formelor de proprietatea mixtă. Dar piesa de rezistență a acestei simplificări nemaipomenite o constituie harta cadastrală. Aceasta este elaborată de tehnicieni pregătiți la o anumită scală și reprezintă o descriere mai mult sau mai puțin completă și precisă a tuturor proprietăților funciare. Cum la baza realizării hărții stă nevoia de a avea informații corecte și ușor de manipulat În vederea impozitării, harta este Însoțită de o carte
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În vederea adoptării unei legi funciare (inspirată de Franța napoleoniană) În Olanda anului 1807, se insista ca toți tehnicienii să folosească aceleași unități de măsură. Instrumentele lor erau verificate periodic pentru a se asigura corectitudinea, iar hărțile trebuiau elaborate la o scală uniformă de 1:2 880. Hărțile funciare În general și cele cadastrale În particular sunt realizate pentru a face situația locală lizibilă celor din exterior. Pentru obiective de ordin pur local, nu era nevoie de hartă cadastrală. Toată lumea știa a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
reunite și prezentate sub formă de medii sau distribuții trebuie, așadar, să fie standardizate. Oricât ar fi de deosebite caracteristicile diverșilor indivizi care formează agregatul, ceea ce interesează sunt asemănările dintre ei, sau mai exact, diferențele dintre ei exprimate pe o scală standardizată. Procesul prin care sunt prelucrate informațiile standardizate susceptibile de agregare pare să necesite cel puțin trei etape. Prima, indispensabilă, constă În crearea de unități de măsură și codificare comune. Printre unitățile stabilite În acest scop se numără clasele de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]