2,437 matches
-
de agenți proveniți dintre servitorii săi, constituie cel mai important venit al său; drepturi pentru justiție, supravegherea drumurilor și a piețelor, folosirea morilor și a altor echipamente colective, corvezi pentru întreținerea fortăreței, contribuții arbitrare precum *birul ... În chiar momentul dispariției sclaviei antice, o mare parte din populație se găsește astfel înglobată într-o nouă stare de dependență ereditară, *șerbia cu cortegiul său de redevențe caracteristice: *șevaj (dare percepută de un senior pe persoană, nu pe bunuri), *mînă-moartă (taxă plătită de moștenitori
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
oricărei suveranități rezidă esențialmente în națiune". Dar Constituția de la 1791, care se elaborează, îi dă regelui puteri largi și face să se aleagă Adunarea legislativă de către "cetățeni activi" luați doar dintre cei avuți; nu s-a rămas doar la abolirea sclaviei; proprietatea rămîne un drept la fel de imprescriptibil ca și libertatea și rezistența la opresiune; bunurile confiscate clerului sînt revîndute în loturi atît de mari încît numai cei care sînt deja proprietari le pot achiziționa. "Libertatea muncii", în sfîrșit recunoscută prin legea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
preotului binecuvîntînd arborele libertății în piața satului reflectă bine acest moment de unanimitate. Guvernul provizoriu ia mai multe măsuri capitale: el cheamă la alegerea unei Constituante prin sufragiu universal, proclamă libertatea presei și de reuniune, abolește pedeapsa cu moartea și sclavia în colonii. Sub presiunea cluburilor și a curentelor socialiste în plină efervescență, guvernul proclamă de asemenea dreptul la muncă și creează Atelierele naționale, însărcinate cu procurarea locurilor de muncă muncitorilor șomeri, pe care criza îi înmulțise la Paris. Aceste Ateliere
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
regi. De la ei, din voința lor suverană emană legile și guvernul; ei revocă, ei îi schimbă pe aleșii lor, legislatorii și miniștrii, dar, în timp ce salariatul este suveran în ordinea politică, el este redus în ordinea economică la un fel de sclavie. "Da! în timp ce poate alunga miniștrii de la putere, el este, fără nici o garanție și fără urmări, alungat din atelier. Munca lui nu mai este decît o marfă pe care deținătorii capitalului o acceptă sau o refuză, după plac... "El este prada
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
aventura colonială. Coloniile trăiesc tot sub regimul "pactului colonial" sau "exclusiv", care interzice coloniilor să cumpere și să vîndă vreunei alte țări decît metropola. O decizie importantă este luată în 1848, cînd guvernul provizoriu, sub impulsul lui Victor Schoelcher, abolește sclavia în colonii, sclavia din care trăiau plantațiile. Prima jumătate a secolului al XIX-lea vede întărindu-se influența franceză în Levant. Misiunile catolice, bazîndu-se pe "capitulațiile" din secolul al XVI-lea prin care Imperiul Otoman acorda Franței protecția catolicilor din
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
trăiesc tot sub regimul "pactului colonial" sau "exclusiv", care interzice coloniilor să cumpere și să vîndă vreunei alte țări decît metropola. O decizie importantă este luată în 1848, cînd guvernul provizoriu, sub impulsul lui Victor Schoelcher, abolește sclavia în colonii, sclavia din care trăiau plantațiile. Prima jumătate a secolului al XIX-lea vede întărindu-se influența franceză în Levant. Misiunile catolice, bazîndu-se pe "capitulațiile" din secolul al XVI-lea prin care Imperiul Otoman acorda Franței protecția catolicilor din imperiul său, își
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ușor. Franța este o prizonieră torturată, care, sub lovituri, în temnița sa, a măsurat, odată pentru totdeauna, cauzele nenorocirilor sale și infamia tiranilor săi. Franța eliberată nu va voi nici să reia drumul prăpăstiei, nici să rămînă pe cel al sclaviei. Franța a ales dinainte un drum nou. Dacă ea înțelege pe viitor să fie liberă, să nu cunoască decît suveranitatea ce se trage din ea însăși, direct și fără piedici, pe scurt, să se lase în voia marii lumini a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
într un sistem care totalizează existentul ar însemna să gîndești întreg realul inclusiv absolutul potrivit unui determinism inexorabil. Iar acesta își va găsi în primul rînd aplicarea în viața socială. în acest sens, monismul e, potrivit lui Berdiaev, sursa filozofică a sclaviei umane 4. Căci între raportarea la adevăr și raportarea la politic, distanța poate să nu fie prea mare ; cîteodată e nulă. Vorbind despre tensiunile din care se alcătuiește condiția intelectualului, L. Koakowski 1 o amintește pe cea dintre exigența de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
omul orientat spre Ultim de a fi un spectator angajat în spectacolul acestei lumi? Pentru Berdiaev, persoana umană e totalitate potențială și, ca atare, nu poate fi parte a nici unui întreg social, deși ea e mereu tentată să cadă în sclavia unui corp istoric sau a unei idei obiectivate și girate colectiv. Fiecare persoană se împlinește în irepetabilitatea ei prin asimilarea interioară a întregului real, a unui real pe care îl transfigurează, îl transpune din regimul general-obligatoriului în regimul libertății transcendente
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a creșterii economice Însăși. Într-o prelegere ținută de Herbert Marcuse În cadrul unui ciclu de conferințe organizat de Universitățile din Franckfurt și Heidelberg, cu prilejul comemorării centenarului nașterii lui Sigmund Freud, În toamna anului 1956, acesta spunea: „Ridicarea omenirii din sclavie și mizerie la o tot mai mare libertate presupune progresul tehnic, adică un grad Înalt de dominare a naturii, unicul generator al bogăției sociale, care, la rândul ei, permite ca și trebuințele umane să Îmbrace o formă mai umană și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a creșterii economice Însăși. Într-o prelegere ținută de Herbert Marcuse În cadrul unui ciclu de conferințe organizat de Universitățile din Franckfurt și Heidelberg, cu prilejul comemorării centenarului nașterii lui Sigmund Freud, În toamna anului 1956, acesta spunea: „Ridicarea omenirii din sclavie și mizerie la o tot mai mare libertate presupune progresul tehnic, adică un grad Înalt de dominare a naturii, unicul generator al bogăției sociale, care, la rândul ei, permite ca și trebuințele umane să Îmbrace o formă mai umană și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
imperiale romane și a Militia Cristi care au condiționat sprijinul lor pentru împărat, de impunerea iu-deo-creștinismului ca religie oficială și interzicerea tuturor celorlalte culte, fiind vizat în primul rînd creștinismul arimin sau mitraismul. Ei au văzut în iudeo-creștinism dovada că sclavia este o realitate divină iar statul sclavagist este o crea-ție a lui Dumnezeu și orice revoltă împotriva ordinii sociale este făcută de fapt împotriva Creatorului. Să privim puțin și asupra grupurilor de zeloți care au scăpat de la măcelul din anul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
într un sistem care totalizează existentul ar însemna să gîndești întreg realul inclusiv absolutul potrivit unui determinism inexorabil. Iar acesta își va găsi în primul rînd aplicarea în viața socială. în acest sens, monismul e, potrivit lui Berdiaev, sursa filozofică a sclaviei umane 4. Căci între raportarea la adevăr și raportarea la politic, distanța poate să nu fie prea mare ; cîteodată e nulă. Vorbind despre tensiunile din care se alcătuiește condiția intelectualului, L. Koakowski 1 o amintește pe cea dintre exigența de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
omul orientat spre Ultim de a fi un spectator angajat în spectacolul acestei lumi? Pentru Berdiaev, persoana umană e totalitate potențială și, ca atare, nu poate fi parte a nici unui întreg social, deși ea e mereu tentată să cadă în sclavia unui corp istoric sau a unei idei obiectivate și girate colectiv. Fiecare persoană se împlinește în irepetabilitatea ei prin asimilarea interioară a întregului real, a unui real pe care îl transfigurează, îl transpune din regimul general-obligatoriului în regimul libertății transcendente
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
1. Prin acest gest, Locke dorea să justifice legalitatea marii instaurări "în fața lumii oamenilor din Anglia, a căror dragoste pentru drepturile lor juste și naturale și hotărârea lor de a le păstra au salvat națiunea când se afla în pragul sclaviei și al ruinei"2. Acest detaliu arată că teoria politică a lui Locke a avut de la bun început un caracter angajat. Ea a servit ca argument pentru doctrina whig a opoziției protestante din parlamentul Angliei, care și-a construit discursul
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
umanitate și corespund drepturilor inerente persoanei din starea sa actuală; 2) condiționale, care presupun o angajare voluntară a oamenilor față de semenii lor; acest tip de datorie rezultă din convenții și promisiuni 87. Pufendorf îl critică pe Aristotel pentru că acesta considera sclavia ca fiind naturală, dar totodată și pe Hobbes, care stabilea legea naturală în interesul egoist. Dar el consideră, în spirit aristotelic, că starea naturală nu desemnează o realitate istorică, pentru că viața patriarhală de la începuturi presupunea deja o sociabilitate. Important pentru
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
profund. Trebuie investigate sursele puterii civile și dezvăluite adevăratele fundamente ale autorității"12, nota Locke în Al doilea [mic] tratat. El reamintea că există două modalități de a gândi fundamentul puterii civile: unii cred că oamenii s-au născut în sclavie, iar alții că s-au născut liberi. Cei dintâi susțin că există un drept patern asupra copiilor și pretind că originea guvernământului se află în acest drept. Conform acestei concepții, magistratul primește autoritatea prin naștere și prin instituire divină, în virtutea
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
este echivalentă cu o convenție, cum era cazul la Hobbes. "Prizonierii (...) sunt supuși unei puteri despotice care nu se naște dintr-un contract și nici nu este capabilă de așa ceva, nefiind decât starea de război continuată. [...] de îndată ce contractul are loc, sclavia încetează; astfel încât stăpânul părăsește puterea sa absolută și pune capăt stării de război atunci când stabilește condiții cu prizonierul său"81. Prin urmare, puterea politică este diferită atât de puterea paternă, cât și de cea despotică. Puterea paternă se bazează pe
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
propriu, asupra căruia nimeni altul nu poate fi proprietar. Acest corp este o condiție a individualității și a autonomiei sale față de ceilalți, iar respectarea acestei autonomii este însăși condiția libertății și a egalității naturale. Starea naturală ar trebui să excludă sclavia. Locke spune că oamenii naturali se află într-o "stare de perfectă libertate de a-și hotărî acțiunile și de a dispune de posesiunile și persoanele lor așa cum găsesc potrivit, în limitele legii naturale, fără a cere permisiunea și fără
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
că sclavul și stăpânul, în sensul strict al termenilor, pot forma vreodată o astfel de societate, "căci un om, neavând putere asupra vieții sale, nu poate deveni printr-un pact sau prin propriul consimțământ sclavul nimănui"53. Perfecta condiție de sclavie nu e nimic altceva decât o prelungire a stării de război, căci, pe de o parte, stăpânul dispune de o putere absolută asupra vieții sclavului, ceea ce este în contradicție cu orice caracteristică a vieții sociale, iar pe de altă parte
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
îndeplinească, și nu poate apărea între ființe aflate în raporturi de forță. În momentul în care între stăpân și sclav intervine "un contract, o înțelegere pentru limitarea puterii, de o parte, și pentru supunere, de alta, starea de război și sclavia încetează atâta timp cât durează contractul"54. Anumite tipuri de guvernare precum monarhia absolută sunt considerate de Locke drept forme de sclavie și, prin urmare, drept stare de război care justifică rezistența. Starea de război este o crimă împotriva legii naturale, întrucât
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
intervine "un contract, o înțelegere pentru limitarea puterii, de o parte, și pentru supunere, de alta, starea de război și sclavia încetează atâta timp cât durează contractul"54. Anumite tipuri de guvernare precum monarhia absolută sunt considerate de Locke drept forme de sclavie și, prin urmare, drept stare de război care justifică rezistența. Starea de război este o crimă împotriva legii naturale, întrucât oamenii sunt siliți să renunțe la drepturile lor și să se apropie de starea animală. Prin urmare, a spune că
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
prezent doisprezece Ashley-Cooper Shaftesbury în viața politică britanică (majoritatea dintre ei numindu-se Anthony). Un alt om politic important din această familie a fost Anthony Ashley-Cooper, al Șaptelea conte de Shaftesbury (1801-1885), cunoscut pentru acțiunile sale reformiste și lupta împotriva sclaviei. 93 Clark, Whig's Progress, p. 68. 94 Acest parlament al Restaurației a durat din 1660 până în 1679 și a fost numit Cavalier Parliament. 95 Ludovic al XIV-lea nu dorea ca intervenția parlamentului în politica engleză să ducă la
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
revoluționar al emancipării femeilor în Uniunea Sovietică, autorii creionează contextul istoric și ideologic necesar înțelegerii procesului în care au fost "replicate" soluțiile sovietice în statele sovietizate, respectiv în România. Revoluția bolșevică a formulat, inițial, soluții îndrăznețe privind eliberarea femeii din "sclavia casnică", în intenția de a lovi, astfel, în modelul "familiei burgheze". Alternativa uniunii libere dintre bărbați și femei părea a fi soluția adecvata pentru emanciparea femeii. Organizarea politică a femeilor și afirmarea unor militante feministe de marcă a permis adoptarea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și când va începe lupta de masă (condusă de proletariatul care are puterea de stat) împotriva acestei mici gospodării casnice sau, mai exact, reconstrucția în masă a acesteia și transformarea ei în mare gospodărie socialistă"8. Eliberarea femeii din această sclavie urma să se producă prin socializarea muncii domestice, care avea în vedere înființarea de cantine, creșe și grădinițe de copii, "mijloace simple, de toate zilele, care nu presupun nimic pompos, grandilocvent și solemn, care sunt în stare să elibereze într-
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]