11,335 matches
-
formă de nor pe care stăteau, fiecare separat dar nu, era întreg, așa cum îl știa. Afară, larma se potolise. Din depărtare, începu să bată clopotul mai încet... mai tare... mai încet... Ah ! Cât se ocupase de îngerași, pierduse deja vreun sfert din film. Degeaba se mai uita ! Pierduse începutul ! Mai bine s-ar fi dus cu ceilalți la colindat... În toate casele mirosea a cozonac fierbinte, a brad, în casele mai vechi se făceau chiar și turte cu nucă sau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
și cu frica, și cu răzbunarea: vorba ceea: ferească Dumnezeu de frate-tu dușman și de văru-tu prieten! Uite-așa mă tot socoteam și nici nu băgai de seamă că și ajunsesem la copac. Copacul ăsta era cam la un sfert de drum de oraș. Drumeții se mai opreau aici, se așezau la umbra lui (atât cât putea să dea și el umbră în pustiul acela), își mai trăgeau sufletul și, dacă aveau ce mânca, mâncau. Am scos și eu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
răspuns secretara. ― Alo! La telefon colonelul Zdup. Directorul a venit de la școală? ― Bună ziua, tovarășe colonel. Încă nu s-a Întors. Când vine, ce să-i spun? ― Să mă sune imediat la telefon. S-a Înțeles? ― Am Înțeles, tov... După un sfert de ceas, directorul a intrat În cabinet. ― Domnule director, v-a căutat colonelul Zdup la telefon și... știți cum țipă el. A ordonat să-l sunați imediat ce veniți. ― Un bob zăbavă. Să-mi trag sufletul. Până una alta, fă-mi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
apropiere se afla un pătuc de copil. În acest timp, s-a auzit huruit de trăsură. ― Aista-i nenea Mitru. Merg să-l ajut să descarce bunătățile, ca să-i dea drumul birjarului - a anunțat Elena, dispărând pe ușă... Într-un sfert de ceas, l-a adus și pe nenea Mitru, mai mult pe sus. ― Uitați-vă la el. Numai nu voia să intre. „De ce să vă stric eu petrecerea?” Auzi la el. Da’ matale trebuie să știi că În astă seară
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
că ai dreptate” - l-am aprobat eu... Magaziile În care se descărcau garniturile de tren, proaspăt sosite, erau primele din spatele gării. Patrula pe care am Întâlnit-o cu puțin timp Înainte, Însă, numai nu apărea. Am așteptat preț de trei sferturi de ceas până În sfârșit a reapărut. I-am cercetat cât s a putut de bine dacă sunt aceiași de dinainte sau Îs alții. „Ce părere ai, Undiță? Seamănă Tanda cu Manda sau?... „ Petrică s-a oprit din nou, dar numai
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
vremea asta. Și o noapte cu lună plină... ― Da, da, da. Atunci când, cocoțați Într-un turn pentru apă al unui colhoz, căutam să prindem mișcările celor din comandamentul rusesc... ― Și... le-am prins! ― Nu se putea altfel! După vreo trei sferturi de noapte... Era musai să le dăm de capăt! Acuma, ascultă comanda la mine! Mâine o iei pe „fata moșului” la braț și... vom hălădui prin Iași. ― Dacă ai să-mi spui și la ce oră plecăm „În misiune”, vom
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pricina. Bietul Vaniușa se Îmbolnăvise grav și nu mai aveau alt tractorist. Nu știu de unde a apărut un rus cu doi cai. Îndată m-au urcat pe un cal și, escortat de rus, am pornit la drum... Mergeam de trei sferturi de zi, dar nici pomeneală să se arate vreo așezare omenească sau rusul de lângă mine să scoată o vorbă. Când s-a Înserat de-a binelea, am ajuns la niște colibe. Glasul bătrânului reverbera, ca și cum ar fi venit dintr-un
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
În dimineața aceea, Despina a ajuns mai devreme la spital. A intrat În salonul pe care Îl conducea și a pus În ordine foile de observație. A urmărit ca infirmierele să facă totul cum trebuie. La ora șapte și un sfert, era În camera de spălare și pregătire pentru intrare În sala de operație. În clipa următoare, a intrat și profesorul. ― Ia te uită ce copil harnic am eu! - a făcut-o pe miratul. ― Așa m-ai Învățat tu, tati. ― Zicala
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cu atâta trudă... A privit În ochii profesorului, unde a Întâlnit lumina Încurajatoare, și a pornit să vorbească... Când a sfârșit, razele soarelui strecurate pe după un colț de perdea arătau deja ora prânzului... Rectorul a propus o pauză de un sfert de ceas... Toți au răsuflat a regăsire de sine. Profesorul Hliboceanu i-a trimis un zâmbet aprobator și plin de Încurajare. „Să nu zic vorbă mare, dar mie Îmi vine să mă prind cu mâinile de torțile cerului și să
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
hramuri poartă <amiculă. Am doar experiența celuilalt examen. Mă Întreb totuși ce contează mai mult În fața acestor troglodiți: știința sau originea socială <sănătoasăă?” - gândea Gruia, studiindu-l mai atent pe intrus. Și-a aruncat privirea spre pendula din peretele sălii. Sfertul de oră trecuse de multă vreme. „Se vede treaba că au cam obosit cerberii. Nu am alta de făcut decât să-i aștept”- și-a spus Gruia, așezându-se. În cele din urmă, comisia s-a Întors În sală. Rectorul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
vrut să poată trăi destul, ca să-și răscumpere greșelile. E încă tânăr, zise Stelian încurajator. Are timp. Da, adevărat, încuviință ceasornicarul. Dar căile Domnului sunt neștiute!... Coborâră din tramvai și o porniră pe o străduță lungă și întortocheată. Peste vreun sfert de oră se opriră în fața unui bloc cenușiu, cu bucăți de tencuială desprinse din fațadă, și intrară în el, apucând-o în sus pe o scară în spirală, luminată slab din loc în loc de câte o ferestruică cu geamurile murdare. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
când se așeză alături de el, acesta chițăi foarte vesel și o zbughi înapoi pe pragul ușii de la intrare, de unde își luă de la capăt chemările prefăcute. Maica Agripina se prinse în joc și mutatul de pe un prag pe altul ținu vreun sfert de ceas, spre veselia și deliciul de neînchipuit al copilului. În cele din urmă, văzând că mătușa sa dădea semne de oboseală, iar copilul se arăta dornic s-o țină așa mult și bine, Mariana strigă la el să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
rubașcă neagră și chip expresiv. Însoțit de o mică ceată de prieteni și de admiratori, poetul se îndreptase glonț spre secretariatul facultății, ca să-și rezolve și el, ca toți muritorii, niscaiva probleme birocratice legate de înscriere, zăbovise pe-acolo vreun sfert de ceas, după care o ștersese la fel de grăbit cum venise, de astă dată însoțit de o fată foarte blondă și foarte frumoasă, cu care părea să fie în relații mai mult decât colegiale. Se înțelege, fără să mai repete gestul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
problemele tale!... Când ajunseră, în sfârșit, la Sibiu, se însera. După ce se uită mai întâi prin gară, ca să vadă dacă, totuși, nu erau așteptați de cineva, Felicia îl urcă pe Victor într-un autobuz, din care coborâră peste vreo trei sferturi de ceas la un capăt de linie, iar de aici ea îl călăuzi pe niște străduțe întortocheate, care urcau și coborau. În cele din urmă se opriră în dreptul unei căsuțe modeste, pe frontispiciul căreia se vedea înscris cu cifre romane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
replică Victor. Iar profesorii noștri, de când cu evenimentele de la unguri... ne-ar ține și noaptea la cursuri și la seminarii, dacă s-ar putea!... Să-l vezi pe moș Paranteză ce academic s-a făcut... Vine la cursuri cu un sfert de oră mai devreme și ne ține și-n pauze... Numai domnul Barbilian mai scapă câte-o glumă despre tot ce se-ntâmplă... Odată a venit la curs cu niște ochelari de cal și ne-a spus că era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Ianolide și de Călin Moraru, un student din anul al patrulea, cel cu doina de haiducie cântată din bojoci. Ieșiră apoi cu toții din universitate și trecură pe la arhitectură, unde li se alăturară încă doi studenți. De la arhitectură mai merseră vreun sfert de oră pe bulevard, o cotiră pe câteva străduțe lăturalnice și intrară într-un bloc elegant din epoca interbelică, cu numele proiectantului Asquini înscris pe o plăcuță de marmură fixată la intrare. Acolo locuiau, cu chirie, cei doi studenți de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Da. Alte vremuri! conchise cel de-al doilea bătrân. Era o dimineață rece și neguroasă de noiembrie și din cerul opac se cernea sâcâitor o ploaie măruntă, care părea să nu se mai termine. Victor mai stătu în stație vreun sfert de oră și, dându-și seama că nu făcea decât să piardă timpul, o porni pe jos. Dar îi trebui mai mult de o jumătate de oră până să ajungă în piață, unde reuși să se urce în ultimul moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
undeva de departe, dând impresia că ar ieși din gura pacientei : "Comunicăm bine, puteți continua." Lipsa de experiență a mâinilor lui Nicolaï este înlocuită cu prisosință de tinerețea simțurilor, de virilitatea gesturilor, de prospețimea cunoștințelor. Se scurge încă un ultim sfert de oră, în care intimitatea forței vitale a pacientei este răscolită pentru a fi reparată, după care : Prelevare de țesut din coapsa stângă ! Închidere durală etanșă ! Închidere plan peste plan în puncte ! Cel de al doilea asistent execută ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
făcut efectul energizant așteptat. Stors de vlagă, cu cearcăne la ochi cât potcoava calului și cu o migrenă rebelă în cutia craniană, incapabil de a mai lega fie și una‑două idei, Ghiță s-a prezentat la birou cu un sfert de oră mai devreme și și-a întâmpinat colegii unul câte unul, care l-au asaltat cu ironii, observații, cu afirmații insinuante și cu întrebări incomode: Salut, părinte! L-ai vizitat pe bunicul? Ceva colaci? Ceva pitaci? Te-ai mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nu regretă nicio atrocitate din cele săvârșite și susțin cu tărie că și-au făcut datoria. Nobilă datorie, nu-i așa? Că doar băieții erau plătiți să omoare, iar statul nostru democrat le-a plătit pensii militare grase cam un sfert de secol că au omorât, că au făcut să dispară orice urmă a faptelor lor abominabile prin te miri ce gropi comune la Sighet, la Canal, la Râmnic... Într-un cuvânt, oamenii și-au făcut datoria și numai datoria. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pot recompensa cu nimic, iar tinerețea și maturitatea irosite nu ți le va restitui nimeni și nicicând pe lumea asta. În schimb, ar trebui să plătească pentru tâlhăriile comise toți cei care se fac vinovați de distrugerea Țării în ultimul sfert de secol, de viață liberă, cum s-ar spune, sau de tânără democrație, dar care a ajuns cam de multișor la vârsta unei domnișoare bătrâne. Aici domnul 512 s-a înfuriat de-a binelea și a început să câștige ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
foarte aproape de centrul civic și de centru în general) și am privit cerul. Erau zorii zilei dis-de-dimineață, pe care eu îi vedeam de pe deal, cu fața la laterala sa dreaptă și înspre vârful lui. Luna în înaltul cerului era arcuită splendid în sfertul său vizibil și era de un alb smălțuit, strălucitor. Iar cerul era de un senin odihnitor, foarte luminos spre cei doi copaci, un nuc înalt, bătrân, parțial uscat și pe trei sferturi înfrunzit încărcat, cu frunzele verzi, și un vișin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Luna în înaltul cerului era arcuită splendid în sfertul său vizibil și era de un alb smălțuit, strălucitor. Iar cerul era de un senin odihnitor, foarte luminos spre cei doi copaci, un nuc înalt, bătrân, parțial uscat și pe trei sferturi înfrunzit încărcat, cu frunzele verzi, și un vișin mai mic. Între cei doi copaci și după ei, se vede pământul, cu iarba sa foarte puțin umedă, și alți puiuți de copaci foarte mici ca înălțime. Tabloul e maiestuos. Sufăr pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
jos balaurii, cinci la număr, verzi și mari, încolăciți, scuipă foc. Dacă ți-ai dorit vreodată să mergi cu zăhărelul, atunci stai. Grena cu albastru închis Alb cu maro. Terasa însorită, casa făcută în praf de marmură alb pe trei sferturi, terasa acoperită de un geam din aluminiu maro. Soarele strălucește cu putere. Lumina dulce cade lin pe sticlă și pătrunde prin ea cu duioșie. Natura e atentă cu acest colț, natura e plină de atenții în acest colț. Câteodată câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
gri, lungă. Trebuia să mănânce ceva, dar nu-i era foame. Sau îi era o foame continuă, o foame ce o rodea la stomac. Își încălzi apa pentru un ceai și privi pata de pe vopseaua cauciucată galbenă, ce acoperea trei sferturi din peretele bleu de deasupra aragazului. O șterse. Apa fierbinte nu avea nici un gust. De la balcon se putea vedea afară, într-o parte cartierul mărginaș și pustiu, de alta strada pe care treceau mașini însingurate. Aia e ploaia pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]