5,222 matches
-
sensuri noi în funcție de contextele la care participă; (ii) permeabilitatea sensului (engl. The Permeability of Word Senses) - sensurile unui cuvânt nu sunt unități atomice, discrete, ci se pot suprapune și pot face referire la alte sensuri ale aceluiași lexem; (iii) contextele sintactice diferite (engl. The Expression of Multiple Syntactic Forms) - același sens al unui cuvânt se poate actualiza în mai multe configurații sintactice. Reprezentativă pentru primul argument este situația adjectivului good 'bun', prezent în contextele de mai jos: (1) Mary finally bought
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
unități atomice, discrete, ci se pot suprapune și pot face referire la alte sensuri ale aceluiași lexem; (iii) contextele sintactice diferite (engl. The Expression of Multiple Syntactic Forms) - același sens al unui cuvânt se poate actualiza în mai multe configurații sintactice. Reprezentativă pentru primul argument este situația adjectivului good 'bun', prezent în contextele de mai jos: (1) Mary finally bought a good umbrella. 'Maria a cumpărat în cele din urmă o umbrelă bună.' (2) After two weeks on the road, John
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Evseev identifică ca sens indepedent de context "a percepe cu ajutorul văzului", prezent în structuri "primare" precum a vedea o pasăre, a vedea bine, nu se vede nimic, când verbul are interpretare de proprietate. Sensurile contextual-determinate se actualizează în anumite configurații sintactice sau doar la anumite forme din paradigma verbului. Acestea depind de tipul de regim verbal, de exprimarea sau neexprimarea complementelor, de natura semantică a referentului din poziția subiectului, de asocierea cu diferite determinări circumstanțiale. De exemplu, sensul "a se convinge
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
see you off", he had told her. ' Am vrut să vin să-mi iau la revedere, îi spusese.' (apud Alm-Arvius 1993: 190) Alm-Arvius analizează, pentru fiecare sens, trăsăturile semantice ale argumentelor selectate prototipic de verb, identificând, de asemenea, și tiparele sintactice posibile pentru fiecare structură lexico-semantică. Referindu-se la analiza realizată de Alm-Arvius, Gisborne (2010: 118-148) aduce în discuție câteva probleme care privesc modul în care trebuie abordată polisemia, ce componente ale sensului fac diferența între sensuri distincte sau cum se
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cu privire la natura semantică argumentului intern (vezi sinsetul (2): S: (v) understand, realize, see (perceive (an idea or situation) mentally). Unele sinseturi nu cuprind lexeme, ci parafraze explicative. Fiecărui sinset (sau fiecărui verb dintr-un sinset) îi este asociată o configurație sintactică, conținând indicații despre modul în care acesta își selectează constituenții. Acest procedeu demonstrează interdependența dintre sensul exprimat și tiparele sintactice "disponibile" pentru respectiva structură semantică. De exemplu, pentru sinsetul: S: (v) understand, realize, realise, see (perceive (an idea or situation
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sinseturi nu cuprind lexeme, ci parafraze explicative. Fiecărui sinset (sau fiecărui verb dintr-un sinset) îi este asociată o configurație sintactică, conținând indicații despre modul în care acesta își selectează constituenții. Acest procedeu demonstrează interdependența dintre sensul exprimat și tiparele sintactice "disponibile" pentru respectiva structură semantică. De exemplu, pentru sinsetul: S: (v) understand, realize, realise, see (perceive (an idea or situation) mentally), grila sintactică generată de rețeaua WordNet este: * Somebody ----s * Somebody ----s something * Somebody ----s that CLAUSE * [Applies to realize
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
despre modul în care acesta își selectează constituenții. Acest procedeu demonstrează interdependența dintre sensul exprimat și tiparele sintactice "disponibile" pentru respectiva structură semantică. De exemplu, pentru sinsetul: S: (v) understand, realize, realise, see (perceive (an idea or situation) mentally), grila sintactică generată de rețeaua WordNet este: * Somebody ----s * Somebody ----s something * Somebody ----s that CLAUSE * [Applies to realize] They realize that there was a traffic accident * [Applies to see] They see that there was a traffic accident. Se observă din configurația
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
there was a traffic accident * [Applies to see] They see that there was a traffic accident. Se observă din configurația de mai sus că verbul see 'a vedea', sinonim cu a înțelege, a realiza permite, în această utilizare, trei contexte sintactice: (a) ștergerea obiectului direct, folosirea absolută, context în care verbul desemnează o proprietate; (b) construirea cu un obiect direct al cărui referent este caracterizat prin trăsătura semantică [-Animat]; c) construirea cu o propoziție conjuncțională având drept centru complementizatorul that. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
N1), care, în funcție de context, poate denota evenimente de trei tipuri: olfactiv, tactil, gustativ. Nespecificarea clasei căreia îi aparțin evenimentele supuse percepției exprimate prin verbul sentir ar conduce deci la o ambiguitate a analizei. În funcție de câțiva parametri - proprietăți configuraționale, semantice, combinatorii, sintactice și morfologice ale itemilor verbali -, Grezka (2009: 83-84) distinge 17 utilizări ale verbului a vedea: Depuis sa naissance, cet enfant ne voit pas. (voir1) ' Copilul nu vede încă de la naștere.' Cet enfant voit mal. (voir2) ' Acest copil nu vede bine
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a polisemiei verbelor de percepție, explicabile prin continuumul fiziologic-cognitiv. Existența diferențelor de interpretare lexicografică a verbelor de percepție se corelează cu dificultatea de a distinge și de a individualiza anumite sensuri prin semnalarea unor proprietăți semantice și a unor tipare sintactice specifice, care să le individualizeze. Se observă totodată că numărul de sensuri asociate aceluiași lexem diferă chiar pentru aceeași limbă în funcție de lucrările consultate. 3.1.3. Abordarea polisemiei verbelor de percepție fizică din limba română. Problemele definițiilor lexicografice Pornind de la
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
semantico-sintactice proprii fiecărui sens determinat. În analiza de față ne vom limita la descrierea structurii semantice a verbului prototipic pentru percepția vizuală - a vedea. În DLR, delimitarea sensurilor verbului de percepție a vedea 68 se face prin corelarea unui criteriu sintactic - disponibilitatea verbului, într-o anumită utilizare a sa, de a primi sau nu obiect direct, selectarea argumentelor și a circumstanțialelor, regimul prepozițional - cu un criteriu semantic: statutul categorial al complinilor verbului, clasa semantică căreia îi aparțin. Modul de separare a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
menționate mai sus subordonează alte sensuri, delimitate pe baza "claselor de obiecte" în care se încadrează entitățile care funcționează ca determinări ale verbelor de percepție. Revenind la discuția din Pustejovsky (1995) (vezi supra, 2.2), se observă prezentarea unor contexte sintactice în care poate apărea verbul ca extinderi 71 ale unui anume sens. Semnalăm în acest punct al descrierii faptul că adăugarea determinărilor circumstanțiale nu conduce la o deplasare a sensului, ci adaugă o informație semantică care caracterizează procesul de percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
tip sunt numeroase în cadrul definiției de dicționar și nu vor fi exploatate aici, însă acest tip de analiză ne conduce la observația că modalitatea de prezentare lexicografică, pornind de la glosarea sensului prin parafraze sau prin sinonime contextuale, înregistrând toate contextele sintactice și toate determinările de tip circumstanțial pentru fiecare sens în parte, nu este economică și nu stabilește o corelație între configurația sintactică și configurația semantică a verbului. Având în vedere modelele de analiză prezentate, avantajele și dezavantajele acestora, propunem în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
că modalitatea de prezentare lexicografică, pornind de la glosarea sensului prin parafraze sau prin sinonime contextuale, înregistrând toate contextele sintactice și toate determinările de tip circumstanțial pentru fiecare sens în parte, nu este economică și nu stabilește o corelație între configurația sintactică și configurația semantică a verbului. Având în vedere modelele de analiză prezentate, avantajele și dezavantajele acestora, propunem în lucrarea de față alternativa de a urmări structura semantică a verbului pornind de la disponibilitățile sale combinatorii, de la schema argumentală. Combinăm acest criteriu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și configurația semantică a verbului. Având în vedere modelele de analiză prezentate, avantajele și dezavantajele acestora, propunem în lucrarea de față alternativa de a urmări structura semantică a verbului pornind de la disponibilitățile sale combinatorii, de la schema argumentală. Combinăm acest criteriu sintactic cu un criteriu semantic - observarea naturii referenților din pozițiile argumentale. Vom stabili astfel ce sensuri se actualizează în fiecare dintre ipostazele sintactice identificate, deci vom analiza verbele pe baza unor corespondențe sintactico-semantice (vezi infra, Capitolul 4). 3.2. Polisemia ca
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de a urmări structura semantică a verbului pornind de la disponibilitățile sale combinatorii, de la schema argumentală. Combinăm acest criteriu sintactic cu un criteriu semantic - observarea naturii referenților din pozițiile argumentale. Vom stabili astfel ce sensuri se actualizează în fiecare dintre ipostazele sintactice identificate, deci vom analiza verbele pe baza unor corespondențe sintactico-semantice (vezi infra, Capitolul 4). 3.2. Polisemia ca sursă a extinderilor semantice. Interferența domeniilor experiențiale Din definițiile de dicționar se observă că verbele de percepție actualizează și sensuri din alte
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
jazz-ul decât rock-ul. • domeniul nominal (37) Nu are gusturi rele în ce privește muzica pe care o ascultă. Simțul olfactiv este corelat cu domeniul abstract predictiv. Cel mai frecvent, în ipostaza abstractă, verbul a mirosi dezvoltă sensuri din zona anticipativă. Sintactic, structurile în care se actualizează aceste sensuri abstracte sunt comune cu cele în care se actualizează sensul fizic, perceptual. Distincția se stabilește prin natura semantică a complementelor selectate - nominale cu referință abstractă sau adverbiale de mod, cu semantică evaluativă. Să
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sunt definite verbele de percepție și care sunt problemele pe care le întâmpinăm în descrierea structurii lor semantice. Pe baza unor teorii consacrate, am sugerat că o descriere cât mai exactă a structurii semantice trebuie să aibă în vedere configurațiile sintactice specifice unui anumit sens, dar și informații privind natura semantico-referențială a constituenților care determină sensul întregii predicații. În a doua parte a capitolului am discutat relația dintre sensul primar al unităților din clasa verbelor de percepție și sensurile derivate, arătând
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
conceptuală. CAPITOLUL 4 STRUCTURA SINTACTICO-SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1.Introducere Interesul pentru clasa verbelor de percepție s-a manifestat și în direcția interfeței dintre semantică și sintaxă, a identificării aspectelor din sensul unităților lexicale care au relevanță în plan sintactic. În funcție de clasa lexicală căreia îi aparțin, verbele de percepție prezintă disponibilități combinatorii diferite. Referindu-se la verbele de percepție vizuală din limba franceză, Willems (1983: 147) precizează că verbul voir 'a vedea' are cele mai largi disponibilități combinatorii 78. Observația
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție vizuală din limba franceză, Willems (1983: 147) precizează că verbul voir 'a vedea' are cele mai largi disponibilități combinatorii 78. Observația este valabilă și pentru română - a vedea acceptă o gamă foarte largă de complemente, participând și la configurații sintactice în care celelalte verbe de percepție din aceeași clasă semantico-sintactică (a auzi, a simți) nu sunt admise. În descrierea tiparelor sintactice la care participă verbele de percepție este necesară dezambiguizarea unor concepte care țin de semantica și fiziologia percepției. Analiza
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Observația este valabilă și pentru română - a vedea acceptă o gamă foarte largă de complemente, participând și la configurații sintactice în care celelalte verbe de percepție din aceeași clasă semantico-sintactică (a auzi, a simți) nu sunt admise. În descrierea tiparelor sintactice la care participă verbele de percepție este necesară dezambiguizarea unor concepte care țin de semantica și fiziologia percepției. Analiza tipurilor de complemente selectate de verbele de percepție trimite la cuplurile prezente în literatura de specialitate și folosite uneori ca echivalente
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
semantico-sintactice la care participă acestea. În cazul verbelor de percepție intențională, vom semnala global trăsăturile unităților prototipice pentru cele cinci tipuri de percepție (a privi, a asculta, a atinge, a gusta, a mirosi), insistând asupra asemănărilor și diferențelor de comportament sintactic față de verbele din prima clasă. Verbele de percepție evidențială (a arăta, a suna, a mirosi) vor fi analizate individual, semnalând trăsăturile care le apropie sau care le diferențiază între ele. În ultima parte a capitolului, vom urmări comportamentul verbelor de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
prima clasă. Verbele de percepție evidențială (a arăta, a suna, a mirosi) vor fi analizate individual, semnalând trăsăturile care le apropie sau care le diferențiază între ele. În ultima parte a capitolului, vom urmări comportamentul verbelor de percepție în legătură cu operațiile sintactice de pasivizare și impersonalizare. 2. Distincțiile percepție directă vs indirectă, fizică vs cognitivă, concretă vs abstractă În strânsă legătură cu distincțiile semantice menționate mai sus, s-a observat că în unele structuri cu verbul de percepție a vedea se poate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
79. Într-un context ca: (1) Văd că a plouat mult, se exprimă o percepție fizică indirectă, fiindcă ceea se percepe sunt anumite indicii care conduc la observația că a plouat mult, nu evenimentul în sine. Totodată, în aceeași configurație sintactică se poate exprima o percepție directă fizică a unui proces în desfășurare: (1ʼ) Văd că urcă scările. Diferența de interpretare dintre contextele (1) și (1ʼ) se explică prin structura semantico-sintactică a propoziției subordonate: în (1) se exprimă percepția unui eveniment
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
discutate până acum84, pe care le vom folosi în analiza curentă referitoare la comportamentul semantico-sintactic al verbelor de percepție din română: percepție directă 3 concretă abstractă ! fizică percepție indirectă 2 fizică cognitivă ! ! concretă abstractă 3. Ce se poate percepe? Varietatea sintactică a structurilor la care participă verbele de percepție se corelează cu diversitatea stimulilor care pot fi percepuți. În cazul percepției vizuale, se poate percepe o entitate cu referință concretă sau abstractă, o proprietate, un eveniment punctual sau un proces durativ
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]