1,505 matches
-
se fixase ziua plecării. Nu avea însă voie a lua cu dânsa decât 20 000 lei, 150 kg bagaje și nici o hârtie, afară de o listă cu numele persoanelor de cercetat la Iași, listă ștampilată de poliție. Noi nu ne mai sfiam, față de aceste măsuri absurde, să fraudăm cu iscusință. Toate hainele Liei fură împachetate cu scrisori cusute în căptușeli, nasturii erau înveliți în foițe scrise mărunt și îmbrăcați pe urmă în stofă, tivurile rufelor deveniseră tuburi în care se trecuseră alte
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe de alta] dorința ființelor mediocre de a dobândi o situațiune la care nu putuseră aspira în timpuri normale, dar chiar la inamici, ființe sus-puse, ca Czernin și Kühlmann, veniți în București ca mandatari ai suveranilor lor, nu se mai sfiau să pe treacă prin teatre de mâna a treia, afișându-se în loje cu dansatoare ca Marilena Bodescu, căreia îi dete un auto german pentru a se duce la Brăila la înmormântarea surorii sale. Reîntors la Berlin și interpelat asupra
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și a le vorbi de regină decât un ajutor efectiv. Întotdeauna Didina Cantacuzino s-a arătat ingrată, fie din ură de partid în contra Brătienilor, fie din dorința de a favoriza operele ei. Când însă avea nevoie de ei, nu se sfia pentru a face apel la noi. Astfel, a mărturisit că suma cea mare dobândită la Iași de la Bibicescu numai intervenției lui Ionel și Vintilă o datora, deși tocmai atunci bărbatul ei era unul din protagoniștii dării în judecată a ministerului
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ținea în curent cu toate cele petrecute în cercul reginei. Aducea astfel un mare serviciu și acesteia. Avea un tact și o cunoștință desăvârșită a lumii noastre. Era însă pasionată, când judeca pe cineva era fără apel și nu se sfia pentru a-și explica verdictul. Astfel, aflând că Lincuța Romniceanu comi sese o mare necuviință față de tatăl său și că Micaela Ghica ridicase mâna în contra maicei sale, le-a închis ușa la amândouă pentru totdeauna. Pe Ionel și pe mine
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
el nu mai întâlneai decât pe domnii Mareș, Mihai Antonescu și puțini alții. Se frământa ca un nenorocit spectator indignat și fatal pasiv la tot ce se petrecea în armată și trebuia să ne ducă la dezastru. Nu s-a sfiit s-o spună și să tragă consecințele pentru țară. Din mai 1940 mi-a spus: „Mi-e frică că nu voi muri în granițele României Mari“. Fugea la Predeal, unde, ca derivativ, avea excursiile în munți. Când, în fine, văzu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
duce în Covasna și Harghita. * Există posibilitatea ca românii să aibă două limbi materne; ferească Dumnezeu de mai multe. * În Transilvania, și pușcăriașii poartă plăcuțe bilingve. * Nu știi ungurește, nu ești un bun român. * Unii acuză holocaustul, dar nu se sfiesc să-l practice. * Bush are coșmaruri: acolo unde există petrol, el vede arme de distrugere în masă. * Se zvonește că americanii i-ar fi propus lui Blair un rol de papagal într-un film în care protagonistul ar fi Bush
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
în chirurgia cardiacă din România, intervenind încă în perioada 1950-1960 pe cord deschis, în stenoze, în pericardite, intervenții nepracticate în alte clinici la noi și nici peste hotare. Avea modestia de a-și recunoaște limitele; când era nevoie, nu se sfia să învețe de la alții și să afirme deschis această atitudine. (Astfel a procedat învățând metoda plastiei esofagiene Gaviliu.) Avea "neliniște creatorie"; ani în șir, în zilele "libere", opera la Sanatoriul de tuberculoză de la Bârnova, trecând, noaptea, singur, prin pădure, de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
intrat, a mers în față, dar nu a urcat treptele podiumului, ci a venit înaintea primului rând de bănci de unde ne-a privit câteva secunde în tăcere. Apoi, zâm bind, ne-a adresat următoarele cuvinte: — Veniți mai aproape, de ce vă sfiiți, reputația mea este de om cu moravuri blânde. Ne-a cucerit îndată cu acest fin umor care-i pigmenta întotdeauna, de altfel, discursul profesoral, îi umaniza erudiția, cum aveam să constat, cu delectare, de-a lungul celor trei ani ai
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Măcar atâta. Și încă ar fi o chestiune de toată lauda, menită a fixa în conștiința publicului de azi o mare personalitate a literelor universale despre care cei ce trec prin școlile noastre acum, ca gâsca prin apă, nu se sfiesc să afirme că lor, poezia aceasta nu le spune nimic. Mă leagăn și eu pe un vis, așa cum Noica (păstrând proporțiile, firește) se legăna cândva pe visul editării manuscriselor. Iată, visul său s-a împlinit. De ce nu s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
prezent marele poet și care l-au marcat sub diferite aspecte. Din acest punct de vedere, demersurile domnului Ștefan Ion Ghilimescu au nu doar alura unei atitudini polemice ("nouă românilor ne e teamă să vorbim despre geniul poetului național, ne sfiim și ne rușinăm ca niște vestale chiar și când o afirmă tranșant alții" Eminescu. Între ficțiune și realitate; "Datorită defazajului dintre dinamica socială, economică și politică a perioadei pe care o traversăm și inerția imaginarului colectiv, Eminescu este receptat încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pripit, ca să falșifice aspectul local al unui vechi patrimoniu. În această invasie de străinism, presa, scăpată din mâinile noastre, are rolul de slujnică a fiecărei clipe. Cu ajutorul ei se multiplică infuzoriile parazitare și susțin o acțiune concentrică". El nu se sfiește a se rosti răspicat în cazul discreditării lui Eminescu. "Personalitatea lui scrie Octavian Goga are însă și o specială semnificație pentru noi. Din scrisul lui s-a închegat mai întâi doctrina naționalismului organic, care a îndrumat întreagă ideologia vremii, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
urmat 11 minute fără gol, timp în care HCM Constanța a izbutit să egaleze la 22. Ionuț Rotaru a marcat golul 23 al băcăuanilor, iar finalul a fost unul magnific, Gabriel Bujor (intrat în locul excelentului Marius Bondar) nu s-a sfiit să-i facă freza lui Rudi Stănescu, iar Cristi Ghiță a marcat de două ori consecutiv pentru un final care i-a găsit pe suporterii Științei aclamând în picioare victoria favoriților. Un meci de toată frumusețea, în care absolut toți
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
aveau acele întruniri. O atmosferă grea apăsa asupra spiritelor; aveam simțimântul intim că întreaga stare de lucruri clădită la 5 și 24 ianuarie se razimă pe un vulcan. Pe lângă nemulțămiții în contra lui Vodă Cuza care se agitau și nu se sfiau a spune pe față că doresc căderea lui, erau separatiștii care rădicau capul și căutau să ațâțe ura între moldoveni și munteni. În fine, acest presimțimânt general despre o apropiată catastrofă se realiza în ziua de 11 fevruarie 1866, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pastrat neatinse numele, limba, credința și datinele strămoșești. Tot ei vor priveghea și în viitor asupra destinelor neamului nostru ca niște străjeri neadormiți a căror brațe s-întind departe ș-a căror ochi văd de sus. Ei, da! nu mă sfiesc a spune că, dacă Alpii mă surprind și mă uimesc prin măreția lor, munții noștri îmi dezmiardă ochii, îmi inspiră bucurie sufletului. Între ceilalți, sunt strein, între aceștia sunt acasă. Pe ceilalți îi admir, pe aceștia îi iubesc. Și câmpiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
avea în vedere mișcarea înainte a societății, ci, dimpotrivă, conservarea realităților sociale existente. Aici se află, de altfel, marea deosebire dintre teoria sa pedagogică și aceea a colegului său de la Universitatea din București, C. Dimitrescu-Iași, pe care nu s-a sfiit să-l critice pentru ateism și... anarhism (15, pp. 368-370). Recunoașterea faptului că scopul educației este diferit de la o țară la alta era, de asemenea, un fapt pozitiv, deși el fusese de mult relevat. Caracterul abstract al abordării, caracterul conservator
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de căpetenie al pedagogiei este studiul special și sistematic al copilului" (34, p. 18); era un punct de vedere unilateral care a dăunat, fără îndoială, pedagogiei. Deși ideea experimentării în pedagogie cîștiga teren, unii teoreticieni ai educației nu s-au sfiit să-și exprime opoziția față de o astfel de orientare. Unul dintre aceștia a fost ȘTEFAN VELOVAN (1852-1932), un reputat profesor de pedagogie în învățămîntul normal, autor al unor lucrări de psihologie și pedagogie (35). Într-un studiu intitulat Pedologia și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
tendința spre tratarea diferențiată a elevilor, potrivit valorilor dominante spre care se orientau. Într-o perioadă însă în care mișcarea pedagogică era preocupată să ofere soluții modalităților de angajare a copilului și tînărului în actul cunoașterii, Eduard Spranger nu se sfiește să denumească primul aspect al actului educațional receptare, într-o viziune foarte apropiată de vechea pedagogie. Pentru el prezintă mai puțină importanță modul în care se realizează această receptare; de un mai mare interes se bucură cel de-al doilea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sociale progresivismul nu-și asumă responsabilitatea unor schimbări sociale, ci adoptă... o poziție contemplativă, punînd accentul pe pregătire pentru adaptarea la aceste schimbări. În concepția sa, școala ar trebui să devină un centru de construire a civilizației, care nu se sfiește să impună elevilor idei, atitudini, sentimente menite să promoveze spiritul critic și să-i facă apți să-și asume responsabilitatea unor transformări sociale. Cînd zice școală, Counts are în vedere profesorii care, în construcția sa teoretică, dobîndesc rolul unei forțe
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fiecare număr mai departe rosturile ei. A informat, mai ales. A informat În toate domeniile. Când colaboratorii statornici nu-i ajungeau, se Îndrepta către cel mai priceput Într-o chestiune, sau care o avea mai la inimă, și nu se sfia să puie alături oameni altminteri opuși. [...] Colaboratorii, tot numai o parte dintre cei din pagina Întâi, vădesc deopotrivă lărgime de vederi: C. RădulescuMotru, Marin ștefănescu, D. Gusti, D. Drăghicescu, Virgil Bărbat, Mircea Djuvara, Vintilă Brătianu, Virgil Madgearu, D. Ioa ni
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cățeii lor, eu pe ai mei. E vorba, prin urmare, despre dragostea pentru câinii mici. Nu știu cum e iubirea pentru câinii cât vițeii, e un subiect despre care n-am păreri. Despre iubirea pentru căței însă am păreri și nu mă sfiesc să le spun. Vorbesc însă cu necunoscuți despre iubirea dintre oameni, dintre bărbați și femei, într-un fel în care nu mi-am permis niciodată, nici cu cei ce-mi sunt apropiați. E mai degrabă o dublă spovedire decât o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ce o găsește în cărare, e mare lucru pentru el; o ia și o duce zâmbind mamei sale, stând în brațele tatălui, îi ia pălăria și i-o dă apoi ca un dar din partea lui. Dacă a greșit, nu se sfiește să mărturisească repede și sincer; Când e supărat se împacă repede, nu știe dori demnitățile și mărețiile, îi place să fie împreună cu alții și să se bucure de bucuriile lor. Acesta e copilul. Și Isus ne spune: de nu veți
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
cu putință. Pentru același motiv nu trebuie să ne temem a jertfi totul spre a împlini voința sa. Și dacă ar fi pusă în cumpănă deoparte voința lui Dumnezeu și de alta chiar toate bunurile acestui pământ, să nu ne sfiim a urma calea copilului iubitor și încrezător în tatăl său. Să fim convinși că cele mai mici lucruri făcute din dragoste către Dumnezeu, capătă o valoare nespus de mare. Acest gând ne îndeamnă să facem toate lucrurile, chiar cele mai
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Compozitorilor, Secția de muzicologie. Are unele necazuri... De pildă - criticile destul de dure aduse lui Buicliu, dar mai cu seamă o critică la adresa lui Brediceanu Junior, drept care stârnește furia consoartei, Dina Cocea, megera numărul unu a scenei românești, care nu s-a sfiit să-l cheme la telefon și să l facă albie de porci. Dar are și bucurii. Iluminează prin verbul său viu primii pași ai tânărului compozitor Hrisanide... și, în sfârșit, este trimis în schimb de experiență în străinătate. În lagărul
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Tatăl nu mai trăia când el pricepuseîn fine adevăratul nume antisemit. Cunoscutul meu mi-a mărturisit apoi că, deși mama lui mai trăiește, nici până azi nu s-a simțit în stare s-o întrebe cum de nu s-a sfiit să le mai zică așa pocnitorilor după Auschwitz. Dar de ce n-o poate întreba pe maică-sa, am vrut eu să aflu. El însă a ridicat din umeri. Limba n-a fost și nu este - niciunde și nicicând- un teren
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
studenta le ducea dorul: plăcinte poale-n brâu, colaci proaspeți și rumeni, cozonaci bine crescuți și aromați, așa cum numai bunica știe să facă, pâine pufoasă și gustoasă, friptură fragedă de rață și de găină, fructe etc. Nepoata s-a cam sfiit când colegelor ei li s-a dezvăluit proveniența ei țărănească, trăire pe care acum o regretă sincer. Bunicii au rămas în memoria afectivă a septuagenarei ca un luceafăr nestins... Cu mai multe zeci de ani în urmă, în lumina ca
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]