2,705 matches
-
ascultă Rossini are și el o cheie: așa cum se poate vedea și din filmele de la Hollywood, muzica de operă e asociată de cultura populară americană cu perversiunea, chiar cu crima, cel puțin cu iresponsabilitatea și marginalitatea. Dimensiunea mîntuitoare a muzicii simfonice și de operă este totuși prezentă uneori În produsele culturii populare americane, pentru a „face cu ochiul” inițiaților: În filmul de mare succes Pretty Woman (1990; regia: Garry Marshall) magnatul amoral (jucat de Richard Gere) o duce la Opera din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
spânzurați pe sârmă ghimpata, femei mutilate, cadavre stivuite ca lemnele de foc - tot inventarul obișnuit al războaielor mondiale. Mama era fosta Virginia Crocker, fiica unui fotograf de portrete din Indianapolis. Era casnică și violoncelistă amatoare. Cânta la violoncel în Orchestra Simfonică din Schenectady și cândva visa să cânt și eu la violoncel. Am eșuat ca violoncelist fiindcă eu, ca și tatăl meu, nu am deloc ureche muzicală. N-am avut frați și surori, iar tata venea rareori pe acasă. Așadar mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Cele două femei nu făceau nimănui vreun rău. Aveau o casă Îngrijită, mergeau - a aflat Thomas - la liturghii, duminica, se rugau pentru odrasla lor, nu comiteau jafuri, nu se prostituau, erau chiar respectate, pentru arta lor: cîntau Într-o orchestră simfonică, violoniste. Admirate, cînd una, cînd cealaltă: aveau momente solistice mult aplaudate. Publicul nu era interesat, atunci, de preferințele lor sexuale. Unii spectatori, dacă ar fi știut, le-ar fi ascultat cu și mai mult interes, pentru a desluși, cît de
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
de sens. Acest lucru înseamnă că, în fond, nu există o singură soluție în ceea ce privește obținerea fericirii, ci mai degrabă este vorba de o mulțime de condiții care deschid calea către starea de bine. „Fericirea pare să fie ca o muzică simfonică minunată - care are nevoie de multe instrumente, fără ca unul anume să fie suficient pentru realizarea calității ei plină de frumusețe”. În cele din urmă, pare că aceste componente ale fericirii sunt multiple atât la nivel individual cât și social. Sunt
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
mai bună slujbă Cu câțiva ani În urmă, am citit un articol care spunea că slujba cea mai bună pe care o poți avea pentru a-ți asigura un trai lung și liniștit este aceea de dirijor al unei orchestre simfonice. Citind prima dată textul, am presupus că motivul pentru viața lungă a dirijorului ar putea ține de faptul că acesta face multă mișcare. Totuși, conform articolului, nu acesta era motivul. Se pare că elementul care duce la o viață lungă
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Eu?”. Cum a fost oare cu putință această pluralitate? Mai întâi de toate, așa cum am observat deja, pentru că Biserica s-a încăpățânat să rămână - în ciuda hermeneuticii demitologizării practicate de Marcion, înaintea lui R. Bultmann - avocatul pluralității, al diferenței și armoniei simfonice. Păstrând nu doar Vechiul Testament, ci atâtea epistole apostolice aparent contradictorii cu alte scrieri noutestamentare, mulți s-au temut că perfecțiunea mozaicului lui Hristos va avea de suferit. Într-un mozaic (o imagine foarte dragă Sfântului Irineu al Lyonului) esențialul îl
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Întrupării: mântuirea în sens creștin” (III ¬33-¬48), întregită de o concluzie „dincolo de fenomenologie și teologie” articulată în „arhiinteligibilitatea ioaneică” pe care Eu sunt Adevărul o indicase deja. În pofida acestor diferențe de nivel metodologic, ambele cărți își păstrează o sonoritate simfonică, dirijată de persistența unei singure teme - Viața - în gamele variate ale aceleiași opere. („Gama” are aici mai mult decât simpla valoare a unei comparații: muzica reprezintă pentru Henry - ca și pentru Schopenhauer - domeniul invizibilului prin excelență, acel spațiu de manifestare
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în timpul Războiului Rece. Instituții neguvernamentale cum sunt teatrele, muzeele și opera s-au bucurat de succes în Uniunea Sovietică. Un muzician sovietic amintea că fuseseră educați să creadă în decadența Occidentului, însă în fiecare an soseau în URSS mari orchestre simfonice din Boston, Philadelphia, New York, Cleveland și San Francisco. "Cum se poate ca Vestul decadent să aibă orchestre atât de bune?"43 Schimburile la nivel academic și științific au jucat un rol deosebit de important pentru sporirea puterii blânde americane. La vremea
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
URSS potrivit cărora comunismul era un "socialism științific." URSS a acordat o importanță majoră și încercării de a demonstra superioritatea sistemului său cultural și educațional, investind sume impresionante pentru sprijinirea artelor. Ansamblurile de balet Bolșoi și Kirov, ca și orchestrele simfonice sovietice au fost pretutindeni aclamate (deși nu același lucru s-a întâmplat cu arta de natură realist-socialistă.) Sovieticii au investit masiv și în sport, iar de-a lungul deceniilor echipele olimpice sovietice au câștigat mai multe medalii de aur la
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
în afara țării. Autori precum Kenzaburo Oe câștigător al Premiului Nobel se bucură de un public internațional. În ceea ce privește filmul, Akira Kurosawa este considerat unul dintre cei mai valoroși regizori din toate timpurile. În muzica clasică, Seiji Ozawa, fostul director al Orchestrei Simfonice din Boston, este renumit la nivel mondial. Japonia beneficiază, de asemenea, și de pe urma atractivității culturale exercitate de discipline spirituale tradiționale cum sunt budismul de tip Zen și artele marțiale. Există, însă, și limite ale puterii blânde japoneze. Spre deosebire de Germania, care
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
5). a) Schumann. Romanță pentru piano. b) Rossini. Melodie variată pentru piano. 6). Bach. Sonata pentru piano. 7) Mozart. Concert în re-minor (partea a 3-a) cu acompaniament de un al doilea piano. 8) Saint Saens. "Dans[c] Macabre" poem simfonic, aranjat pentru 2 clavire de compozitorul. 9) *** "Santa Lucia", Cântec popular italian. Cor. 10). Raff. Capriciu asupra unor motive române. Piesă de piano. 11). Mendelssohn. "Hochzeitsmarch" pentru 2 clavire și 8 mâni. Am avut deja ocazia de-a spune că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
exemplu, „Nu te supăra frate!” este un jeu de l’oie. (n. tr.) Paul Webster, Saint-Exupery, viața și moartea Micului Prinț, Editura Félin, Paris, 1993. «Ucenicul vrăjitor” - numele unei balade scrise de Goethe În 1797, care a inspirat ulterior poemul simfonic cu același nume de Paul Dukas. Balada povestește cum ucenicul unui vrăjitor, rămas singur acasă folosește vrăji pe care Încă nu le stăpânește, declanșând forțe malefice care-i scapă de sub control. Din fericire, vrăjitorul se Întoarce acasă la timp pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
fiind că adesea eram reporter operator, țineam cu dreapta camera, cu stânga luminile și trebuia să pun întrebări "deștepte", urmărind amorsa, cadrul, detaliul etc. - nu era deloc ușor. Cred că cea mai bună filmare am făcut-o înregistrând un concert simfonic (la Huși) - apreciat și de un "adversar", Emil Pascal, dar nici să-l "iau" pe Prefectul Districtului Tourraine (vorbind în limba franceză), care m-a primit la sediul Prefecturii din Tours (1999) nu a fost simplu și nici la îndemână
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
gură în gură; și acele timpuri au apus. Progresul le-a răpus. Declinul știrilor care se răspândesc din om în om este evident într-o industrie dominată de acestea: managementul averilor. Ani de zile, membrii clubului de golf al orchestrei simfonice sau al Ligii Juniorilor își alegeau consultanții bazându-se pe recomandările colegilor lor. Astăzi însă, abia unul din trei clienți ai managerilor de mari averi aud de firma respectivă prima dată de la un prieten, coleg sau vreo rudă. Aproape jumătate
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
bună fluiditate verbală (Manning, 2002). Astfel, Manning și Taylor (2001) informează că fotbaliștii profesioniști au un raport 2D : 4D mai mic decât alții. O altă observație făcută de Manning (2002) în urma studierii a 54 de muzicieni bărbați dintr-o orchestră simfonică britanică a permis descoperirea faptului că muzicienii profesioniști au un raport 2D : 4D sensibil inferior altor bărbați. Și mai frapant încă, atunci când a comparat muzicienii din primul rând cu colegii lor din spate și-a dat seama că primii aveau
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
locuiesc în casele unde lucrează. Restul rezidenților lucrează în "call center", în activități comerciale, iar o mică parte lucrează ca infirmiere. Dar nu sunt singurele profesii ocupate. Sunt români care lucrează în sectorul turistic sau sunt artiști. Doar la Orchestra simfonică sicilană activează în acest moment șapte muzicieni români". În urmă cu doi ani a fost înființată o asociație intitulată "Ciprian Porumbescu", cu scopul menținerii și difuzării culturii române. La această asociație culturală au aderat aproximativ 200 de membri. Unul dintre
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Ero Tarasti arată că în societățile arhaice miturile sunt transmise uneori prin narațiuni însoțite de muzică și consideră că evoluția narativă a muzicii occidentale începe prin adaptarea disponibilităților de a povesti la conținutul mitic. El analizează tehnicile narative din poemele simfonice ale lui Franz Liszt prin valorificarea modelului proppian al funcției narative. Tarasti consideră că poemele lui Liszt ilustrează cazul muzicii care manifestă singură structura mitică. Într-o asemenea narațiune, funcțiile - absența eroului, interdicția, încălcarea interdicției, plecarea, lupta, întoarcerea, recunoașterea sunt
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
o asemenea narațiune, funcțiile - absența eroului, interdicția, încălcarea interdicției, plecarea, lupta, întoarcerea, recunoașterea sunt asociate conceptului de temă muzicală. Temele muzicale din poemele lui Liszt nu pot fi însă corespondente ale funcțiilor proppiene, pentru că numărul lor este limitat. Un poem simfonic are de obicei cel mult cinci teme. Funcțiile narative din poemele lui Liszt corespund, în accepția lui Tarasti, mai degrabă transformărilor pe care le traversează temele muzicale și felului în care sunt nuanțate orchestral. Asemenea nuanțări pot fi asociate unui
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Ero Tarasti arată că în societățile arhaice miturile sunt transmise uneori prin narațiuni însoțite de muzică și consideră că evoluția narativă a muzicii occidentale începe prin adaptarea disponibilităților de a povesti la conținutul mitic. El analizează tehnicile narative din poemele simfonice ale lui Franz Liszt prin valorificarea modelului proppian al funcției narative. Tarasti consideră că poemele lui Liszt ilustrează cazul muzicii care manifestă singură structura mitică. Într-o asemenea narațiune, funcțiile - absența eroului, interdicția, încălcarea interdicției, plecarea, lupta, întoarcerea, recunoașterea sunt
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
o asemenea narațiune, funcțiile - absența eroului, interdicția, încălcarea interdicției, plecarea, lupta, întoarcerea, recunoașterea sunt asociate conceptului de temă muzicală. Temele muzicale din poemele lui Liszt nu pot fi însă corespondente ale funcțiilor proppiene, pentru că numărul lor este limitat. Un poem simfonic are de obicei cel mult cinci teme. Funcțiile narative din poemele lui Liszt corespund, în accepția lui Tarasti, mai degrabă transformărilor pe care le traversează temele muzicale și felului în care sunt nuanțate orchestral. Asemenea nuanțări pot fi asociate unui
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Ero Tarasti arată că în societățile arhaice miturile sunt transmise uneori prin narațiuni însoțite de muzică și consideră că evoluția narativă a muzicii occidentale începe prin adaptarea disponibilităților de a povesti la conținutul mitic. El analizează tehnicile narative din poemele simfonice ale lui Franz Liszt prin valorificarea modelului proppian al funcției narative. Tarasti consideră că poemele lui Liszt ilustrează cazul muzicii care manifestă singură structura mitică. Într-o asemenea narațiune, funcțiile - absența eroului, interdicția, încălcarea interdicției, plecarea, lupta, întoarcerea, recunoașterea sunt
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
o asemenea narațiune, funcțiile - absența eroului, interdicția, încălcarea interdicției, plecarea, lupta, întoarcerea, recunoașterea sunt asociate conceptului de temă muzicală. Temele muzicale din poemele lui Liszt nu pot fi însă corespondente ale funcțiilor proppiene, pentru că numărul lor este limitat. Un poem simfonic are de obicei cel mult cinci teme. Funcțiile narative din poemele lui Liszt corespund, în accepția lui Tarasti, mai degrabă transformărilor pe care le traversează temele muzicale și felului în care sunt nuanțate orchestral. Asemenea nuanțări pot fi asociate unui
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
marchează, am văzut, un moment de hotar, după care toată literatura amfitrionului de la Sburătorul se scrie aproape mecanic, cu același gen de "idei", personaje și situații-tip, integrate însă în niște partituri narative mult mai complexe, la rândul lor orchestrate simfonic, în compoziții-ciclu. Or, cum aproprierea metodei acesteia "muzicale" (ce va contribui, implicit, la edificarea poeticii romanului-melodramă) coincide, în timp, cu etapa redactării primelor două volume de Memorii, putem spune fără teama de a greși că Lovinescu devine romancier în adevăratul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
maniera deja consacrată (de comentariu analitic pe marginea unor nuclee epico-dramatice), pentru ca, involuntar, romanul să dobândească altă formă, reclamată chiar de procedeul "personajului-replică" și al motivelor repetitive, extins pe final, la nivelul întregului ciclu, într-o compoziție aluvionară, de tip simfonic (era să zic polifonic numai că polifonia, dacă-l consultăm pe Bahtin, e altceva). Nu întâmplător, ca și în Viață dublă, prozatorul va aduce din nou în prim-plan "oglinda" element simbolic, dar cu o foarte precisă menire în angrenajul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
p. 66). Armonia își găsește diverse expresii. De pildă, arta populară împreună într-o viziune sintetică geometrismul static, năzuința stihială în tratarea motivelor naturale și orientarea spre nuanță coloristică, ceea ce dă împreună un complex de determinante deosebit de armonic, cu mănunchi simfonic de acorduri parcă prestabilite (Blaga, 1936/1985, pp. 284-285). Ca sentiment definitoriu al spațiului mioritic, dorul exprimă „armonia rațională [...] între opuși (durere și plăcere) prin contopirea de sensuri, iar nu prin compunere” (Ibidem, p. 289). La intersecția acestor forme diverse
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]