1,791 matches
-
ar fi fost lovită În carnea din jurul buricului. Domnul Imrie Îi spuse că-i pusese Înăuntru o bucată de tifon pentru a absorbi sîngele; și lîngă ea Îi lăsase un tampon igienic și o centură. Văzînd asta, deveni din nou sfioasă și se repezi să-și pună și să Închidă șlițurile centurii. Doctorul o văzu cum bîjbîie și crezu că este Încă sub efectul anestezicului și veni s-o ajute. CÎnd Începu să se Îmbrace, Își dădu seama cît de slăbită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
urechi. E gata. Deși lasă impresia de dezorganizare, eu nu am fax acasă, iar Trish a dus copiii la zoo, așa că nu pot să intru la ea. Lisa e plecată Într-un weekend prelungit (ca de obicei, a devenit foarte sfioasă cînd i-am cerut mai multe detalii), dar are fax, iar eu am cheia. Aș putea, firește, să merg la xerox, dar ar fi ridicol să stau la coadă și să plătesc, cînd una dintre prietenele mele cele mai bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
împinseseră fiul s-o ceară în căsătorie. Nunta a avut loc. Totul se petrecuse fără incidente. A fost stabilită o oră de bun augur și ceremonia s-a desfășurat conform tradiției. Preotul rostise mantrele corect, iar mireasa arborase același zâmbet sfios și rezervat, lăsându-se împodobită cu bijuterii de tinerele din noua ei familie. Se împărțiseră dulciuri tradiționale unui număr neverosimil de mare de rude, iar mirele, când apăru în fruntea procesiunii, arăta mai mult sau mai puțin atrăgător. În ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cam lipsit de convingere. Se oprește. Apucându-se de una dintre frânghiile care susțin cortul, ca să se sprijine, Lily Parry începe să râdă ca nebuna. — Continuă, îi zice printre chicoteli. Spune-o din nou. — Te iubesc, repetă Bobby, devenit brusc sfios. — Mă iubești? O, dragă, mă iubești? Poate că lucrurile se mișcă în direcția cea bună. Bobby desface brațele. Rămâi acolo, soldat! Mă iubești? Dumnezeule, bietul de tine! Biată corcitură. N-ai idee, nu? — Ba da, protestează Bobby neconvigător. Corcitură? Stai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ecran, apăru cadranul unui ceas; o setă tot prin comenzi orale să sune exact într-o oră. - Oricum te-aș fi trezit, spuse asistentul cu obidă. - Ei, asta e dacă ești cumva ocupat și uiți, spuse Rhyme cu voe prefăcut sfioasă. Mă asigur doar că mă voi trezi. Nu e nimic rău în asta, nu-i așa? Thom plecă, închizând ușa în urma lui. Rhyme privi pe fereastră și zări vulturii stând pe clădirile din față, veghind peste oraș, întorcându-și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
cu dragostea care izvorăște neîncetat din inima lui bună. Glasurile tinere și râvna plină de har a învățătorului acționează cu puterea vrăjii asupra oaspeților. Inspecția se transformă într-o întâlnire omenire omenească, firească, care trezește înaltului personaj un profund respect. Sfios, vrând să pară exact ceea ce este și nimic mai mult, domnu’ Trandafir ,,mult s-a minunat” de această întâmplare. Nu se spune nimic despre mândria lui, despre satisfacțiile de a fi impresionat pe mai marii ,,școalelor”. El nu-și învăța
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
miresme calde de cimbrișor; iarba este de un verde-crud sălbatic; solii primăverii, ghioceii, își salută regina; ghioceii timizi ies din pământul jilav ca niște sulițe; tânăra domniță țese un covor verde de iarbă; păsările își revarsă trilurile încântătoare; florile sunt sfioase, îmbrăcate-n haine de sărbătoare; copacii primesc musafiri, mugurii, care se transformă în suave flori; primăvara grăbită, neliniștită, friguroasă; dulcile zumzete; parfum ușor; cea mai dulce și mai poetică sărbătoare; dulcile nuanțe roz-albe și, trandafirii ale florilor; iarba ca peria
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pătruns un mănunchi de curcubee luminoase. Merg la geam și nimeresc sub cascada surâzătoare și călduță a primelor raze de dimineață. Din negura amintirilor ies la iveală zile cu soare călduț când dintre frunzele moarte și căzute la pământ apăreau sfioase căpșoarele firave ale florilor de primăvară. Amintirea albilor ghiocei și a primelor ciripituri vesele a fost luată de trecerea timpului. Cerul e azuriu. În zare se mai vede un colț din trena nopții, dar soarele își arată fața îmbujorată. Frunzele
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
feerice. Fiecare din aceste locuri își are nu numai frumusețea, ci și legenda lui. De la Dunăre până la Prut, ținuturile păduroase îți veghează trecerea cu umbra lor deasă, străjerii neînfricați, de secole pază a acestui pământ. Piscurile lor golașe sunt cercetate sfios de pașii caprelor negre și firave flori de colț înmiresmează această lume de leagăn. Enorma catedrală a munților este străbătută de turme de oi, iar clinchetul tălăngilor îți picură neîncetat auzul. Puternica mireasmă din oceanul verde al coniferelor înmiresmează aerul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
vreme nici un mort n-ar mai fi intrat acolo și nici n-ar mai vrea să intre nimeni... Satul Zirin, cartierul diviziei de infanterie, se ascundea sub o pânză de fum și de pâclă, din care de-abia scoteau capetele, sfioase și răsfirate vârfuri de pomi desfrunziți, câteva coperișe țuguiate de paie și turnul bisericii, spintecat de un obuz. Spre miazănoapte se vedeau ruinele gării și linia ferată ce închidea zarea ca un dig fără început și fără sfârșit. Șoseaua, însemnată
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Evanghelia pe braț și cu o lumânare aprinsă în cealaltă mână, se ivi în prag. Zeci de lumânărele se întinseră nerăbdătoare spre preotul în odăjdii strălucitoare și în curând curtea bisericii se umplu de luminițe galbene, plăpânde, ca o ceată sfioasă de suflete care așteaptă, tremurând la porțile cerului, glasul izbăvirii. Printre țăranii ce se înghesuiau în jurul preotului, Apostol Bologa văzu și mulți soldați, cu fețele transfigurate de evlavie, bolborosind rugăciuni fierbinți. Dar mai ales se miră, zărind, la o parte
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
escadronului. Apostol, între cei doi soldați, porni după Varga, care acuma pășea mai repede și cu mai multă siguranță. În pădure drumul era larg, bun și cobora blând. Peste câteva minute cotiră după o coastă. Printre tulpinile rărite licăreau puncte sfioase de lumină gălbejită. Ici-colo, ca niște bivoli culcați, înnegreau colibe pe jumătate în pământ și mascate cu găteje și crengi. O santinelă cu arma întinsă ceru parola și Varga îi zvârli din mers un cuvânt. Dintr-un adăpost, așezat chiar
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
în picioare, fermecat, ca în fața unei năluciri ispititoare. Ilona se duse la masă, așeză vasele și tacâmurile, cu ochii numai la el. Pe obraji avea urme proaspete de lacrimi, iar în ochi și pe buze un zâmbet de îmbărbătare, umil, sfios, sub care încerca să-și ascundă o groază cumplită... Goli tava și mai stătu o clipă, neclintită, murmurând de câteva ori, domol, ca un susur: ― Dumnezeu... n-ai grijă. Dumnezeu... Apoi ieși cu privirea în pământ. Apostol o văzu coborând
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
într-o temniță de plumb. Șiroaiele de lacrimi curgeau pe florile de aur ale patrafirului îmbibat cu miros de tămâie, ca un râu desfundat de o furtună năprasnică. Printre gemetele lui sacadate, glasul preotului, moale și mângâietor, i se strecura sfios în suflet, cu vorbe simple, nemeșteșugite, din care, încetul cu încetul, se închegă acolo o liniște ca pânza de zăbranic, străvezie și totuși destul de deasă spre a cerne și a arunca la o parte toate ispitele și deșertăciunile lumești. Când
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
pe care nu știu să le descifrez, Udi mă trage de păr către el, mă sărută pe gât, pe buze, iar eu murmur, încetează, uite că vine o femeie, și el spune, minunat, ni se poate alătura, femeia își dezvelește sfioasă un picior și zâmbește, are părul ondulat și trupul zvelt și măsliniu, apoi se aruncă repede în apa întunecată, dar mie nu îmi place apropierea aceasta, hai să ne întoarcem în cameră, îi șoptesc eu la ureche lingându-l, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
la ceea ce mi-ai făcut deja, și îl privesc neajutorată, nici eu nu aș vrea să se întoarcă la spital, dar trebuie găsită o soluție, este imposibil să nu existe o soluție de vindecare pentru acest fenomen, apoi îmi amintesc sfioasă numele acela feminin și depresiv al bolii, conversivă, așa se numește, ca și cum mi-aș aminti numele unei alte femei, seducătoare și amenințătoare. Chiar și mama, care în general nu intervine în viața mea, începuse să mă bată la cap, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
greșeală, pentru că fiecare fată care vine aici trebuie să facă acest lucru pe deplin hotărâtă, iar eu chiar mă grăbesc la o ședință, dar crâmpeiul de cer mă acoperă și iat-o și pe ea înaintând spre mine cu pași sfioși, da, este însărcinată, după grija cu care pașii ei ating șoseaua, după zâmbetul înlăcrimat, zâmbetul unei sarcini nedorite, complet diferit de zâmbetul larg al unei sarcini dorite, îmi privesc ceasul, deja este opt și jumătate, începe ședința, iar Hava se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
începuturi. Atunci când mi-am asumat noviciatul în filosofia feministă, am făcut-o împreună cu toate femeile care îmi alcătuiesc ginomorfozele, încercând să fiu într-un fel o conștiință de sine a multor femei care își șușoteau între ele, într-o disidență sfioasă, modul de gândire asupra lor și al lumii care le alcătuia și pe care o alcătuiau. Îmi plăcea simbioza mea cu filosofia feministă și cred că niciodată nu m-am simțit mai transsubstanțiată cu o idee ca în momentele în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
și oferă fiecărei femei 1000 de dolari pe lună, timp de un an de zile aceasta înseamnă feminism? Căci ceea ce face el este incontestabil betterment for women”. În definitiv, și haremurile pot fi locuri de luxe, calme et volupté. Feminismul sfios față cu feminismul „room service” De 15 ani practicăm în România un feminism sfios, marginal sau camuflat sub alte denumiri, ca să nu deranjăm prea tare conservatorii și misoginii autohtoni (indiferent de sexul acestora). Lui i se adaugă în ultimii 5
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
zile aceasta înseamnă feminism? Căci ceea ce face el este incontestabil betterment for women”. În definitiv, și haremurile pot fi locuri de luxe, calme et volupté. Feminismul sfios față cu feminismul „room service” De 15 ani practicăm în România un feminism sfios, marginal sau camuflat sub alte denumiri, ca să nu deranjăm prea tare conservatorii și misoginii autohtoni (indiferent de sexul acestora). Lui i se adaugă în ultimii 5 ani un feminism „room-service” venit prin copy-paste odată cu Aquisul comunitar. Acesta din urmă a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
studiem ca istorie? Chiar acceptăm că femeilor le stă mai bine în două stări de agregare: supuse sau libertine, dar nu și într-a treia: femei libere? Fac parte dintre persoanele care nu au reușit să se opună acestui feminism sfios și să creeze la timp o mișcare politică feministă. Scuza mea este că nu poți să fii de toate. Dar am avut de ales ce să fiu. Am făcut filosofie feministă, teorie politică feministă, am introdus studiile de gen în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
un mijloc de apărare. Ripley nu insistă. Aceasta îi salvase viața în timp ce întreaga populație a coloniei era masacrată, ― Trebuie să mă duc să-i văd pe ceilalți, adăugă Ripley. De acord? De astă dată ― doar o înclinare a capului. Surâsul sfios o făcu pe Ripley să înghită, încercând să-și ascundă emoția: nu era nici momentul și nici locul potrivit pentru o criză de nervi. Va trebui să aștepte să ajungă în siguranță la bordul lui Sulaco. ― Perfect. Mă-ntorc îndată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
cerul umed și cald din gura lui.“ - Marius Chivu „Se întoarse către ea, îi observă în treacăt gura strânsă ca o smochină, dar trecu peste asta și o sărută prelung. Apoi îi șopti la ureche: «Mergem la mine?» Ea încuviință sfioasă.“ - Cezar Paul-Bădescu „Mi se pare vulgar să folosești metafore când scrii despre futut. Îmi plac scriitorii care îmi povestesc mie, de la adult la adult, nu adolescenții care literaturizează.“ - Dan Sociu, înainte de a-și începe o povestire puțin imberbă (un citat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
luat imediat și l-a strâns în pumn. Ajunsă la catedră, s-a întors cu spatele, îmbrăcată într-un taior strâns fest pe talie, și l-a citit. S-a uitat apoi la mine, surâzând luminos, larg, îmbietor... O rugasem, sfios, plin de inocență, candid... să stea cât mai aproape de mine și să mă lase s-o mângâi pe picioare... La ora care-a urmat a intrat veselă, pășind săltat într-o fustă înflorată, cu falduri late. Așteptam cu sufletul la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
așteptat, avu loc o mare jale. Se îmbrățișară, își strânseră îndelung mâinile și iar se îmbrățișară în văzul întregii tabere aliniate smirnă de-a dreapta și de-a stânga. Mai abitir decât toți suspina Huruzuma, sora hanului, nedezlipindu-se cu capul de sfioasa claviculă a tânărului călugăr Iovănuț, care, cu tătăroaica lipită de el, lua uimit cunoștință pentru prima oară de faptul eminamente lumesc că unele părți ale netrebnicului trup bărbătesc pot căpăta uneori o independență cu totul ieșită din comun. în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]