3,671 matches
-
o să ne distrăm, o să ne facă bine... Gh. P. doi: Păi nu? Gh. P. unu: Tu te-ai uitat în ele? Gh. P. doi: Nu. Jur! Le-am adus așa cum le-am primit..., legate cum le vezi, cu ștampile, cu sfoară, cu..., îs virgine... Gh. P. unu: ...Dar... Gh. P. doi: Le avem aici, la îndemînă..., facem ce vrem..., dacă vrem el deschidem..., dacă nu, nu le deschidem... Noi hotărîm... Gh. P. unu: La urma urmei, de ce să nu le deschidem
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
asta e... Gh. P. unu: Sau asta e tot ce poți, ce-ți convine să spui... Gh. P. doi: D-le, avem dosarele aici, le putem lua pagină cu pagină... (începe să manevreze dosarele, le întoarce pe toate părțile, desface sfoara la unul din dosare, citește ce scrie pe ele Arhivele securității de stat ...) Gh. P. unu: (destul de încordat) Auzi, uitasem să te întreb de unde, de la cine ai tu dosarele astea?! Gh. P. doi: Exact de la securitate. Gh. P. unu: Adică
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cu copiii, el va seduce fără să placă, deoarece ne minte În propriul lui interes și ne distrează În mod programat. Ne ține În preajma lui și ne răsfață fiindcă se plictisește, iar dacă astăzi Înțelegem că am fost trași pe sfoară, mâine o să ne lăsăm păcăliți din nou... Omul acesta are grația esențială. Însă avem În față o persoană a cărei voce armonioasă se transmite și discursului său, degajând un farmec prezent, de altminteri, și În manierele sale. Știe deopotrivă să
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
politic cu concepțiile arhaice despre transferul de viață de la om la natură sau creații culturale - 1943, 1995), folcloristul român consideră că practicile asociate „vânzătorilor de umbre” sunt raționalizări tardive ale unor sacrificii umane primordiale. Datina amintită implică luarea, cu o sfoară, a măsurii umbrei unui om, pe ascuns, „vânzarea” acestei măsuri constructorilor și apoi Îngroparea măsurii la temelia unui edificiu. Pe o arie limitată, după câte se pare, la popoarele balcanice, se mai obișnuiește zidirea În fundație a umbrei, a măsurii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
menționează charivari mult mai violente. În Franța medievală, persoanele adultere erau puse să defileze, dezbrăcate, prin oraș: În Coutumes de Clermont-Dessus (1262) se spune că „cei vinovați vor parcurge orașul dezbrăcați, femeia mergând Înainte, trăgând după ea bărbatul, cu o sfoară legată de testiculele acestuia și strigând: Cine va face ca noi, ca noi să pățească!»”. În Lyon, femeia adulteră trebuia să alerge goală după o găină până ce reușea să o prindă, iar complicele ei, de asemenea dezbrăcat, trebuia să adune
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la păscut sau la târg. Biciuirea lui nu era numai o pedeapsă corporală, ci și o formă de umilire, deoarece pedeapsa era aplicată de cele care, În ordinea normală a lumii, nu aveau dreptul să ridice mâna Împotriva soțului lor. Sfoara agățată de testicule putea sugera oprirea fertilității, deoarece copilul născut din adulter este un bastard și creează o problemă de filiație și succesiune generatoare de conflicte sociale. Sarcinile (aproape) imposibile - prinderea unei găini pe străzile orașului sau fabricarea de obiecte
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
actori, degustători infailibili, se dau drept niște străini interesați să achiziționeze vinuri și obțin o cantitate însemnată de mostre. Apoi, pun întâmplarea în scenă și o joacă la un teatru. Văzând piesa, podgoreanul păcălit află cum a fost tras pe sfoară, dar totul se termină cu bine. Haz în sine au și relatările unor farse, replicile spirituale, perlele oratorice, dar și unele secvențe epice axate pe rezolvarea ingenioasă a unor situații oarecare (Aria de la miezul nopții, Ninsoare de iulie) sau care
DIMITRIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286778_a_288107]
-
al surâsului sarcastic. Maturizare, asprire a instinctului ludic, domolire a fanteziei dictatoriale. Deja critica începe să vorbească despre „responsabilizarea” autorului, iar arsenalul villonesc și rimbaudian cedează locul etalării mecanismelor dezumanizante, într-o lume de manechine pe care o trage de sfori o energie nevăzută și etern frustrantă: „și-n piața unde plâng mașinării / și avioane cu dureri de uger / vinde-le tu veninul tău de înger / și aurora la măcelării // și dovedește-le cât sunt de sfinți / înțepeniți pe crucea socială
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
Dracului, Galați, 1880; O luptă între fiare, Galați, 1880; Tinerel sau Păstorul domn, Călărași, 1881; Yavana și Nurvady, Călărași, 1881; Emblema maternității, Călărași, 1881; Barba lui Ștefan cel Mare, Craiova, 1882; Comedia stelelor, Craiova, 1882; Palatul fermecat sau Crucea și sfoara, București, 1883; Biciul lui Dumnezeu, București, 1884; Cheia de aur, București, 1884; Confidențele unui om de inimă, București, 1885; Caritatea în costum de carnaval, București, 1887; Daciada, Brăila, 1890; Mina haiduceasa, fata codrilor, București, 1896; Fontana zinelor, București, 1896; Wogg-Jersey
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
propusă ca pretendent la tron împotriva Vidrei, întrucât toate discursurile arată cine e și cât e de hibrid și grotesc acest animal. Cel mai prost și mai ridicol dintre toți se dovedește însă comod pentru cei ce mânuiesc din umbră sforile politicii. Caracterul comic și, concomitent, dramatic al politicianismului balcanic prefigurează perspectiva proprie lui I. L. Caragiale, comediograful. Partea a doua a romanului, mai extinsă ca spațiu narativ, se constituie din aventura urmăririi, luării în captivitate și eliberării Inorogului, spirit ales, opus
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
a umerilor în față (fără a încovoia partea superioară a coloanei vertebrale), întregul torace se va relaxa, facilitând, astfel, respirația abdominală profundă; coloana vertebrală trebuie ținută dreaptă pe toată perioada unei ședințe de practică qi gong. Imaginați-vă că o sfoară legată de creștetul capului trage întreaga coloană vertebrală în sus. Poziția corectă a șirei spinării este facilitată prin menținerea părții posterioare a gâtului în poziție dreaptă și a bărbiei împinse ușor în jos, dar fără aplecarea capului în față, și
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
de qi. Punctele lao-gong din centrul palmelor reprezintă cei mai puternici transmițători ai energiei în întregul corp, dar orice tensiune la nivelul mâinilor are tendința de a limita conductivitatea lor; capul se ține drept, ca și cum ar fi suspendat de o sfoară. În afară de cazul în care acest lucru este necesar ca parte a unui anumit exercițiu, nu aplecați capul în față, spre spate sau dintr-o parte în alta în timpul practicii; gâtul rămâne aliniat cu șira spinării și întins în sus prin
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
orientate în sus. Ședeți cu spatele drept, dar împingeți pieptul în față. Umerii trebuie să fie complet relaxați și puțin rotunjiți, gâtul trebuie să fie drept, bărbia trasă puțin spre interior, iar capul ținut ca și cum ar fi suspendat de o sfoară. Există multe modalități diferite de poziționare a mâinilor în timpul meditației prin nemișcare. Posturile mâinilor, cunoscute în sanscrită sub numele de mudra, sunt considerate a constitui aspecte foarte importante ale practicii meditației în tradițiile hindusă și budistă, ca și în practica
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
părul lung, lăsat În plete pe umeri și pe spate, retezat În dreptul frunții, barba mare și stufoasă. Îmbrăcămintea lor era o cămașă de in, lungă până la genunchi, strânsă cu o cingătoare peste mijloc. Purtau ițari largi, legați la glezne cu sfoară sau vârâți În opinci, iar pe deasupra o manta lungă, fără mâneci, prinsă pe umăr. Conducătorii purtau o căciulă țuguiată, cei de jos umblau cu capul descoperit. Femeile erau Înalte, mândre la port, cu multă blândețe și duioșie În chipul lor
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Într-un fel de haină scurtă, Închisă la gât, cu șapca pe cap și e Încălțat cu cizmulițe. Locuind tocmai În afară de oraș, trebuie să străbată ulițele desfundate de noroi. La subsuoară are un pachet de cărți și caiete legat cu sfoară. Se scotocește În buzunare și se apropie sfios de alvițarul care se ridicase bucuros să-și servească mușteriul. Își alege cu poftă o bucată de alviță și tocmai se pregătește să muște din ea, când e luat de guler... Frumos
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
atâta șiretlic. Cum poate să se lege nerozia de capetele oamenilor până la așa hal, gândi în sine. Pehlivanul râdea însă de toți în umbra nasului lui celui mare și zise aparte și triumfător ca intriganții din comedii. - Ei trasu-ți-i-am pe sfoară pe toți? Ce mai poftești? Care cutră ar fi putut să facă mai mult? - și din nou le dete sute de insipidități de mistuit, strigând iar: Ca nu cumva să zică cineva că nu-i așa, că, Doamne, prost ar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
crede că un om „tare de înger”, dacă se întâlnește cu dracul, poate să-l lege „cu brăcinarul” și să-l „bată mereu”, până ce acesta îi dă banii (comorile) peste care e stăpân (29, p. 173). „Vânătorul [...], scoțând degrabă o sfoară, prinse pe dracul cu ea de grumaz”, se spune într-o legendă din Bucovina, publicată de Simeon Florea Marian în 1879 (95). Când se rătăcește un obiect, se crede că acesta a fost furat de dracul. Pentru a-l recupera
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
coradicalul rom. gard, alb. gardh) (23, p. 69). Numele regelui frigian poate fi pus în legătură și cu gr. chorde și lat. chorda („coardă, intestin” - vezi sugestia de labirint a viscerelor), lat. cortex („înveliș, scoarță”) sau cu țesături legate cu sfori : ngr. kortis („cort”), lat. cortina („cortină”), germ. Gardine („perdea”) etc. (55). Printre eroii care mânuiesc nu numai armele războinice, ci și pe cele magice, de „legare”, îl amintesc pe Heracles. El a coborât în Infern, unde (ajutat de zeița Atena
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pentru că cele două personaje se înfruntă „în lupte, că-s mai drepte” (29, p. 78). După o „zi de vară până-n seară”, voinicul răpune leul și-l leagă cu „curea neagră”, sau cu „zgardă albă de bumbac”, sau cu „o sfoară de mătasă,/ împletită-n cinci, în șasă” (29, pp. 71-78). Mi-l leagă cu curele și în frâne subțirele ca de-o ață răsucită în trei [șu]vițe împletită (30, p. 536). Până în acest punct al scenariului, armele „voinicești” nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și universal. În limba română, de exemplu, a lega are, în afară de sensul propriu, și pe acela de „a efectua o operație magică”. Iată asemenea fertile bivalențe semantice și în alte limbi : în turco- - tătară bag, baj, boj = „vrăjitorie”, dar și „sfoară, legătură” ; gr. katadeo = „a lega solid”, dar și „a lega prin farmec, făcând un nod” (de unde katadesmos = „sfoară” și „a vrăji”) ; lat. fascinatio = „fermecare, vrăjire”, iar fascio = „a înfășura, a lega cu fâșii” ; sanscr. yukti = „a lega, a uni”, dar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
efectua o operație magică”. Iată asemenea fertile bivalențe semantice și în alte limbi : în turco- - tătară bag, baj, boj = „vrăjitorie”, dar și „sfoară, legătură” ; gr. katadeo = „a lega solid”, dar și „a lega prin farmec, făcând un nod” (de unde katadesmos = „sfoară” și „a vrăji”) ; lat. fascinatio = „fermecare, vrăjire”, iar fascio = „a înfășura, a lega cu fâșii” ; sanscr. yukti = „a lega, a uni”, dar și „mijloc magic” ș.a.m.d. (7, p. 151). În aceste cazuri, omologia acțiunilor este dublată de omonimia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
moșnegilor” din Parnas. Reminiscențe ale unor astfel de „învestiri regale” par să fi supraviețuit și în textele folclorice românești. Invariabil, după ce răpune monstrul, eroul de basm este înscăunat domn. Similar se întâmplă lucrurile în balade : Capul șarpelui tăia, Cu o sfoară îl lega, Lângă brâu îl încingea, La-mpăratul se ducea, Ca să vadă Și să creadă, Șarpele că a pierit, Drumul țării-i slobozit. Împăratul când vedea, Hei, pe Gruia-l așeza Cu el pe scaun [= tron] alăturea Și lui Gruia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Iată, las un câne să te păzească. Tu, câne, să știi că îți dau în primire buruiana”. Altfel planta „fugea” din locul ei, se „muta” (de aici numele ei popular). Ulterior, ritul s-a degradat, de plantă fiind legat cu sfoară „un os de câne și de poți capul unui câne mort”. Este „o credință păgânească a poporului”, conchide Coșbuc într-un articol din 1908 (224). în ceea ce privește antropomorfismul mătrăgunei, în unele zone ale României se credea că numai acea parte din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
limbi, pentru ca să fac limpede ticăloșia plantei”). Pentru „cei obișnuiți” cu fumatul, pentru cei „care s-au hrănit numai cu tutunul”, „obișnuința a devenit deja natură”. Dacă sunt „văduviți de tutun”, fumătorii „pleznesc, sunt înrobiți de el și, precum de o sfoară, sunt trași de nas [de tutun]”. Fumătorii înrăiți sunt „conduși ca de o teribilă nebunie, pășind încolo și încoace și, asemenea unor câini de vânătoare, adulmecă tutunul, ca să tragă o doză și să-și umple măruntaiele cu funingine”. Ei „poftesc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
coifurile de carton în bufetul Camerelor și un vesel banchet va încheia dușmăniile teatrale, banchet făcut în intimitate, pentru a râde de țară și a se admira reciproc cum au fost în stare eroii să tragă atât de bine pe sfoară opinia publică. Comedie, comedie! Tragic e lucrul numai pentru țară, pentru poporul nostru, sărmanul. Acesta va continua a purta în spate o pătură întreagă de feneanți și de ignoranți, de oameni incapabili de-a se hrăni prin muncă onestă și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]