3,058 matches
-
asocieri între valori comerciale și valori axiologice. Generalizarea celor dintâi generează înmulțirea celor din urmă în câmpurile economice, dar mai ales în ansamblul sferelor care erau în trecut ținute la distanță de publicitate, în sensul originar de a face public. Sexualitatea 45, în continuumul ei revendicativ care merge de la homosexualitate la bisexualitate, trecând prin toate modalitățile gândite și negândite ale rudeniei, face astfel obiectul unei "vizibilizări" nouă desemnare a spectacolului 46 destinate să producă, pentru grupul respectiv care se formează și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
d'anthropologie politique sur le Laos contemporain. Marché, socialisme, génies, L'Harmattan, Paris, 1997. 45 L. Bazin, R. Mendez-Leite, C. Quiminal, "Déclinaisons anthropologiques des sexualités", Journal des anthropologues, 82-83, 2000, pp. 9-24. 46 Care traversează toate vechile construcții freudo-marxiste integrând sexualitatea într-un ansamblu de potențialități sociale de eliberare pe baza refulării al cărei obiect îl constituia. Cf. M. Selim, "Cliniques du social: perspectives, évolutions", L'Homme et la société, 138 (4), 2000, pp. 3-9. 47 B. Badie, "Le jeu triangulaire
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
raționamentul până la capăt, suntem angajați într-o spirală care se îngustează în mod fatal pentru a ajunge la absurda contemplare a "eului" cercetătorului de către sine. G. Lenclud (coord.), Vers une ethnologie du présent, ed. MSH, Paris, 1992. 96 Despre domeniul sexualității, în care proliferează tematicile genurilor și ale identităților sexuale, a se vedea L. Bazin, R. Mendez-Leite & C. Quiminal, op. cit. 97 M. Segalen, Rites et rituels contemporains, Nathan-Université, Paris, 1998, pp. 52, 57. 98 Autoarea reia concluziile unei lucrări pe care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
avut o mare influență în psihologia clinică. Astfel s-au dezvoltat noi domenii care au dus mai departe conexiunile dintre psihopatologia depresiei și cercetarea cognitivă. Se poate remarca contribuția deosebită a orientării psihanalitice în psihopatologie. Astfel este important trecutul personal, sexualitatea, experiența individuală și faptul de a concepe o boală mintală dintr-o perspectivă funcțională, ca o încercare de rezolvare a unor probleme care nu au putut fi rezolvate într-un alt mod mai bun. Psihopatologia socială are două obiecte de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
vor nota conflictele, factorii de stres, suferințe etc. și probleme specifice fiecărei vârste. Astfel pot fi menționate informații despre părinții și alți membri ai familiei, antecedente heredocolaterale de ordin somatic și psihopatologic, experiențe și evenimente deosebite referitoare la dezvoltarea infantilă, sexualitatea, evoluția școlară și profesională, experiențele sociale, militare și legale importante. f) Examinarea statusului mental se realizează pe mai multe niveluri și anume: descrierea generală: impresia generală, comportament și activități psiho- motorii, atitudinea față de clinician; dispoziție, stări afective și gradul de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dintre cele mai promițătoare cercetări asupra tulburărilor obsesiv-compulsive este perspectiva unei tulburări neurologice. Cea mai mare parte a acestei cercetări s-a concentrat pe un circuit în creierul uman care este implicat în executarea patterrn-urilor primitive de comportament, precum agresivitatea, sexualitatea și secrețiile corpului (Baxter, 1992320; Rapaport, 1990321; Swedo, 1992322). Acest circuit începe în regiunea orbitală a cortexului frontal de unde apare impulsul. Aceste impulsuri ajung apoi la o zonă din ganglionul bazal numită nucleul caudat, care permite ca doar cele mai
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tot atâtea referințe pentru sociologii culturii dornici să aprofundeze calea calificărilor: fenomenologia germană (Husserl), care descrie îndeaproape lumea concretă a lucrurilor, sprijinindu-se pe intenția unei conștiințe care se desfășoară în deschiderea față de lume (eu "sunt" proiectul meu, corpul meu, sexualitatea mea, munca mea...); pragmatismul anglo-saxon (Peirce, James și Dewey), care privește știința nu ca pe o explicare a lumii, ci ca pe o modalitate de a acționa asupra ei: făurirea judecății adevărate, adică "utile" și "eficace", se bazează pe "natura
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Neveu, "Cultural studies' stories. La domestication d'une pensée sauvage", în Réseaux, nr. 80, 1996). Această perspectivă este dezvoltată de Dominique Pasquier (1999) în legătură cu tinerii adolescenți care se folosesc de un serial televizat pentru a-și construi identitatea și reprezentările sexualității. Această preluare le permite apoi să acționeze în funcție de modelele posibile, necesare pentru a le ghida interacțiunile cu ceilalți. Partea a treia Profesiile Capitolul 7 Modelul creatorului Ne vom referi aici la trăsăturile distinctive ale profesiunilor culturale (Freidson, 1986; Paradeise, 1998
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mare semnificație emoțională pentru că are o contribuție esențială la crearea imaginii, a identității feminine, element critic pentru propria stimă și obiect al concentrării unei părți a existenței. Regiunea mamară este o condiție emblematică pentru armonia feminină. Numeroasele semnificații mamare (feminitate, sexualitate, reproducere, sensul atracției, al corpului și evaluării sale, capacitatea de a alăpta) sunt receptate diferit în funcție de vârstă, status familial, social, cultural, emoțional și constituie eventualități multiple din punct de vedere medical sau în afara preocupărilor induse de patologie. O morfologie mamară
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
sânilor poate declanșa o adevărată furtună de plăcere. Nevoia stimulării cutanate este o necesitate biologică fundamentală. Stimulii cutanați sunt benefici corpului și mentalului. Plăcerea pe care o conferă intimitatea pur senzuală este legitimă și indispensabilă. Intimitatea este mai cuprinzătoare decât sexualitatea. Sensibilitatea pieptului feminin este profund individuală. Această regiune a devenit un simbol multiplu: gingășie, iubire, maternitate, sănătate, frumusețe. Sânii constituie un apel sexual deosebit de sofisticat și eficient. Ei reprezintă generatoare de semnale de ordin estetic și concomitent, de impulsuri sexuale
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
către un obiect. Nu există iubirea de femeie fără instinct sexual. Dacă e o prostie să spui că adevărata iubire a bărbatului pentru femeie, dar și reciproca nu au nimic sexual, tot o prostie este să crezi că iubirea este sexualitate (Ortega y Gasset). Sexualitatea deține un rol considerabil în viața umană, un act modelat în permanență și reglementat continuu. Voluptatea există în noi, virtualmente ca una din forțele permanente ale naturii nostre. Corpul uman nu este un "lucru", el este
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
există iubirea de femeie fără instinct sexual. Dacă e o prostie să spui că adevărata iubire a bărbatului pentru femeie, dar și reciproca nu au nimic sexual, tot o prostie este să crezi că iubirea este sexualitate (Ortega y Gasset). Sexualitatea deține un rol considerabil în viața umană, un act modelat în permanență și reglementat continuu. Voluptatea există în noi, virtualmente ca una din forțele permanente ale naturii nostre. Corpul uman nu este un "lucru", el este o situație, modalitatea de
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
a aplicat vieții erotice legile pieții, frumusețea ajungând un element publicitar. Arta este general necesară. În artă, omul își regăsește propriul eu. Instinctele, dorințele, tendințele, sentimentele privind conservarea individului și aceea a speciei au condițiile lor bine determinate. Arta oferă sexualității un domeniu de eliberare care nu se însoțește de neajunsuri pentru societate. Greșeala comisă cu ocazia sancționării raportului dintre sexualitate și artă stă în confuzia făcută între arta erotică și arta obscenă. Superioritatea frumuseții feminine este reală. Pielea netedă, trupul
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
propriul eu. Instinctele, dorințele, tendințele, sentimentele privind conservarea individului și aceea a speciei au condițiile lor bine determinate. Arta oferă sexualității un domeniu de eliberare care nu se însoțește de neajunsuri pentru societate. Greșeala comisă cu ocazia sancționării raportului dintre sexualitate și artă stă în confuzia făcută între arta erotică și arta obscenă. Superioritatea frumuseții feminine este reală. Pielea netedă, trupul flexibil, mișcările agile, sânii fermi, fesele ce sugerează tupeul, linia avântată a coapselor sunt imagini care incită dorința. În ce măsură nuditatea
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
ca pe un blestem, să-mi detest apartenența la masculinitate sau la feminitate. Pot deci să nu mă împac cu hotarul pe care îl am și să-mi doresc un altul, după cum pot să contest prestigiul oricărui hotar: să repudiez sexualitatea în principiu și să resimt tentația androginului; să nu-mi priască nici un loc, să fiu distopic, mânat de instinctul apodemiei, etern rătăcitor; să nu mă simt bine în nici un trib al lumii, să vreau să-mi pierd orice rădăcină. Însă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu spusese să rămâi acolo, ci să vii cu ei în cultura mare a Europei. Or, Foucault, il y reste. Rămâne în documente prăfuite de epocă și într-un spectaculos artificial. De fapt, doar într-o problematică. Sigur că problema sexualității este a noastră, a tuturora, până la urmă a întregii naturi, și Linné însuși o dovedește când face clasificarea plantelor pornind în fond de la sexualitatea lor. Dar problema asta poate deveni și a nimănui dacă nu o ataci cu o idee
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de epocă și într-un spectaculos artificial. De fapt, doar într-o problematică. Sigur că problema sexualității este a noastră, a tuturora, până la urmă a întregii naturi, și Linné însuși o dovedește când face clasificarea plantelor pornind în fond de la sexualitatea lor. Dar problema asta poate deveni și a nimănui dacă nu o ataci cu o idee. El rămâne în istoria problemei și în inteligența goală. De altminteri este ciudat să constat o dată mai mult că Apusul începe să trăiască cultural
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
compară cu felul meschin și resentimentar în care îl pune Foucault, ca o formă de captatio benevolentiae, aproape în pas cu o modă protestatară de tip studențesc și tiers état. Revin acum la problematica din Volonté de savoir, cea a sexualității. Las deoparte sensul mare din trecut al problemei erosului, la Platon, Augustin sau Pascal. Problema erosului ca eros sexual - de ce este astăzi atât de invocată? Pentru că, spun eu, își riscă pieirea. Pentru că își atinge un prag și își vede moartea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
El trebuie instruit, pentru a sta în fața mașinii care i-a luat locul. Să ne întoarcem la problema sexului; soluționarea ei a fost legată mereu de procreație, și Foucault o leagă și el. Ce se întîmplă însă astăzi, când problema sexualității s-a desprins de procreație? Astăzi, ea poate fi abandonată; sau poate fi valorificată altfel. Dar pentru că, pusă în termenii tradiționali, problema sexualității își vede moartea cu ochii, ea creează dificultăți și este pusă în discuție. În contactul sexual în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
legată mereu de procreație, și Foucault o leagă și el. Ce se întîmplă însă astăzi, când problema sexualității s-a desprins de procreație? Astăzi, ea poate fi abandonată; sau poate fi valorificată altfel. Dar pentru că, pusă în termenii tradiționali, problema sexualității își vede moartea cu ochii, ea creează dificultăți și este pusă în discuție. În contactul sexual în care finalitatea nu mai este procreația, omul poate face din celălalt, din tovarășul de plăcere, prilejul pentru a obține prima treaptă către sinele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care finalitatea nu mai este procreația, omul poate face din celălalt, din tovarășul de plăcere, prilejul pentru a obține prima treaptă către sinele lărgit. Cuplul poate trimite oricând la sensul înalt al Erosului și la o deschidere către Idee. Iarăși, sexualitatea fără procreație poate rămâne oricând rezervorul hormonal al poeziei etc. În schimb, vorbind despre sex, Freud, Reich sau Foucault sânt purtătorii de cuvânt ai unei crize de creștere a umanității: soluțiile lor sânt fie ale exactității (Freud), fie ale istoriei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ea a înlăturat repede această impresie, rostind aceste cuvinte cumplite: "Nu-i sângele meu"". Pentru jurnaliști, această crimă este cea mai recentă dintr-o "serie extraordinară de crime juvenile în Japonia", raportate direct la "cultura juvenilă violentă și încărcată de sexualitate din Japonia, exportată acum în lumea întreagă prin animație, benzi desenate și jocuri video". Autorii nu ezită atunci să vorbească de un "val de crime juvenile", spulberând sentimentul de siguranță al japonezilor, și reiau afirmațiile din alt ziar, Mainichi Newspaper
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Violențe". În fine, mai multe întrebări au fost adăugate în chestionarul francez; ele privesc scara stării depresive (Kandel et al.), comportamentele sinucigașe, fuga de acasă, absenteismul școlar, violențele fizice și verbale (serie de întrebări alcătuită de CRIJ* Corsica), practicile sportive, sexualitatea (serie de întrebări alcătuită de Florence Maillochon, CNRS), pornografia (finanțată de Consiliul Superior al Audiovizualului) și telefonia socială (finanțată de Școala Părinților din Île-de-France)". În ce mă privește, rămân sceptic în fața acestei îngrămădiri, care mi se pare mai degrabă o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
înțelegere. Și piscul Schwab i-a spus nu. Singurătatea trebuie să înjunghie toți oamenii sfinți. Singurătatea nu poate să dea doi bani pe societatea oamenilor. Când un om caută singurătatea, atunci singurătatea îi dă pantalonii jos și râde de toate sexualitățile lui, până când sexualitățile ajung să serbeze sărbătoarea neagră ca bube de ciumă în peisaj. Înălțimea Schwab l-a ciumat pe Franz cel dinlăuntrul fratelui meu. Marea singurătate l-a închis pe fratele meu Franz în pădurea vorbirii. PIANISTA: Franz al
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Schwab i-a spus nu. Singurătatea trebuie să înjunghie toți oamenii sfinți. Singurătatea nu poate să dea doi bani pe societatea oamenilor. Când un om caută singurătatea, atunci singurătatea îi dă pantalonii jos și râde de toate sexualitățile lui, până când sexualitățile ajung să serbeze sărbătoarea neagră ca bube de ciumă în peisaj. Înălțimea Schwab l-a ciumat pe Franz cel dinlăuntrul fratelui meu. Marea singurătate l-a închis pe fratele meu Franz în pădurea vorbirii. PIANISTA: Franz al nostru, floricica ofilită
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]