2,698 matches
-
Ordinea naturală e să facem copii la o anumită vârstă, și apoi la o altă vârstă să devenim bunici. Nu să Încercăm să ne luăm la Întrecere cu copiii noștri făcând alți copii. În familia ta ordinea a fost puțin schimbată și acum nu te mai simți la locul tău. Nu numai că e un șoc pentru tine, dar te și enervează. Ai aflat abia acum câteva ore că Ronnie e gravidă, dar trebuie să-ți lași timp să te obișnuiești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
cu tine? Am spus că era camerista, că ușa era deschisă, că eram pe punctul să plec. Am ridicat vocea. — De ce te enervezi? — Pentru că sunt grăbit. Apoi mi-am cerut scuze. Ea a mai spus ceva, vocea îi era ușor schimbată. Și în timp ce șofez mă gândesc că nu mai sunt sigur de ceea ce fac. O las pe Italia în fața blocului ocupat abuziv, îi iau mâna și i-o sărut. Mă grăbesc să mă despart de ea, poate că își dă seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
lecțiile de șofat și În fiecare toamnă pica din nou la examen. Se Întâmpla uneori ca vreo femeie Întâlnită la clinică sau În casa unor prieteni să-l Însoțească În apartamentul său dezordonat și În patul ale cărui așternuturi trebuiau schimbate. Descopereau imediat că Fima era mult mai interesat de satisfacția lor, decât de cea proprie. În ochii unora din ele lucrul ăsta era minunat și mișcător, dar altele se simțeau jenate și rupeau rapid legătura. Era În stare să ofere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
de a semna sentințe în calitatea sa de judecător în Schleswig-Holstein. Era un lucru obișnuit în epoca ce părea că nu se mai termină niciodată a cancelarului Adenauer. Mai târziu, am reluat lupta pentru Poșta Poloneză, adaptând-o, cu personaje schimbate, unui stil epic și, cu acest prilej, am folosit foarte multe cuvinte pentru a dărâma un castel din cărți de joc; familiei mele îi lipseau însă cuvintele, nu se mai vorbea despre unchiul dintr-odată absent care, dincolo de orice politică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
înnebunit după bezna totală a Evului Mediu sau mă opream în timpul baroc al unui război care dura treizeci de ani. Astfel, pentru băiatul care răspunde la numele meu, zilele treceau după dorința lui, ca urmare a unor apariții în costume schimbate. Dintotdeauna am vrut să fiu altcineva și altundeva, acel „Curând-altfel“ cu care m-am întâlnit puțini ani mai târziu, când m-am pierdut în ediția populară a lui Simplicissimus, spre sfârșitul cărții: un personaj neliniștitor, dar atrăgător, care te ajuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
operatorilor și a regizorilor, lumina ce cădea prin ferestrele înalte, doar parțial acoperite cu scânduri, ar fi fost utilă, prin atmosfera pe care o crea, întâmplărilor din filme. La una dintre ultimele vizite în Danzig am găsit biserica Sankt Johann schimbată. Se isprăvise cu depozitul de pietre, cu oasele și oscioarele. Podeaua nivelată, ferestrele cu geamuri, zidăria din cărămidă renovată. Ascultătorii ședeau pe șirurile de scaune până departe, în adâncul încăperii, atunci când am citit din nuvela mea În mers de rac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
urca ușor, apoi cobora abrupt pe o lungime de trei, până la trei kilometri și jumătate; distanțele, ca și perioadele de timp, nu pot fi readuse în amintire decât cu aproximație. Kongo trăgea căruciorul și n-a vrut să se lase schimbat. Noi mergeam în spatele lui, mai întâi tăcuți, curând guralivi. Ne întrebam unul pe altul de filmele preferate, dar nu ne țineam nicidecum de mână. Perechii - eram amândoi de aceeași statură - îi plăcuse o actriță tânără pe care ei o numeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
în care fuseseră găsiți copilașii din fotografii. Să cauți și să găsești. Astfel, femeile sperau să li se întoarcă logodnicul, soțul. Prieteni și prietene care-și lipseau unii altora. Fiecăruia îi lipsea câte cineva. Și eu îmi căutam pe listele schimbate săptămânal părinții și sora cu trei ani mai mică. Deoarece, împotriva oricărei rațiuni, eu îi vedeam în continuare acasă - mama, ca și când nici nu s-ar fi urnit din loc, în spatele tejghelei prăvăliei, tata frământând aluatul pentru cozonaci în bucătărie, sora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Nici un alt miracol nu ne-a redat credința, doar dacă nu cumva am privi supa de pește a Trudei Esser, pe care o gătea din nenumărați heringi pentru prieteni flămânzi, ca pe o miraculoasă înmulțire a peștilor. Și, ciudat de schimbată, ca și când i s-ar fi întâmplat un miracol adevărat, sora mea s-a întors de la Roma și de sub ocrotirea mânăstirească. Spre spaima părinților, voia să devină călugăriță. Tata se văicărea, mama a căzut la pat. Eu beam mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
baroneasă; Înciudată că nu izbutise să-l tapeze de bani, ea l-a făcut albie de porci și i-a jurat că, dacă maltratase vreodată amorul cu el, fusese doar din pricină că tatăl lui o plătea. Ricardo și-a văzut soarta schimbată, dar tot n-a priceput. În zăpăceala acela fără margini, a avut o presimțire: s-a dus să Îi ia la Întrebări pe Dolly Sister și pe Evans; amândouă au recunoscut că până atunci Îl primiseră doar În baza Înțelegerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
-și amintească acest lucru, aproximative. Ele sunt, de altfel, prime Încercări. Cei care Îmi vor continua opera vor oferi noi variante, metafore, nuanțe. Ei vor Îmbogăți, fără Îndoială, modestul meu vocabular de precursor. Vă cer să nu cădeți În purism. Schimbați și transformați.“ Ochiul selectiv Ecoul pe care Îl va trezi În presa aurie un anume război al nervilor purtat cu mare tam-tam de S.A.D.A. (Societatea Argentiniană de Arhitectură) și intensificat de obscurele manevre urzite de directorul tehnic al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
spuse Norman, Îndepărtându-se de Beth. — V-am deranjat? — Nu, nu. — Nu vreau să mă amestec În viața sexuală a nimănui. — Of, Harry! făcu Beth cu reproș, așezându-se la masa laboratorului. — Ei bine, să știți că arătați cu siguranță schimbați. — Adevărat? se interesă Norman. Da, mai ales Beth. Am impresia că, cu fiecare zi petrecută aici, devine mai frumoasă. — Și eu am remarcat asta, spuse Norman cu un zâmbet. — Cred și eu c-ai observat. O femeie Îndrăgostită. Norocosule! Harry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
toată viața ai fost un actor teribil! Seneca n-a fost prea greu pentru tine, nici Plaut prea ușor...” Pe rînd, fiecare raportează valorile indicatoarelor pe care le supraveghează. Reflexele, pulsul, viteza de curgere a perfuziei. Temperatura: 41,1˚. Nimic schimbat. Doctorul face un semn. O soră injectează o substanță în unul din tuburi. Un comutator își schimbă poziția. Un bîzîit se aude strident. Văd: nimicul e totul. Numai căldura Cuvîntului se simte apărînd. Îi recunosc forța care, deodată, capătă sens
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
am habar de unde se iscase, începusem să sper. Dormeam ca un prunc. De fapt, nu dormeam deloc ca un prunc. Mă trezeam eu din două-n două ore, urlând ca o sirenă de fabrică și cerând să fiu hrănită și schimbată? Nu, nu făceam așa ceva Dar dormeam foarte liniștită. Iar asta însemna foarte mult. Aș vrea să vă pot spune că în dimineața următoare, când m-am trezit, ploaia se oprise, norii fuseseră alungați, iar soarele ieșise pe cerul albastru al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
aici?“, „Cine conduce?“, „Ne-am rătăcit“, „Asta nu face parte din fișa noastră de post“, „Faceți demarcajul!“ și alte asemenea plângeri au putut fi auzite. M-am grăbit sus s-o văd pe Kate. Kate era în pătuțul ei, hrănită, schimbată și adormită. N-avea nici o grijă. Îngerașul! A pufnit pe nas, mulțumită, de mai multe ori, mișcându-și, prin somn, piciorușele ei roz și grăsuțe. Șocată, am realizat ce norocoasă eram. Acea superbă ființă umană în miniatură era copilul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
închide o ușă, undeva deschide o alta“, nu-mi mai era îngrozitor de greu să mă opresc și să nu-l pocnesc. De fapt, nu-mi mai era greu deloc. Nu consideram că viața mea se sfârșise. Poate că era iremediabil schimbată. Dar nu se sfârșise. Mariajul meu se destrămase, dar aveam un copil frumos. Aveam o familie minunată, prieteni foarte buni și o slujbă la care să mă întorc. Și cine știe, poate că într-o zi, aveam să întâlnesc un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
zece seara, uneori ne-o termina portarul. Poate mergeau la o votcă, poate se mai plimbau printre proiectele și copacii degerați din Cișmigiu, poate se duceau În apartamentul vreunuia dintre ei să continue discuțiile, să aprindă altele noi. Cu voci schimbate, În Întunericul altor Încăperi, micșorîndu-se progresiv. Eu plecam acasă mai Întregit spiritual, cu geamantanul. Era un geamantan mic de navetă, În carouri. Prima mea lectură. Cu toate că, În chip confuz dar Îndîrjit, sperasem să scap de supliciu, mi-a venit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să-mi mai ude ca să-mi revin, că peste două ore plecam În Bulgaria din care nu mai țin minte decît vag copacii din Albena, zdruncinăturile autocarului și cele două sute de leva la care avea dreptul orice participant la excursie, schimbate integral pe variate Fante ca să mă dreg, plus un steguleț, niciodată nu mi-a fost atît de sete ca atunci. Bulgaria e o țară unde simți permanent nevoia să bei suc. „Mă uitam cu invidie la belgienii care se simțeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
încet, tacticos, însoțită de vecina ei, madame Caliope Teodorescu, nu întotdeauna cu treabă, chiar dacă vizita magazinele sau piața, nu întotdeauna având o idee clară de ce ieșea din casă, dar extraordinar de curioasă la imaginea de acum a orașului, întru nimic schimbată: zgomotos, enervant, obositor, prăfos, aglomerat, acaparator, obsedant și drag. Își vizita ea prietenii, fără să întârzie peste măsură, ca înainte. Într-un rând a îndrăznit chiar să intre într-un cinematograf, dar a sufocat-o căldura și a trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
-și scoată din minte gândul că a făcut un contract, dar nu reușea decât să se afunde și mai mult, abia se stăpânea să nu devină întru totul arțăgos și irascibil. Ioana Sandi nu știa toate acestea. Îl vedea puțin schimbat, taciturn și preocupat, îi simțea încordarea, dar bănuia numai adevăratele motive, în vreme ce își pieptăna îndelung părul în fața oglinzii cu ramă de fier forjat încrustat cu cristale de sticlă sclipitoare, își atârna de gât lănțuguri de perle adevărate, șiraguri de mărgele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
câteva minute în tăcere. — Urâtă noapte, spuse în cele din urmă șoferul, pentru un străin să se rătăcească în mlaștini. Am crezut că autobuzul mă va aduce mai aproape, spuse Michael. Serviciul de transport de aici pare cam haotic. — Trebuie schimbate lucrurile, spuse șoferul. E o crimă ce se petrece. Fornăi. Să știi că eu nu i-aș vota pe ceilalți. Îl lăsă pe Michael la o răspântie și plecă, lăsându-l din nou în ploaie și vânt, care păreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ajungă peste tot, nu? — Bineînțeles. Asta e problema cu ei. Se mai gândi un pic la această poveste, apoi întrebă: — Ce făceai la spitalul de Anul Nou? — Vizitam pe cineva. O prietenă. S-a îmbolnăvit pe neașteptate. Phoebe detectă o schimbate bruscă de ton. — Era un fel de iubită? — Da, un fel de iubită. Se cufundă în tăcere, și ea simți dintr-o dată că întrebările ei fuseseră indiscrete și inutile. — Scuză-mă... n-am vrut să te iscodesc... Adică nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Romanul meu este îndatorat întrucâtva operelor lui Frank King, autorul Strigoiului (1928) pe care s-a bazat de departe filmul Ce hăcuială! Primul paragraf din capitolul meu Unde există voință este copiat după primul capitolul al Strigoiului (cu un cuvânt schimbat) și în toată Partea a doua sunt mai multe mici exemple de ceea ce Alasdair Gray numea „im-plags“ (plagiate implementate) atât din Strigoiul cât și din la fel de minunata Terror at Staup House. Nereușind să obțin nici o informație despre domnul King, singura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
În extaz. Se așeză și nu conteni să zîmbească. Fraser o urmărea, zîmbind la rîndul lui. — Și-a amintit de tine? Viv dădu din cap aprobator. — I-a făcut plăcere să te revadă? — Nu sînt sigură. Părea, cum să zic, schimbată. Presupun că nu mai arătăm la fel ca pe-atunci. — O să vă mai Întîlniți? Ești bucuroasă că ai făcut-o? — Da, zise Viv. Da, sînt bucuroasă că am făcut-o, adăugă ea Încă o dată. Se mai uită În spate, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
minunat. Spuse cu vocea lui Alec: Nu-i cale de Întoarcere acum, D.P.! Își croi drum pe străduța din spatele casei domnului Mundy, și ieși În strada principală. Mergea deseori pe acolo, dar de data asta, În Întuneric, i se părea schimbată. O luă Încet, captivat de fiecare colțișor al ei: conștient de existența oamenilor din casele pe lîngă care trecea, văzînd luminile stinse În camerele de la parter și altele aprinse În dormitoare sau pe coridoare, pentru că oamenii se duceau la culcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]