1,443 matches
-
o simbolistică specială. Chimonoul era de fiecare zi, fudangi, și pentru ocazii, haregi. Sandalele, zori, cu platformă înaltă, le obliga să meargă elegant și cu pași mărunți. Gulerul era o componentă importantă a vestimentației și marca gâtul, locul cu o senzualitate aparte. O altă atracție pentru privitor reprezenta coafura complicată și sofisticată, efectuată de maeștri specializați, și care se menținea un timp pentru că dormeau pe suluri ca perne. O altă componentă importantă a aspectului exterior al gheișei era machiajul strident, în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
scriitori, artiști plastici, muzicieni. Curtezanele "de profesie" ca și cele "de ocazie", ce au primit ca apelative: împărătese de alcov, aristocrate plătite, Venus ticăloșite, cocote, metrese, demimondene, les grandes horisontales, au atras, au fascinat și au sedus prin tinerețe, frumusețe, senzualitate, inteligență, prin arta amorului rafinat. Ele au fost, fără îndoială, puternice, voluntare, curajoase, și-au asumat riscurile de a învinge sau de a fi înfrânte. Au colorat viața sentimental-erotică a celor cu care s-au aflat în relații, au pigmentat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
personale și politice. Lumea curtezanelor de profesie și a celor de ocazie este fascinantă, interesantă și educativă. Abordând problematica curtezanelor, reflectăm asupra condiției umane, în general, a femeii, în special, asupra trebuințelor lor de a-și valorifica și valoriza feminitatea, senzualitatea, frumusețea, inteligența, puterea de seducție, înțelegem pasiunile erotice, trebuințele bărbaților de a admira, adora, de a se delecta și deconecta, de a domina și poseda. Vom exemplifica diferite tipuri de curtezane cu existență reală, istorică și fictive ca personaje literare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
598, în Siracuza din Sicilia. Se presupun și alte motive ale exilului: rivalități ale poeților timpului, versuri critice și aluzii politice la adresa tiranului Pittacos. Reîntoarsă din exil, muzele au însoți-o în crearea versurilor, versuri pline de muzicalitate și de senzualitate ce cântau iubirea și frumusețea, perioada prolifică fiind anii 612-609 î.H. Sapho s-a remarcat nu numai ca poetă, dar și ca sensibilă cântăreață la instrumente cu coarde. Talentata și sensibila Sapho a deținut o societate religioasă de femei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
frumuseți din haremul palatului și din casele de plăceri, unora le-a dedicat versuri, pe altele le-a imortalizat în tablouri de pictură. Cum deseori pleca deghizat în Cartierul vesel, în acel loc a cunoscut o frumusețe de o rară senzualitate, Li Shishi, delicată, grațioasă și maestră în arta amorului. Pretențioasă, tânăra curtezană a știut să pretindă cadouri scumpe: suluri de mătase imperială, bijuterii, bani de aur. A reușit de l-a fermecat pe împărat cu prezența ei seducătoare și cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de l-a fermecat pe împărat cu prezența ei seducătoare și cu arta cântecului ei. Experimentata curtezană l-a făcut de împărat să o frecventeze în continuare, relație care a durat șapte ani, spre disperarea împărătesei și a concubinelor. Frumusețea, senzualitatea și rafinamentul curtezanei Li Shishi i-a inspirat pe unii clienți îndrăgostiți și i-au dedicat versuri. Împăratul a imortalizat-o în tablouri și în versuri ca: Era cu neasemuire printre curtezane Un chip de jad și ochi cu gingășii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Oferea și spectacole culinare. Bucătarul ei îi decora corpul gol, pudrat cu zahăr, cu trandafiri și panglici din creme și jeleuri, cu bezele. Seducătoarea și provocatoarea actriță și dansatoare crea spectacole din aparițiile ei pe scenă și în intimitate, emana senzualitate și frivolitate. Se lăuda că este liberă, că nu depinde de nimeni, cerea sume enorme celor care își doreau compania ei, unii au fost chiar ruinați. Se mândrea cu cuceririle ei, dintre cei mai importanți erau: prințul Napoleon, ducele de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ei, dintre cei mai importanți erau: prințul Napoleon, ducele de Rivoli. Scriitorul francez Emile Zola a fost impresionat de Cora și a luat-o ca model pentru curtezana Lucy din romanul "Nana". Virginia Oldoini / Contesa de Castiglione (1837-1899) Cunoscută pentru senzualitate, putere de seducție și inteligență, premierul piemontez Cavour (1810- 1861) a solicitat-o pe frumoasa florentină Virginia Oldoini, căsătorită cu contele de Castiglione, să meargă la Paris, să-l cucerească pe împăratul Napoleon al III-lea (1852-1870), nepot de frate
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
bărbaților din bordeluri. Blondă și cu ochi verzi, frumoasa și ambițioasa galeză și-a cumpărat, din propriile câștiguri, o casă proprie în Londra, haine elegante și bijuterii. La optsprezece ani era faimoasă și a reușit să câștige prin farmecul și senzualitatea ei mulți bărbați bogați și puternici. Aceste relații i-au mijlocit dobândirea unei averi mari. A pozat seminud fotografilor iar imaginile ei desfătau clienții barurilor, cluburilor și magazinelor. În aceeași postură, seminud, a scos câteva serii de calendare, difuzându-și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
bogați și puternici. Aceste relații i-au mijlocit dobândirea unei averi mari. A pozat seminud fotografilor iar imaginile ei desfătau clienții barurilor, cluburilor și magazinelor. În aceeași postură, seminud, a scos câteva serii de calendare, difuzându-și astfel frumusețea și senzualitatea. Colette (1873-1954) Un trup gânditor a fost caracterizată scriitoarea franceză Colette, pentru că, hedonistă, și-a asumat o libertate deplină a cugetului și a simțurilor, pentru că a căutat și a trăit fericirea sub diferite aspecte, la cote maxime. Sidonie Gabrielle Colette
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
îmi vine să zic: "Bravo ei!". Celebra dansatoare, cântăreață și actriță americană, naturalizată în Franța, era adorată și admirată, era asociată unei statui de abanos, era considerată Nefertiti a zilelor noastre (lui Picasso îi aparține această sintagmă). Era admirată pentru senzualitatea, exotismul ei, pentru dansurile fascinante. În unele spectacole dansa toples, cu centură prelungită ca fustă confecționată din banane (se pare că a fost ideea scriitorului, actorului și cineastului Jean Cocteau). Alții au văzut-o doar provocatoare și extravagantă. Își purta
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
îi plăcea să asculte povești despre curtezane, grandes horizontales, că i-a citit unele eseuri care au încântat-o. În mai multe etape Victorine i-a pozat lui Manet pentru tablourile care sfidau stilul academic: Olympia, mândră de sexualitatea și senzualitatea ei, Cântăreața străzii, Mademoiselle Victorine, Dejunul pe iarbă, Pe malul mării ș.a. Toate pânzele au reușit să scandalizeze lumea obișnuită să admire operele clasice ale picturii, să fie considerate adevărate insulte la adresa moralei. Ea însă credea în valoarea operelor lui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de pierzanie în care își câștigau, umilite, existența. În vecinătatea lor și în brațele lor, Henri găsește alinare și înțelegere, se răzbună pe soarta-i nedreaptă de a fi schilod și urât. Le este recunoscător că l-au învățat alfabetul senzualității, că l-au făcut să descopere ascunzișurile voluptății. Este confidentul lor, le cunoaște dramele, le compătimește pentru că ele nu iubiseră nici din calcul, nici din pasiune, ci doar în repetate rânduri... la treizeci de ani și peste... renunțaseră la visurile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și fără suflet căruia i s-a supus un timp, au început o viață scandaloasă de petreceri și amoruri interzise. Martorul petrecerilor era fratele Chirei, Dragomir care o privea cu încântare pe sora lui frumoasă, prin ea descoperea frumusețea feminină, senzualitatea, iubirea. El veghea petrecerile și semnaliza când tatăl și fiul se apropiau pentru a le snopi în bătaie. Cele două femei, Chira și mama ei, sunt frumoase, cu părul până la călcâie, cu ochii ca abanosul, scutite de grijile gospodăriei iar
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ani de închisoare) și procesul maturizării fiicei acesteia, Nadia, sunt conturate uneori cu tușe fine. În contrapartidă față de eroii pozitivi (cele două „femei singure” și Radu, cumnatul Rodicăi), apar personaje fără relief: condamnatul (om lipsit de scrupule și de o senzualitate maladivă) și sora sa, Marieta, femeie frivolă și rapace. Separarea celor două grupuri, survenită în finalul cărții, este soluția etică simplistă spre care „curge”, fără volute dramatice, întreaga scriere. SCRIERI: Bârlogul lupilor, București, 1963; Ceața, București, 1968; Femei singure, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285629_a_286958]
-
la creștinism. Patima „teribilă și arzătoare” îi întețește înnebunitor „vibrațiunile” inimii, împingându-l spre păcatul pe care nu ajunge să-l săvârșească. Puterea de neînvins a instinctului îi dă o surescitare învecinată cu sminteala. Luptându-se din greu cu propria senzualitate, idealistul Andronic, cel ce năzuise să fie un „popă reformator”, zbătându-se între căință și dorință, se prăvălește în marasmul unor trăiri haotice și impure. După sinuciderea, nemotivată, a Rahilei, degringolada lui se precipită spre un jalnic sfârșit. Dacă postura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
Folclorul și mitul în pictura simbolistă românească / 127 IV.2. Kimon Loghi, Artachino, Petrașcu din lumea basmelor / 131 IV.3. Ștefan Popescu feerii bizantine. Theodorescu Sion și Mișu Teișanu / 137 IV.4. G.D. Mirea Vârful cu Dor. Preambul la la senzualitatea secesionistă / 142 Capitolul V. V.1. Misticism și alte inefabile simboliste / 147 V.2. Eminescu: luciferic și decadență, geniul damnat / 157 V.3. (Auto)Portretul artistului de la romantism la simbolism și decadentism / 175 Capitolul VI. VI.1. Sculptura simbolistă între secesionism
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
basmul, care servește de pretext. Un tablou în manieră prerafaelită realizează Artachino cu Zâna lacului, tablou singular în creația artistului, iar în ciuda trăsăturilor academizante, un tablou cu subiect mitologic precum Vârful cu dor al lui G.D. Mirea se remarcă dincolo de senzualitatea prelucrată foarte apropiat de Jugendstil al zânelor deși nu aceasta este sursa acestui senzualism și prin felul în care succesul ei la Paris a diseminat în epocă, pictorul refăcând fragmente, ca apoi să renunțe complet la rețeta de succes, focalizându
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a fost literatură decadentă și o literatură a decadenței, poezie decadentă și poezie a decadenței, astfel există artă decadentă și o artă de decadenței"37. Arta decadenței ține de prezența unor "subiecte decadente" precum orgiile romane, scene de cruzime și senzualitate, iar ca exemplu, Reed alege celebra pictură a lui Thomas Couture, Romanii decadenței (1847), o pictură academică după toate regulile, care a avut un succes deosebit când subiectul era în vogă, modelul prestigios al decadenței franceze fiind cel a decadenței
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care va constitui una dintre temele favorite ale romanului decadent la Jean Lorrain, D'Annunzio, Péladan, Ratchilde etc., dar și în pictură. Chiar criticul precizează tensiunea tipic decadentă dintre corpurile statuare ale acestor femei falice, lipsite de afect și o senzualitate rece pe care o degajă această corporalitate desprinsă parcă din blocul de marmură. Figurii spiritualizate de intensitatea afectului, transportată oniric în paradisul artificial, precum cea a lui Beata Beatrix, prototip al unei femme fragile, îi corespunde Ofelia, pentru care suicidul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
infinit", "inexprimabil". Comparația cu un realism elementar, relevabil prin tipologiile clasice, precum cea a avarului, subliniază distanța pe care o ia noua estetică, ce evidențiază "o altă domnie decât aceea a realităților care trec, domnia ideilor eterne, degajate de orice senzualitate, acest paradis pierdut sau visat, unde nu accezi decât prin extaz". Pentru aceasta trebuie să ai în vedere "misticismul care are drept limbaj semnul, care evocă invizibilul prin simbol, care sugerează abstractul prin concret, absolutul prin finit și eternul prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ecoul celui tahitian din tablourile lui Gauguin. E ceva de exuberanță horticolă, de junglă tropicală, de seve care alimentează florile mari, cărnoase. Pe acest fundal, nudurile par să împrumute ceva din această exuberanță, feminitatea este explorată într-o dimensiune arhetipală. Senzualitatea nu are nimic artificial, construit, însă panourile evocă scenarii inițiatice ale unor surorități emblematice, precum cel intitulat Cochetărie, care este reprodus în Adevărul literar și artistic 180 din octombrie 1922. Reproducerea panoului este reluată în câteva numere consecutiv, în diferite
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
corespunde deopotrivă veterotestamentarului îndemn creaționist, Fiat Lux, dar și unei întrebuințări laice, aceea de lampă, crucea lumina. Statueta reprezintă exemplar aliajul secesionist, nu lipsit de ambiguitate, al unei grații spiritualizate a liniilor, ambiguitate marcată în acest caz de amestecul unei senzualități difuze, într-o notă ușor morbidă, cu atitudinea pioasă, spiritualizată, de reculegere a gesticulației hieratic-ceremoniale. Sfânta bizantină, a cărei variantă în bronz nu i se cunoaște locația actuală, prezintă o variantă în marmură care omologhează denominația printr-un element decorativist
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
impresia de nemișcare, de reținere și retractilitate. Nu mai avem nimic tranzitiv în acest portret, afectele pe care le putem bănui, tristețe, decepție, insolitare pot fi în același timp subsumate unui vid interior în care se reflectă o undă de senzualitate. Pleoapele ușor lăsate creează o stare de somnolentă-abstragere și regresie în datele psihismului abisal. De aici decurge și acest efect de alienare, de stranie senzualitate, propriu sensibilității decadente, efect care configurează profilul feminității virtual punitive. Fata își ține gura întredeschisă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fi în același timp subsumate unui vid interior în care se reflectă o undă de senzualitate. Pleoapele ușor lăsate creează o stare de somnolentă-abstragere și regresie în datele psihismului abisal. De aici decurge și acest efect de alienare, de stranie senzualitate, propriu sensibilității decadente, efect care configurează profilul feminității virtual punitive. Fata își ține gura întredeschisă nu pentru a comunica ceva, gestul se recuperează în sfera unui erotism funest. Interesantă este expresia de devitalizare pe care o degajă chipul ei, privirea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]