1,822 matches
-
complexe aterotrombotice, gradul și severitatea stenozei); - o evaluare completă postprocedură terapeutică (medicală, intervențională sau chirurgicală), eventualele complicații apărute imediat sau în timp (disecții, anevrisme, restenoze în vas nativ sau stent în funcție de natura leziunilor inițiale). Mai jos prezentăm corelația între velocitățile sistolice maxime determinate Doppler și severitatea stenozei vasculare. Tromboza aortică este mai frecventă de cauză aterosclerotică, ea poate constitui o sursă pentru embolii periferice, dezvoltându-se pe un aterom exulcerat, rareori pe un anevrism. Tromboza cronică se prezintă ca o structură
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
acută care are un debut brusc în plină sănătate ce constă în: febră, insuficiență cardiacă gravă cu mortalitate de până la 80% în câteva săptămîni. În general miocarditele se caracterizează prin sindromul miocardic care const în: creșterea pulsului peste normal, suflu sistolic funcțional, diminuarea zgomotului unu, tulburări de ritm și de conducere, galop, mărirea inimii. Bolile miocardului cu exceptia miocarditei acute se vindecă după cunoașterea cauzelor și tratarea corectă a acestora. Măsurile de prevenire sunt legate de măsurile generale de menținere a stării
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
părți ale inimii (stânga și dreapta) dau două forme de insuficiență cardiacă care pot fi prezente pe rând, sau in acelasi timp, mai întâi cea stânga apoi cea dreapta numindu-se insuficientă globală. 87 Insuficientă de la nivelul ventriculului stâng sau sistolica constă în reducerea forței de pompare a sângelui către celelalte organe. Insuficianta diastolica apare atunci când ventricului nu se mai relaxează suficient și nu se mai umple cu sânge. Acestea sunt cele două moduri de afectare a ventricului stâng. Dacă partea
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
de sânge asupra arterelor, care se pot rupe dacă tensiunea este prea mare. Hipertensiunea arterială apare atunci când tensiunea arterială crește în mod constant peste valorile considerate normale. Tensiunea arterială prezintă două valori, una maximă și alta minimă: Tensiunea arterială maximă (sistolica) are valoarea normală sub 140mm/ Hg, fiind preferabil să fie sub 135mm/ Hg Tensiunea arterială minimă (diastolica) are valoarea normală sub 90mm/Hg, fiind preferabil să fie sub 75mm/Hg. Atunci când în urmă măsurării tensiunii (de preferat cu aparate manuale
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
miocardic și accidentele vasculare cerebrale, 56%), în timp ce IRC terminală este menționată doar în 2,3% din cazuri. Deși s-a demonstrat corelația dintre prezența MA și factorii “clasici” de risc cardio-vascular, dintre care cea mai mare pondere o are HTA sistolică, totuși nici una dintre aceste asocieri nu acoperă în totalitate excesul de risc de mortalitate conferit de prezența MA la pacienții cu T2DM. Faptul că MA la pacienții cu T2DM este mai degrabă un marker de risc cardiovascular decât de leziune
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
pacienți-ani, pe o perioadă de 14 ani (perioadă medie de urmărire prospectivă 8,4 ani). Rezultatele acestui studiu au arătat că cei mai importanți factori de risc independenți pentru apariția insuficienței renale cronice la pacienții diabetici sunt, pentru T1DM: TA sistolică peste 140 mmHg, microalbuminuria și prezența retinopatiei diabetice. Pentru pacienții cu T2DM au fost incriminați: hipertrigliceridemia (peste 250 mg/dl), microalbuminuria și prezența retinopatiei diabetice.De asemenea, s-a constatat oarecum surprinzător că gradul controlului glicemic (estimat însă doar prin
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
pacienții cu T1DM. De precizat că pacienții cu alterarea funcției renale și proteinurie clinică la debutul studiului au fost excluși din urmărirea prospectivă. Datele prezentate mai sus confirmă valoarea predictivă a MA pentru evoluția funcției renale a pacienților diabetici. TA sistolică peste 140mmHg este factor de risc (după ajustare pentru nivelul albuminuriei la debutul studiului) numai pentru pacienții cu T1DM, ca și prezența medicației antihipertensive. Existența retinopatiei diabetice reprezintă în acest studiu un factor de risc independent pentru apariția insuficienței renale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
prin așa-numitul „efect de halat alb”, care este cu atât mai evident cu cât determinările TA se fac mai rar. Pacienții diabetici hipertensivi prezintă mai multe caracteristici clinice specifice, dintre care cele mai importante sunt: creșterea diferenței dintre TA sistolică și diastolică (pulsul presiunii), hipertensiunea nocturnă și hipotensiunea ortostatică. Creșterea pulsului presiunii arteriale este un indicator fiabil al scăderii complianței arteriale și este crescut în special la pacienții diabetici și la vârstnici. Într-o meta-analiză a trei studii populaționale importante
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
diabetici și la vârstnici. Într-o meta-analiză a trei studii populaționale importante s-a constatat că o creștere cu 10 mm Hg a pulsului presiunii corespunde cu mărirea cu 20% a riscului de mortalitate cardio-vasculară, pentru același nivel al TA sistolice. Hipotensiunea ortostatică, datorată în special neuropatiei diabetice vegetative (pierderea autoreglării TA la trecerea în ortostatism), poate deveni importantă în special la pacienții cu BDR avansată și constituie adesea un factor limitant în terapia HTA. Tensiunea arterială ambulatorie Cea mai corectă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
companions“. Un studiu recent [209] a evaluat corelațiile dintre valorile TAA, REA și simptomele de neuropatie vegetativă la un lot de adolescenți cu T1DM recent. Rezultatele acestuia au demonstrat că, deși valorile TAC nu sunt modificate, valorile TAA (atât cele sistolice, cât și medii și diastolice) sunt crescute anterior apariției MA și sunt predictive pentru apariția acesteia. De asemenea, în același studiu creșterea TAA este semnificativ corelată cu simptomele precoce de afectare neuropatică vegetativă: reducerea reacției pupilare la întuneric și rată
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
crescute ale TAA sunt semnificativ corelate cu rata de mortalitate coronariană și cerebro-vasculară la pacienții diabetici cu BDR, atât în stadiul incipient cât și după începerea dializei: creșterea riscului cu 1,63% pentru fiecare 1% procent de variabilitate a TAA sistolice. TAA în T2DM este influențată de valoarea indicelui de masă corporală, însă nu au fost demonstrate modificări semnificative ale TAA odată cu ameliorarea controlului glicemic; probabil că efectul de îmbunătățire a echilibrului matabolic, de exemplu prin introducerea insulinoterapiei, este contrabalansat de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
prognosticul vital al pacienților.Un studiu recent [152] propune o rată globală neajustată a mortalității de 20 de ori mai mare pentru pacienții cu T2DM al căror ritm circadian inversat al TAA este asociat și cu valori crescute ale TAA sistolice. În concluzie, TAA este crescută la pacienții diabetici (atât T1DM cât și T2DM) care au o REA crescută, fie în stadiul de MA sau proteinurie clinică, chiar în absența unor modificări detectabile ale TAC. Aceste creșteri sunt corelable și cu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
semnificativă a debitului cardiac, cu 10-15%, printr- ușoară accelerare a ritmului cardiac (cu 2-8 bătăi/min) ca și prin creșterea debitului-bătaie. Aceste acțiuni par să fie produse prin stimulare simpatică. Efectele insulinei asupra TA constau în creșterea moderată a TA sistolice, datorită creșterii debitului cardiac, acompaniată de scăderea TA diastolice. Faptul că modificarea semnificativă a debitului cardiac nu este însoțită de creșterea în aceeași măsură a TA nu poate fi explicat decât prin scăderea rezistenței periferice, în special la nivelul musculaturii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
a insulinorezistenței. Din motivele enunmerate mai sus, precum și lipsei unor studii prospective cu privire la eventualele efecte ale DT asupra evoluției BDR, în prezent este recomandată utilizarea cu prudență a DT la pacienții diabetici. Principala indicație o constituie pacienții vârstnici, cu HTA sistolică și insuficiență cardiacă, însă trebuie evitată esocierea cu beta-blocantele și efectuată o monitorizare atentă a potasemiei. Dozele uzuale nu trebuie să depășească 25-50 mg echivalent hidroclorotiazidă. Diureticele de ansă (DA) produc de asemenea o scădere semnificativă a sodiului total al
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
puls anormal, adică frecvență periferică sub 50 pe minut sau mai mare de 140 pe minut, înregistrată cu două ocazii separate la distanță de cel puțin cinci minute. Proiectul mai prevede că pot fi internate persoanele cu tensiune anormală (presiune sistolică sub 90 sau peste 200 mmHg și o valoare diastolică de sub 60 sau peste 120 mmHg), cele care au suferit o pierdere acută a vederii sau a auzului (pierdere severă parțială sau totală și care s-a instalat rapid și
Ministerul Sănătăţii, în dezacord cu criteriile de internare în spitale () [Corola-journal/Journalistic/26247_a_27572]
-
ponderală. EXAMEN CLINIC Pacient subponderal, tegumente și mucoase ușor palide, murmur vezicular diminuat bazal bilateral, șoc apexian spațiul VI intercostal, stâng, pe linia axilară anterioară, aria matității cardiace mărită, TA=180/100 mmHg, AV=64/min, zgomote cardiace aritmice, suflu sistolic mitral grad IIIl/VI, iradiat axilar, suflu sistolic aortic grad II/ VI iradiat pe vasele gâtului, jugulare ușor turgide, abdomen mobil cu mișcările respiratorii nedureros, tranzit intestinal prezent. ECOGRAFIE ABDOMINALĂ Ficat cu aspect de stază și 8 chiste esențiale în
Revista Spitalului Elias by NICOLETA BIBIRUŞ () [Corola-journal/Journalistic/92037_a_92532]
-
ușor palide, murmur vezicular diminuat bazal bilateral, șoc apexian spațiul VI intercostal, stâng, pe linia axilară anterioară, aria matității cardiace mărită, TA=180/100 mmHg, AV=64/min, zgomote cardiace aritmice, suflu sistolic mitral grad IIIl/VI, iradiat axilar, suflu sistolic aortic grad II/ VI iradiat pe vasele gâtului, jugulare ușor turgide, abdomen mobil cu mișcările respiratorii nedureros, tranzit intestinal prezent. ECOGRAFIE ABDOMINALĂ Ficat cu aspect de stază și 8 chiste esențiale în lobul drept; VB mult destinsă, CBP cu diametrul
Revista Spitalului Elias by NICOLETA BIBIRUŞ () [Corola-journal/Journalistic/92037_a_92532]
-
de studiu. Tensiunea arterială a fost măsurată la ambele brațe cu ajutorul unui sfingomanometru aneroid care avea o manșetă standard, după 5 minute de relaxare cu pacientul șezând pe un scaun. Prima fază a zgomotelor Korotkoff au fost considerate tensiune arterială sistolică, iar cea de-a cincea fază, tensiune arterială diastolică. Pacienților le-a fost măsurată tensiunea arterială și la membrele inferioare în poziție de decubit dorsal și am calculat raportul dintre tensiunea arterială sistolică măsurată la nivelul brațului cu cea de la
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
zgomotelor Korotkoff au fost considerate tensiune arterială sistolică, iar cea de-a cincea fază, tensiune arterială diastolică. Pacienților le-a fost măsurată tensiunea arterială și la membrele inferioare în poziție de decubit dorsal și am calculat raportul dintre tensiunea arterială sistolică măsurată la nivelul brațului cu cea de la nivelul gambei. În continuare pacienților li s-a efectuat o electrocardiogramă cu un aparatat EKG Delta 1 & 3 Plus Cardioline. Pacienții cu angină pectorală la efort prezentă dar cu electrocardiogramă normală vor fi
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
plăcilor ateromatoase la nivelul arterei carotide interne cu potențial emboligen important. Grosimea intimă medie carotidiană exprimată în mm s-a corelat pozitiv la nivelul întregului lot de pacienți cu vârsta acestora (r 0,35 și p 0), cu tensiunea arterială sistolică (r 0,47 și p 0), cu tensiunea arterială diastolică (r 0,21 și p 0.,02), cu diferența tensională dintre brațe (r 0,513 și p 0), cu valoarea colesterolului total (r 0,33 p 0), cu LDL colesterolul
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
evaluată prin grosimea peretelui arterei carotide comune mai mare de 0,9 mm s-a corelat pozitiv cu vârsta pacienților din studiu (r 0,368 și p 0), cu fumatul (r 0,233 și p 0,014), cu tensiunea arterială sistolică (r 0,39 și p 0), cu diferența tensională între membrele superioare (r 0,543 și p 0), cu boala cardiacă ischemică (r 0,378 și p 0), cu valoarea colesterolului total seric (r 0,305 și p 0,001
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
peste 0,9 mm. Prin aplicarea testului corelației bivariate am obținut următorii coeficienți de corelație cu semnificație statistică: pozitivi pentru vârsta pacienților (r 0,467 și p 0), pentru fumat (r 0,229 și p 0,015), pentru tensiunea arterială sistolică (r 0,422 și p), pentru diferența tensională dintre membrele superioare (r 0,547 și p 0), pentru nivelul seric al LDL colesterolului (r 0,283 și p 0,003), pentru nivelul colesterolului total seric (r 0,3 și p
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
un factor de risc pentru evenimentele cardiace și pentru mortalitatea globală. La bărbați mortalitatea cardiovasculară crește atât la normotensivi cât și la hipertensivi. Frecvența cardiacă crescută este definită ca >80 bătăi/ minut. În trialul Syst-Eur pe subiecți vârstnici cu hipertensiune sistolică și frecvența cardiacă >79 bătăi/minut au risc de 1,89 pentru toate cauzele de deces și risc de 1,6 pentru mortalitate cardiovasculară când se compară cu subiecții cu frecvență cardiacă joasă. Trialul Valsartan Antihiper-tensive Long-Term Use Evaluation (VALUE
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92040_a_92535]
-
parametrilor funcționali măsurați (tensiunea arterială și frecvența cardiacă) s-au încadrat în limitele normalului, exceptând frecvență cardiacă de repaus (96 bătăi/minut - tahicardie sinusală cunoscută de subiect). Imediat după încetarea efortului, se constată cele mai mari valori ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) și diastolice (TAD) 163/104 mmHg, în timp ce frecvență cardiacă înregistrează o creștere cu 12 bătăi/minut. Dacă TAS este crescută în limite normale după efortul prestat, TAD înregistrează creșteri semnificative, sugerând că adaptarea inițială s-a realizat cu dificultate
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
-
pauză între cele 3 calupuri include și plecarea, care este la 2’30’’; setul III - pauză include plecarea, care este la1’30’’. Concluzii 1. În timpul efortului cu haltera are loc blocarea toracelui și creșterea bruscă a presiunii intratoracice, scade volumul sistolic, secundar întoarcerii venoase dificile, creșterea presiunii arteriale se realizează pe baza creșterii frecventei cardiace și a vasoconstricției periferice (Cordun, 1999). 2. Antrenamentul specific cu haltera nu solicită în primul rând funcția de pompare a miocardului în regim continuu, de aceea
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]