2,115 matches
-
și clasei. Încerc să sugerez că o combinare a unor perspective marxiste, feministe, structuraliste, poststructuraliste, psihoanalitice și a altor perspective critice vor asigura lecturi mai complete și, posibil, mai puternice. Combinînd, de exemplu, critica ideologiei și critica genurilor cu analiza semiotică, vom reuși să înțelegem cum formele generice ale culturii media sau codurile lor semiotice sînt pătrunse de ideologie. Codul conflict/rezolvare prezent în cele mai multe programe TV de divertisment, de exemplu, oferă concepția marcată ideologic că toate problemele societății contemporane pot
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
poststructuraliste, psihoanalitice și a altor perspective critice vor asigura lecturi mai complete și, posibil, mai puternice. Combinînd, de exemplu, critica ideologiei și critica genurilor cu analiza semiotică, vom reuși să înțelegem cum formele generice ale culturii media sau codurile lor semiotice sînt pătrunse de ideologie. Codul conflict/rezolvare prezent în cele mai multe programe TV de divertisment, de exemplu, oferă concepția marcată ideologic că toate problemele societății contemporane pot fi rezolvate prin asumarea unor norme și comportamente convenționale 2. Publicitatea expune adesea un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cît și acele trăsături ale textului care permit lecturi de negociere, de rezistență sau de opoziție. Analiza culturală ajunge la o concluzie satisfăcătoare cînd studiile etnografice ale semnificațiilor specifice din punct de vedere social și istoric sînt puse în legătură cu analiza semiotică a textului." (1989a: 98) Dimpotrivă, eu consider că analiza economiei politice și a producției de cultură este o componentă importantă care a fost subevaluată sau chiar ignorată în cadrul exploziei de studii culturale din ultima perioadă; în plus, consider că strategiile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
semnele, interpretarea fenomenului american ca o constelație de semne, ca o "Americă astrală"29 . Acest fetișism al semnului reduce complexitatea și contradicțiile prezente în Statele Unite la un joc al semnelor. În opera sa mai timpurie, Baudrillard era profund preocupat de semiotică, de studiul semnelor și al sistemelor de semnificație. Respingînd pe de o parte formalismul și obiectivismul unei importante părți a semiologiei, el și-a menținut viziunea reducînd totul la o lume de semne. Această viziune semiologică comună, vulgară chiar, este
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
producție împiedică orice încercare serioasă de a teoretiza în domeniul culturii contemporane și a comunicațiilor. Teoria critică actuală ar trebui ca urmare să respingă "depășirea" economiei politice sugerate de Baudrillard și ar trebui să creeze noi sinteze de economie politică, semiotică și teorie socială pentru a identifica noutățile și conflictele epocii moderne. Cartografierea curentului cyberpunk, dar și a unei mari părți a teoriei postmoderniste necesită, așadar, existența unei teorii sociale critice pentru a determina schimbările culturii media, pentru a-i plasa
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acestuia, relația care există între componentele ei și influențele pe care le exercită unele asupra altora, începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea, au fost elaborate o serie de modele teoretice inspirate din cibernetică, matematică, fizică, lingvistică, semiotică, sociologie, psihologie etc. Toate tipurile de comunicare includ semne - acele construcții semnificative care se referă la altceva decât la ele însele - și coduri, care sunt sisteme de organizare a semnelor și în care sunt incluse și regulile de corelare a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
la altceva decât la ele însele - și coduri, care sunt sisteme de organizare a semnelor și în care sunt incluse și regulile de corelare a acestora. în studiul fenomenului comunicării, s-au remarcat două mari școli: școala proces și școala semiotică. a) școala proces definește comunicarea ca interacțiune socială prin care o persoană relaționează cu alta sau îi modifică starea de spirit, comportamentul. Ca proces, comunicarea înseamnă transmitere, codarea și decodarea mesajului. Unul din cele mai cunoscute modele, reluat în multe
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
pentru prima dată în atenție importanța efectelor comunicării. în opinia lui Lasswell, un act de comunicare poate fi corect dacă răspunde la întrebările: Cine? (Emițător) ; Ce spune? (Mesaj); Cum? (Mijloc); Cui? (Receptor); Cu ce efect? (Efectul de comunicare) b) școala semiotică descrie comunicarea ca producere și înțelegere de sensuri (semnificații), iar studiul comunicării rezidă în studiul textului și al culturii. Mesajul este o construcție a semnelor care, în interacțiunea cu receptorii, produc semnificații. Dacă școala proces interpreta un efect diferit de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și al culturii. Mesajul este o construcție a semnelor care, în interacțiunea cu receptorii, produc semnificații. Dacă școala proces interpreta un efect diferit de intenția comunicațională drept eșec, a cărui cauză se afla în parcursul procesului de comunicare, pentru școala semiotică efectul diferit este rezultatul diferențelor culturale dintre emițător și receptor. Modelul lui Pierce impune concepția conform căreia orice proces semiotic este o relație între trei componente: semnul însuși, care ține locul unui altceva, numit obiectul său și care se adresează
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de semne: iconul, un semn bazat pe o anumită asemănare cu obiectul (schemă, diagramă); indicele, semn în relație directă cu obiectul, funcționând ca referință (indicatoarele de circulație); simbolul, semn determinat numai în urma unei interpretări. Edward T. Hall va depăși concepția semiotică acordând o importanță fundamentală contextului în analiza comunicării. Fără context ca referință, susține el, codul este insuficient și nu permite înțelegerea mesajului. Punerea în context este o modalitate de a face față complexității tranzacțiilor interumane. A analiza un context înseamnă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Limba a evoluat în sensul favorizării comunicării dintre oameni și mai puțin în sensul elucidării adevărului”. Limbajul reprezintă modul în care limba este asimilată, se integrează și funcționează la nivel individual. El este subordonat activității de comunicare, comportamentului semiotic. Funcția semiotică exprimă capacitatea parțial înnăscută, parțial dobândită a omului de a folosi semne ca înlocuitori ai obiectelor. între limbă și limbaj se poate face diferențierea prin diverse criterii: istoric, ontogenetic, instrumental- funcțional. Din punct de vedere istoric, limbajul precedă limba. Aceasta
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
fiziologice privind membrul superiortc "Date anatomice și fiziologice privind membrul superior" Privită ca unitate cinematică, articulația scapulo-humerală este deosebit de complexă, fapt ce impune ca prezentarea acesteia să se facă împreună cu membrul superior în ansamblul său, mai ales că aspectele lor semiotice sunt interdependente. Centura scapulară face legătura dintre partea superioară a trunchiului cu membrele superioare care, împreună cu umărul și brațul, alcătuiesc unitatea cinematică (Baciu, 1981). Pentru o mai bună înțelegere a celor ce vor fi prezentate în continuare, o scurtă trecere
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Mioc, G. Ivănescu. Secretar de redacție: G.I. Tohăneanu (1963-1969). Din 1965 redactor responsabil adjunct este Eugen Todoran. Publicația cuprinde secțiuni privitoare la istoria limbii și literaturii, gramatică și teoria limbii, la care se adaugă dialectologia, stilistica, folclorul și, după 1995, semiotica. Mai apar rubricile de „note și discuții”, referate, recenzii, interviuri. Sumarul este însoțit de traduceri în limbile rusă, franceza, apoi, în germană și engleză. Între colaboratorii la secțiunea de istoria literaturii se înscriu, pentru literatură română, Eugen Todoran, Simion Mioc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285343_a_286672]
-
Turcu, Yvonne Lucuța. După 1990 secțiunile și colaboratorii se diversifica. Semnează cercetători din Italia și Franța (Alexandru Niculescu, Giuseppe Picillo, Teresa Ferro, Nelly Flaux, Walter de Mulder). Crește interesul pentru domeniile moderne ale lingvisticii (lingvistică contrastiva) și pentru cele interdisciplinare (semiotica). Apar nume noi: Claudiu Arieșan, Ioan N. Bătea, Carmen Blaga, Sorin Ciutacu, Lăură Cheie, Otilia Hedeșan, Marianne Marki, Adrian Mioc, Dumitru Vlăduț. Multe dintre articolele publicate aici au constituit nucleul unor cărți de autor. S.I.-J.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285343_a_286672]
-
ce sunt puternic implicate în operațiile gândirii. Prin conținutul lor, reprezentările au multe în comun cu percepția și imaginația, în timp ce prin mecanismele formării și funcționării lor se apropie mai mult de gândire și limbaj, fiind în strânsă legătură cu funcția semiotică (nu întâmplător denumită, de multe ori, și funcția de reprezentare). La copiii cu dizabilități, independent de categoria din care fac parte, toate aspectele menționate până acum sunt afectate, iar eficiența lor în activitatea de învățare este diminuată semnificativ în comparație cu elevii
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
mai ales în sensul stimulării unor capacități de creație în domeniul artistic, literar, muzical sau tehnic. Imaginația este puternic afectată mai ales la copiii cu dizabilități mentale din cauza sărăciei și structurii lacunare a bagajului de reprezentări, caracterului rudimentar al funcției semiotice, nedezvoltării limbajului din pricina capacității mnezice limitate, inerției și rigidității reacțiilor adaptative. în consecință, fantezia, creativitatea, inițiativa, previziunea etc. sunt aproape inexistente. O problemă aparte o reprezintă necesitatea prevenirii formelor pseudocompensatorii ale imaginației la persoanele cu dizabilități, manifestate adesea prin tendința
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
pref. trad., București, 1969; Antoine Furetière, Romanul burghez, pref. trad., București, 1971; Gédéon Tallement des Réaux, Istorioarę pref. trad., București, 1972; Pierre Courthion, Curente și tendințe în arta secolului XX, introd. trad., București, 1973; A.J. Greimas, Despre sens. Eseuri semiotice, pref. trad., București, 1975; Voltaire, Corespondență, pref. trad., București, 1978; César Chesneau Du Marsais, Tratat despre tropi, pref. trad., București, 1981; Jean Baptiste Du Bos, Cugetări critice despre poezie și pictură, introd. trad., București, 1983; Charles Sorel, Isprăvile hazlii ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
RL, 1978, 19; Ilie Badea, „Introducere la semiologia literaturii”, ST, 1978, 10; Cornel Moraru, Literatură și semiologie, VTRA, 1979, 9; Sorin Pârvu, Spre analiza semiolingvistică, CL, 1985, 4; Al. Duțu, O nouă lectură a trecutului, RL, 1987, 2; Monica Spiridon, Semiotica și „pulsiunile istoriei”, R, 1987, 12; Magda Jeanrenaud, Aventura semiotică: restituiri, integrări, recuperări, CL, 1988, 7; „Datorită culturii nu va mai fi nevoie să demonstrăm incontestabilul” (interviu de Daniel Dimitriu), CRC, 1991, 7; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 93-95; Andreea Deciu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
1978, 10; Cornel Moraru, Literatură și semiologie, VTRA, 1979, 9; Sorin Pârvu, Spre analiza semiolingvistică, CL, 1985, 4; Al. Duțu, O nouă lectură a trecutului, RL, 1987, 2; Monica Spiridon, Semiotica și „pulsiunile istoriei”, R, 1987, 12; Magda Jeanrenaud, Aventura semiotică: restituiri, integrări, recuperări, CL, 1988, 7; „Datorită culturii nu va mai fi nevoie să demonstrăm incontestabilul” (interviu de Daniel Dimitriu), CRC, 1991, 7; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 93-95; Andreea Deciu, Texte vechi, idei noi, RL, 1998, 25; Petraș, Panorama, 165
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
Paul Courget, Nonpoems, „Norea” (Caen, Franța), 1991, 83; Ion Pachia Tatomirescu, Constantin M. Popa, Mișcarea literară paradoxistă, „Renașterea bănățeană”, 1992, 717; Lucian Suciu, „Umbra libelulei”, „Arca”, 1993, 7-9; Alexandru Pintescu, „Umbra libelulei”, PSS, 1994, 2; Geo Vasile, Paradoxul sau Autodistrugerea semiotică, „Baricada”, 1994, 29 martie; Cristian Bădiliță, Umbra zdrențuită a libelulei, RL, 1994, 29; Vasile Moldovan, Un paradoxist peregrin prin sufletele poeților, DL, 1996, 2; Ion Mureșan, Secta haiku, TR, 1996, 9; Constantin Cubleșan, „Peregrin prin suflete”, „Curierul Primăriei” (Cluj-Napoca), 1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
Coriolan Cotuțiu, medic legist; e soția criticului literar Ion Vlad. Urmează liceul la Sibiu (1950-1954), un an la Institutul Politehnic, apoi Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1955-1960). Își susține doctoratul în 1980 cu teza Limbajul critic literar. Perspectivă semiotică. Face carieră universitară, parcurgând toate treptele didactice: preparator la Institutul Pedagogic din Cluj (1961), asistent (1967), lector (1972), conferențiar (1990), profesor (1993) la Catedra de lingvistică și semiotică a Facultății de Litere a Universității clujene. În 1992-1993 a funcționat ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
1955-1960). Își susține doctoratul în 1980 cu teza Limbajul critic literar. Perspectivă semiotică. Face carieră universitară, parcurgând toate treptele didactice: preparator la Institutul Pedagogic din Cluj (1961), asistent (1967), lector (1972), conferențiar (1990), profesor (1993) la Catedra de lingvistică și semiotică a Facultății de Litere a Universității clujene. În 1992-1993 a funcționat ca profesor-asociat la Universitatea Jagellonă din Cracovia. Debutează în 1966 la „Cercetări de lingvistică” cu studiul Neologismul în proza lui Gala Galaction, iar editorial în 1982 cu eseul Semiotica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
semiotică a Facultății de Litere a Universității clujene. În 1992-1993 a funcționat ca profesor-asociat la Universitatea Jagellonă din Cracovia. Debutează în 1966 la „Cercetări de lingvistică” cu studiul Neologismul în proza lui Gala Galaction, iar editorial în 1982 cu eseul Semiotica criticii literare. Mai e prezentă în „Tribuna”, „Steaua”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Revue roumaine de linguistique” (face parte din colegiul de redacție), „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Dacoromania” (e în redacție), „Degrés” (Belgia), „Linquistics and Language Behavior
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
linguistique” (face parte din colegiul de redacție), „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Dacoromania” (e în redacție), „Degrés” (Belgia), „Linquistics and Language Behavior Abstracts” (SUA), „Signo” (Spania), „S-European Journal for Semiotic Studies” ș.a. A coordonat cinci volume apărute sub genericul Semiotică și poetică (1984-1993) și are contribuții în numeroase lucrări colective, între care Studii de stilistică, poetică și semiotică (1980), Sémiotique roumaine (1981), Lecture et interprétation (II, 1989), Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu (1991), Limbaje și comunicare (1995). Deși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
Linquistics and Language Behavior Abstracts” (SUA), „Signo” (Spania), „S-European Journal for Semiotic Studies” ș.a. A coordonat cinci volume apărute sub genericul Semiotică și poetică (1984-1993) și are contribuții în numeroase lucrări colective, între care Studii de stilistică, poetică și semiotică (1980), Sémiotique roumaine (1981), Lecture et interprétation (II, 1989), Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu (1991), Limbaje și comunicare (1995). Deși activitatea pe care o desfășoară V. intră cu precădere în câmpul lingvisticii, studiile sale interesează deopotrivă cercetarea literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]