1,557 matches
-
respectă“ sînt etaloane morale, Daniel e cu totul și cu totul amoral : își descrie pînă și pe cei mai apropiați semeni, părinți, prieteni, iubite, nu cu mai multă empatie decît pe gîndacii de bucătărie din cunoscutul său tratat. În fine, sfidarea supremă a lite raturii este ignorarea totală, deliberată, a carac te rului ei ficțional. Cei mai mulți autori mai tineri de azi, în poezie și-n proză, sînt „biografiști“, adică tind să identifice realitatea despre care scriu cu datele ime diate și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cu pumnii în pupitru. Auzi: se împăcau de minune... Cum să nu se răstoarne totul pe mine?! Ce puteam face eu?! Trebuia să reacționez într-un fel: mi-am construit o poză, în spatele căreia m-am retras un fel de sfidare... Am început să merg la Silvia, la închisoarea din Bacău: îi duceam cîte un pachet, ea îmi dădea vreo scrisoare s-o pun la poștă de aici din oraș, să nu afle părinții ei ce s-a întîmplat cu ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
iova], unde n-are casă, n-are prieteni, n-are pe nimeni. Așa a rămas în stradă, fără un ban, alături de fiul ei cel mare, ea împleticindu-se la fiecare pas, el buimăcit, bătut. Dar, în toată povestea asta, o sfidare și o demnitate admirabile. Când a intrat la jandarmerie și l-a găsit pe Atu cu obezi la picioare, a strigat: „Cum îndrăzniți? Cum îndrăzniți să-l puneți în fiare pe un fiu de boier, pe fiul lui B[ălăcioiu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
e cel mai războinic dintre popoarele civile [...] Confortul limitelor le este străin [evreilor] : Înțelepciunea lor e Înțelepciunea exilului, cea care te Învață cum să Învingi când toți te sabotează, cum să te crezi ales când ai pierdut totul : Înțelepciune a sfidării. Și cu toate acestea au renume de lași ! E drept că n-ar putea invoca nici o victorie spectaculoasă : dar Însăși existența lor - nu-i oare o victorie continuă, teribilă, ce n-are nici o șansă să se isprăvească ? Să le tăgăduiești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
avea pe ușă sau geamul din față steaua lui David cu indicațiunea că sătenii nu au voie de a cumpăra de la acel magazin. Ordonanța din 16 martie 1943, era motivată de faptul că populația evreiască din cuprinsul orașului Dorohoi, în sfidarea tuturor ordonanțelor și dispozițiunilor date, acumulează atât în bariere cât și pe străzile orașului, acostând sătenii ce vin la târg cu produse alimentare, oferind prețuri cu mult mai ridicate decât cele fixate prin ordonanțe, îngreunând prin aceasta posibilitățile de aprovizionare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
neologistică, sicativă, tăioasă. Doza atent surprizele, combina subtil realitatea cu visul, aplica inteligent tușele lirice menite să emoționeze. în pofida calităților, n-a beneficiat de mari succese. Două sînt cauzele: una ține de firea sa nonconformistă, aparent arogantă și gata de sfidări, care îl condamna la izolare; celalată ține de climat: a apărut într-un moment în care interesul criticii și al publicului se îndreptase deja către roman. Schița (în care dovedea maximă abilitate), povestirea, nuvela aparțineau unei etape ce părea depășită
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ananim. Violoniștii Isaac Stern și Alexander Schneider au audiții. Zeci de copii, multi emigranți sosiți recent din Rusia, vin zilnic s) fie ascultați. Influență unor violoniști că Heifetz și Elman este Inc) puternic) În rândul evreilor ruși (un act de sfidare a morții pe patru corzi bine Întinse, cu ajutorul c)rora Îți salvezi viața). Vizitele lui Stern În Israel nu sunt pentru relaxare; la Ierusalim el lucreaz) asiduu. Împreun) cu Weisgal, organizeaz) ceva. Stern mi-a spus c) s-a adresat
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
răstoarnă carul mare. Din păcate nu eram nici la fotbal, nici pe vremea lui Mircea cel Bătrân (nedevenit încă cel Mare). Apropo de domnitorul muntean cântat de Eminescu în Scrisoarea III. În acele zile, pornind tocmai de la stihurile eminesciene evocând sfidarea adusă lui Baiazid, poetul Niculaie Stoian a născocit, prin parafrază, vizându-l evident pe Brejnev, versurile vieții sale: „N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid / Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Leonid!”. A fost, orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
un moment dat se oprește și face semn prizonierului să intre în vad: acesta se supune și stând nemișcat în apa care-i vine până peste genunchi se uită țintă la călăul său. Dar nu cu acea privire, amestec de sfidare, dreaptă mânie și încredere nelimitată în caracterul legic al dezvoltării sociale tipică atâtor eroi convenționali care cad răpuși de reprezentanții forțelor retrograde ale istoriei, și nici una plină de spaimă, sau numai de spaimă: ci cu o nespusă mirare, cu stupoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
al românilor. Una din multele condiții ce trebuiesc concretizate este securizarea frontierelor. Ca primă consecință va fi Întărirea barierei vamale la Prut și izolarea pronunțată de frații basarabeni și bucovineni. Este o gravă nesocotire a idealului nostru național, este o sfidare a realităților istorice. A stabili frontiera Europei pe Prut este o anomalie. De secole frontiera de Răsărit a Moldovei a avut ca limite naturale Nistrul, limanul, Marea Neagră, gurile Dunării. Ea a fost Întărită de cetățile voevodale Ismail, Chilia, Cetatea Albă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
masă de disecție și aceea a aceleiași structuri, dar vie. Nebunia este încă un mister. Pentru psihologie, care se interesează, firesc, de om, este cel mai atractiv mister. Dar și literatura, ca proces de creație, care își poate permite orice sfidare a realului, este un miracol, un mister. Amândouă nu pot fi desprinse una de alta, oricât de bine știm că nu toți nebunii sunt scriitori și nici toți scriitorii nu sunt nebuni. Într-un anumit sens, acești oameni creatori se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
deghizat în halat alb și atribuindu-și rolul de înger al morții. Astfel de acte, știm cu toții, se mai practică. Chiar "sub ochii noștri", probabil, (de exemplu, prin înfometarea subiectului). Dar oficializarea euthanasiei ar fi o legiferare a crimei, o sfidare a misiunii "apostolice", care nu este o simplă vorbă. * Însă: de ce "dogmă", într-o disciplină care se schimbă de la zi la zi? Pentru că în practică, această știință, întocmai ca religia, nu-și poate schimba obiectivul: medicul are ca obiectiv slujirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și portocalii și marea albastră a Greciei, își permitea să exclame: ,Avere... bogăție... uite la lumea asta minunată... este a mea, a noastră... Ce oameni sunt mai bogați decât noi?" Zorba era serios în neseriozitatea lui, dar cine are geniul sfidării, al nepăsării, geniul libertății, cum le avea dânsul? La urma urmei, Zorba rămâne o ficțiune. Să mă întorc, deci, la tezaurul de care vorbeam... * Nu mai știu unde o fi lada de zestre, s-a pierdut într-o putrezire de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
fondurile necesare pentru îndeplinirea scopurilor lor nobile”. Inaugurarea solemnă s-a făcut pe data de 4 octombrie 1875, ziua onomastică a Împăratului. Iată ce spunea R. Cândea, profesor al acestei universități: „Însăși înființarea universității austriece din Cernăuți a fost o sfidare a durerii poporului românesc [...]. La Cernăuți, prin cuvântul regal, care proclamă această Universitate pe veci românească, s-a desființat un drept uzurpat de alții, reașezându-se poporul nostru în vechile sale drepturi, câștigate prin jertfa lui, prin suferința lui, prin
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
avea înfățișarea cultivată cu grijă a unui doctrinar din epoca regelui Ludovic-Filip: redingotă austeră, față prelungă, colțuroasă, voce pițigăiată. La tribună nu-și dădea osteneala să-și cîștige auditoriul prin farmec și înflorituri oratorice ca Briand, dimpotrivă, un fel de sfidare îl împingea să-și busculeze adversarul a priori. Îmi amintesc o ședință de la palatul Bourbon și larma cu care a fost întîmpinat începutul unui discurs al său: Pentru a fi limpede ce cred eu", profera el vacarm. Pentru a fi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a ceea ce a fost dar și-a suspendat prezența, ispitește inducând nestăvilită dorință de a fi dată la o parte. Orice ascundere cheamă și provoacă, incită prin arborarea unui tip special de bravare ce înfruntă ostentator. Orice asundere este o sfidare ce nu te poate lăsa indiferent, în marginea problemei dispariției respective. Astfel, când cineva ne mărturisește că nu găsește un lucru sau o ființă, că acestea sunt asunse, reflexul prim nu este acela de a-l ajuta, ci de a
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
și sarcina celui care o resimte așa este de a se pune la adăpost de orice lucru. Securitatea este acum valoarea supremă pentru individ. În forma supracompensată, acest complex se manifestă prin raportarea vieții la moarte. Insecuritatea se transformă în sfidarea permanentă a morții, într-un curaj excesiv (comportament de "cascador" în orice situație) Persoana face astfel permanent dovada că nu-i este teamă, că frica nu există și este ridicolă chiar în raport cu moartea. Oricare ar fi forma de manifestare, acest
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în Est, acesta fiind titlul simptomatic al unui mare roman de multă vreme proiectat de scriitor. SCRIERI: Luxul melancoliei, București, 1982; Corpuri de iluminat, București, 1990; Șocuri și crize, București, 1993; Ora oficială de iarnă, Iași, 1995; Playback, București, 1995; Sfidarea memoriei (Convorbiri). Aprilie 1988-octombrie 1989 (Stelian Tănase în dialog cu Alexandru Paleologu), București, 1996; Revoluția ca eșec: elite & societate, Iași, 1996; Anatomia mistificării (1944-1989), București, 1998; L.A. vs. N.Y., Iași, 1998; Elite și societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej (1948-1965), București, 1998
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
împreună, parcă în chipul cel mai firesc, tradiționalismul și avangardismul, simbolismul și textualismul, tiparul folcloric și infuziile livrești. E ca și cum poetul și-ar acorda toate instrumentele de care dispune, pentru a reuși astfel să domine incoerența funciară a realității; în fața sfidărilor morale ale acesteia, el se „apără” printr-o lirică „a insurgenței” (Ioan Holban). Alături de asemenea poeme ale unei lucidități contrariate de nonsensul criminal al istoriei, există „piese” suficiente lor înseși, cu miză pur estetică și valență strict picturală. „Poet al
TEODOSIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290148_a_291477]
-
Miclescu, mitropolitul Moldovei și Sucevei, tipografia Societății Junimea, Iași, 1871; MOF., nr. 53, 9/21 martie 1871, p. 301). 37. Candiano-Popescu, ales deputat, căzuse la sorț să reprezinte Adunarea Depu taților când a fost dusă la Palat adresa. Era o sfidare pentru domn din partea ultimii Camere dizol vată de Catargiu (n. a.). Al. Candiano-Popescu, împreună cu alți deputați implicați în mișcarea republicană din august 1870 (Anton Arion, C.T. Grigorescu) fă ceau parte din gru pul de 20 de deputați care au prezentat principelui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acestui vot, Maiorescu și-a dat demisiunea și în locul său a fost numit Petre Carp.10 Petre Carp, luând portofoliul Instrucțiunii, vine la Cameră și declară că va fi în totul continuatorul lui Maiorescu. Această declarație e privită ca o sfidare.11 Antipatia împotriva a ceea ce se numea atunci „aroganța junimistă“ crește și mai mult. În lumea politică se prevede că baraca guvernamentală nu va putea dura mult. În Românul de la 5 februarie, B.P. Hasdeu publică o scrisoare prin care anunță
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de azi față de predecesorii săi. Clar e doar faptul că el e în cele mai bune raporturi cu Mircea cel Mare, Mihai Viteazul, Avram Iancu! * Sincer indignat, Tiberiu, care e de mai mulți ani conferențiar universitar, mi-a povestit următoarea „sfidare”. La întoarcerea de la o înmormîntare, s-a oprit la un nepot de-al nevesti-sii, „șofer cu 7 clase”, cu soție croitoreasă. În casă, covoare peste covoare, în straturi, mobilă „de comandă” și, ca decor intelectual, bibliotecă. Un mic accident petrecut
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
directoarea. „și fără mîncare”, trebuia adăugat. *Încrederea autorităților în puterea lor s-a manifestat ostentativ prin publicarea cu numai cîteva zile înainte de alegeri a unui decret impopular privitor la reducerea consumurilor de electricitate și gaze. În alte țări, o asemenea sfidare ar fi inimaginabilă. Sînt dintre cei care cred că o merităm. Azi, mergînd pe stradă, am auzit numai declarații de genul: „N-am tăiat pe nici unul, că tot aia-i!”, „Am votat pentru toți din casă”. Se prea poate, căci
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de apariții al Editurii Univers, să reînnoade legătura cu Constantin Berdilă etc. Povestea nu se oprește aci. Aseară, după întoarcerea de la restaurantul „Stejarul”, a suferit că „din cauza celor doi domni serioși” (adică a lui Ion Apetroaie și a mea; ce sfidare!) a fost nevoită să se retragă în hotel, în timp ce colega ei de cameră (Carmen, care mi-a relatat cele ce urmează) s-a plimbat pînă la două (împreună cu N. Manolescu, Al. Călinescu și cîțiva actori). Neavînd somn nici după această
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Nici unul nu părea să se gîndească la capcana unui divide et impera. Am privit liniștit „spectacolul”, știind că asemenea „luni de miere” au mai fost, dar n-au durat. Liniștit, dar și trist, căci scenele gen „pupat piața Endependenți” sînt sfidări ale memoriei. Inacceptabile pentru oamenii de caracter, ele aruncă o lumină falsă asupra relațiilor și sentimentelor noastre. Cum n-aș putea primi un dar dintr-o mînă murdară, la fel n-aș putea primi laude dintr-o gură vicleană. Tot
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]