2,018 matches
-
situație. În cultura noastră se obișnuiește să se privească amintirile ce implică un conținut imagistic ca separate de cele ce se referă la simțăminte. Este clar totuși că Întregul Înțeles al unei astfel de memorii este doar asocierea imaginii cu simțământul produs de ea, care, Împreună cu conținutul intelectual și reacția fizică, constituie totalitatea unei judecăți de tipul dacă ceea ce este reamintit este bun ori rău, dezirabil sau nu etc. Este clar că gândirea, considerată ca un răspuns al memoriei, este În
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
toate cele patru ritmuri cerebrale, În starea de veghe undele beta sunt predominante; undele beta sunt asociate cu așa-numitul răspuns “luptă sau fugi” care apare În cazul unui pericol; undele beta “de sus” caracterizează stări de anxietate, nevroză, puternic simțământ de separație etc. 2. Undele de foarte joasă frecvență folosite În tehnologia de control mental Telefonia mobilă. În categoria armelor cu microunde folosite pe scara largă asupra maselor de oameni, se Încadrează și rețeaua de telefonie mobilă de tip GSM
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
femeile?24 și regăsirea În livresc, În recunoașterea uluită a propriei experiențe descrisă de un analist clasic al dezechilibrului psihic: Am citit azi-dimineață Jale și melancolie a lui Freud după ce Ted a plecat la bibliotecă. O descrierea aproape exactă a simțămintelor și a motivelor mele de a mă sinucide: un impuls asasin transferat dinspre mama spre mine: metafora «vampirului» folosită de către Freud, «drenarea ego-ului»: este exact ceea ce simt prin faptul de a scrie: ghearele Mamei. Îmi ascund auto-Înjosirea (un transfer al
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
aceleași: Una e peisajul real, caleidoscopic, în care se așează întâmplător un suflet, și alta e orizontul spațial inconștient, menhir care rezistă tuturor intemperiilor" (Blaga, 1965:49). Teoria morfologică eșuează tocmai pentru că se adresează doar nivelului conștiinței: "Teoria morfologică situează simțământul spațiului sau intuiția variabilă a spațiului în întregime în domeniul conștiinței" (1965:40), iar "peisajul singur, fără orizonturile inconștiente [...] nu poate să explice nimic din structura intimă și mai profundă a unui stil cultural" (1965:50). Ceea ce face Blaga ca
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a fost reprodusă în „Uricarul”, vol. X, p.364 367. Iată parte din ceea ce semna Carol și se publica în „Semănătorul” de la Bârlad: „Alteță, am primit epistola ce ați binevoit s ă-mi adresați și în care îmi faceți cunoscute simțămintele de î naltă bunăvoință ce animează pe M. S. I Sultanul, în privința Principatelor Unite... ... Simțămintele binevoitoare ale Sultanului vo r fi pentru mine de un puternic ajutor în silințele ce mi voi da ca să strâng din nou legăturile seculare ce
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Carol și se publica în „Semănătorul” de la Bârlad: „Alteță, am primit epistola ce ați binevoit s ă-mi adresați și în care îmi faceți cunoscute simțămintele de î naltă bunăvoință ce animează pe M. S. I Sultanul, în privința Principatelor Unite... ... Simțămintele binevoitoare ale Sultanului vo r fi pentru mine de un puternic ajutor în silințele ce mi voi da ca să strâng din nou legăturile seculare ce unesc Principatele Unite cu Turcia, și recunosc cu energie avantajele ce le sunt asigurate prin
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
eminesciene au subliniat faptul că experiența sufletească din care a crescut Luceafărul și, în genere, lirica erotică eminesciană, se regăsește în mitul lui Amor și Psyche, după cum reiese și din următorul fragment epistolar: "până a nu te cunoaște numai puțin, simțământul meu nu era cu mult deosebit de acela dintre Amor și Psyche. Dumneata erai o idee în capul meu, te iubeam cum iubea cineva un tablou"153. Pornind de la confesiunea aceasta, D. Caracostea identifica un "complex om-zeiță" (întâlnit și în mitul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cerințelor educației pe tot parcursul vieții, cartea continuă să întruchipeze ideea de păstrare și transmitere a spiritualității omenești, de tezaur al valorilor culturale ale umanității; ea rămâne un simbol al memoriei vii a omenirii, înregistrând și conservând fapte și idei, simțăminte și atitudini, expresii ale inteligenței și sensibilității geniului uman. Nu există nici un domeniu al cunoașterii și acțiunii omenești care să nu se materializeze în litera de aur a cărții. Veacuri de strădanii colective sau individuale, de istorie a științei, a
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
nu mi alină nimenea. Mi-e atât de dor de voi mamă și tată, încât simt nevoia numai vouă să vă vorbesc, să vă strâng la piept, să vă simt calda răsuflare... încerc să cred din răsputeri că dorințele și simțămintele mele nu vor rămâne doar simple iluzii fără speranțe ce se pierd în neant. De asta vă vorbesc în dulci șoapte ca și când ați fi aici, lângă mine, aievea. Voi poate că mă auziți de acolo din cer și îmi răspundeți
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
naturale și artă. înconjurat de această lume trecută - zice Costache Buraga - îmi simt inima cum pulsează continuu și dă viață acestor relicve arheologice datând din paleolitic până la noi, până la clasicile unelte folosite mai ieri în agricultura noastră. Aici e tot simțământul străbunilor. Simt cum dăinui deopotrivă cu ei. Mă odihnesc, respir odată cu ceea ce mă nconjoară, trec mereu în ființa lor. Aparținem deopotrivă unii altora. N-am făcut nimic altceva în viață decât să dau aripi atâtor și atâtor generații de tineri
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
în ființa lor. Aparținem deopotrivă unii altora. N-am făcut nimic altceva în viață decât să dau aripi atâtor și atâtor generații de tineri pentru a-și lua zborul spre largi orizonturi și m-am cheltuit pentru a adăposti acest... simțământ strămoșesc, aceste frânturi de eternitate... Au venit de la atâtea muzee din țară pentru a le oferi câte și mai câte. Au fost și de peste hotare. însă nu mă pot despărți de ele nici în ruptul capului, pentru că, astfel, mi-aș
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
După Pinufius, definiția desăvârșită a iertării păcatului este ,,să nu mai săvârșim în nici un chip păcatele pentru care ne pocăim sau pentru care conștiința noastră are remușcări” (cap. V). Iertarea păcatelor se înfăptuiește prin harul botezului, prin martiriu, pocăință, prin simțământul dragostei care dărâmă munții păcatelor, căci ,,dragostea acoperă multe păcate“, prin milostenie, vărsarea de lacrimi, chinul inimii și al trupului, prin mijlocirea celor cuvioși, prin milă și credință, prin bunătatea și iertarea manifestată față de alții și prin aducerea altora la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în cazul unei literaturi tinere acea imitație percepută în manieră clasică și anume de prelucrare a coordonatelor generale ale modelului în scopul atingerii perfecțiunii fără însă a se ajunge la depersonalizare: Așadar, ceea ce trebuie luat de la vechi e numai acel simțământ de perfecție a formei, atât în concepția și-n orânduirea sufletului, cât și-n amănuntele compunerii, acea simplitate care întreține liniștea în minte și noblețea în inimă, acea cumpătare care învață pe om a se purta totdeauna după cuviință, acea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
pe Dumnezeu lucrează la propria sa mântuire. Ai găsit pe Dumnezeu, ai viață!”. (Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn către eleni (Protrepticul), cap. X, 106.5., în PSB, vol. 4, p. 150-151) „Întoarce-te, așadar, la calea cea dreaptă, revino la simțămintele de mai înainte, revezi-ți înțelepciunea, dacă ai avut-o vreodată, întoarce-te la tine însuți, dacă ai avut totuși în tine ceva la care să te întorci, recunoaște tainele izbăvirii tale, prin care ai fost înnoit, prin care te-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cugetele oamenilor de rând prin introducerea celor mai stranii idei”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 258, II, în PSB, vol. 12, p. 528) „Mântuitorul accepta simțirile firii ca să dea siguranța unei întrupări reale, nu numai aparente, dar că toate simțămintele viciate, care tulbură liniștea vieții, El le-a respins ca nevrednice de dumnezeirea Sa cea nepătată (Rom. 8, 3). De aceea s-a spus că S-a născut întru asemănarea trupului păcatului. De aceea, chiar dacă a luat asupră-Și trupul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
din urmă se vor repeta totdeauna, schimbându-se numai prea puțin și aceasta numai în modul lor de manifestare care împreună adeseori elemente intelectuale. Limba, gândirea, religia, știința, artele și meseriile poporului se vor schimba. Iubirea, ura, gelozia, invidia, frica, simțământul conservării traiului vor determina pe oameni la același feliu de fapte. Dacă ar fi deci cu totul neistoric a conchide de la un fenomen intelectual din vremurile noastre la unul de aceeași natură din timpurile trecute, este din contra cu totul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în fragmentele traduse din Critica rațiunii pure a lui Immanuel Kant) sînt folosiți termeni filozofici de tipul: aievea "real; concret", ființă "existență", înțeligibil "inteligibil", a înfățoșa "a reprezenta", legămînt "conexiune", minte "intelect", părere "aparență", părut "aparent", putere "facultate", putință "posibilitate", simțămînt "sensibilitate", simțitor "sensibil" etc. Eminescu proceda astfel cu toate că, în vremea sa, limba română literară depășise fazele în care calcurile erau mijlocul de bază pentru îmbogățirea ei, iar calcurile realizate de înaintași nu mai erau în uz. Ambianța culturală a vremii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
politica dezbinării noastre pe criterii religioase nu a funcționat. La adăpostul greco catolicismului, românismul a putut să se afirme politic și cultural în Transilvania. Din rândul credincioșilor uniți cu Roma, s-au născut fii ai neamului, crescuți într-un puternic simțământ patriotic, care au purtat stindardul latinității. Să privim, prin urmare, cu admirație la Școala Ardeleană și la cărturarii ei: Samuil Micu, Gheorghe Șincai sau Petru Maior. Emanciparea națională nu avea să țină seama în Transilvania de apartenența noastră religioasă. Întâlnim
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de animale cu cea de inimi, racordându-se - și într-un caz, și în celălalt - la tema nebuniei. O spune limpede Berowne: Regele umblă să vâneze cerbul; eu mă vânez pe mine însumi. El hăituiește sălbăticiunea, eu sunt hăituit de simțăminte care mă sfâșie... Urât cuvânt! Departe de mine, tristețe! Așa se zice că ar fi spus un nebun. Dacă am spus-o și eu, înseamnă că sunt nebun 1. Nebunie a iubirii, asemuită tot de Berowne cu sminteala lui Aiax
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
atenția că „Psihologia socială a suferit datorită asumpției tacite că emoțiile, pentru că par neordonate și necontrolate, nu sunt guvernate de reguli sociale. Pe de altă parte, regulile sociale păreau să se aplice numai comportamentelor și gândirii, rar și emoțiilor sau simțămintelor”. Există însă și „reguli ale simțămintelor”. După Arlie Russell Hochschild, în orice context al activităților umane se regăsesc două tipuri de reguli: reguli ale simțămintelor și reguli ale exteriorizării simțămintelor. 1. Regulile simțămintelor prevăd ce emoții se presupune că ar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
datorită asumpției tacite că emoțiile, pentru că par neordonate și necontrolate, nu sunt guvernate de reguli sociale. Pe de altă parte, regulile sociale păreau să se aplice numai comportamentelor și gândirii, rar și emoțiilor sau simțămintelor”. Există însă și „reguli ale simțămintelor”. După Arlie Russell Hochschild, în orice context al activităților umane se regăsesc două tipuri de reguli: reguli ale simțămintelor și reguli ale exteriorizării simțămintelor. 1. Regulile simțămintelor prevăd ce emoții se presupune că ar trebui să trăiască indivizii în diferitele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
parte, regulile sociale păreau să se aplice numai comportamentelor și gândirii, rar și emoțiilor sau simțămintelor”. Există însă și „reguli ale simțămintelor”. După Arlie Russell Hochschild, în orice context al activităților umane se regăsesc două tipuri de reguli: reguli ale simțămintelor și reguli ale exteriorizării simțămintelor. 1. Regulile simțămintelor prevăd ce emoții se presupune că ar trebui să trăiască indivizii în diferitele situații: la nuntă, la ceremoniile funebre, în sălile de spectacol etc. Aceste reguli se referă nu numai la emoțiile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
se aplice numai comportamentelor și gândirii, rar și emoțiilor sau simțămintelor”. Există însă și „reguli ale simțămintelor”. După Arlie Russell Hochschild, în orice context al activităților umane se regăsesc două tipuri de reguli: reguli ale simțămintelor și reguli ale exteriorizării simțămintelor. 1. Regulile simțămintelor prevăd ce emoții se presupune că ar trebui să trăiască indivizii în diferitele situații: la nuntă, la ceremoniile funebre, în sălile de spectacol etc. Aceste reguli se referă nu numai la emoțiile adecvate în situațiile sociale concrete
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
comportamentelor și gândirii, rar și emoțiilor sau simțămintelor”. Există însă și „reguli ale simțămintelor”. După Arlie Russell Hochschild, în orice context al activităților umane se regăsesc două tipuri de reguli: reguli ale simțămintelor și reguli ale exteriorizării simțămintelor. 1. Regulile simțămintelor prevăd ce emoții se presupune că ar trebui să trăiască indivizii în diferitele situații: la nuntă, la ceremoniile funebre, în sălile de spectacol etc. Aceste reguli se referă nu numai la emoțiile adecvate în situațiile sociale concrete, ci și la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
la nuntă, la ceremoniile funebre, în sălile de spectacol etc. Aceste reguli se referă nu numai la emoțiile adecvate în situațiile sociale concrete, ci și la intensitatea (de la puternic la slabă, orientarea (pozitivă sau negativăă și durata (scurtă sau îndelungatăă simțămintelor. Nu ne așteptăm ca cineva să sufere intens toată viața că i-a murit pisică sau să se bucure peste măsură că a răsărit soarele. 2. Regulile exteriorizării simțămintelor arată așteptările celorlalți în legătură cu „ce și cum” să ne manifestăm emoțiile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]