1,909 matches
-
hipertensiune de debit b. hipertensiune de rezistență c. hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut d. hipertensiune venoasă pulmonară e. hipertensiune arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctație de aortă 7. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în barajul diastolic și sistolic: a. pericardita, dilatare ventriculară. b. stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială, coarctația de aortă 8. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în șuntul stânga-dreapta și dreapta-stânga: a. comunicare interatrială, vene pulmonare aberant conectate, canal ventricul stâng-atriu drept, canal atrio-ventricular comun (forma
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
-49[] []54-Mobilitate []56-Conjunc- -57[] timpanică []50-Corpi -51[] globi oculari tivite []46-Căi auditive străini []55-Pupile []58-Midriaza -59[] externe []52-Hemotimpan-53[] []60-Mioza -61[] []47-Pavilionul Alte: []62-Nistagmus-63[] urechii []64-Deviere -65[] Alte: globi oculari APARAT CARDIOVASCULAR []73-Puls neregulat []78-Jugulare turgesc []83-Suflu NORMAL []74-Puls perif. []79-Suflu sistolic carotidian []70-Ritm cardiac filiform []80-Suflu diastolic stg. []71-Puls periferic []75-Deficit de puls []81-Suflu aortic []84-Suflu []72-Auscultația []76-Zgomote aritmice []82-Puls absent carotidian cordului []77-Zgomote asurzite la art. ──── dr []85-Frecatură Observatii: []86-Galop ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TORACE/APARAT RESPIRATOR NORMAL Stg. Dr Stg []90-Aspectul toracelui []94-Murmur
ORDIN nr. 1.706 din 2 octombrie 2007 (*actualizat*) privind conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211220_a_212549]
-
-49[] []54-Mobilitate []56-Conjunc- -57[] timpanică []50-Corpi -51[] globi oculari tivite []46-Căi auditive străini []55-Pupile []58-Midriaza -59[] externe []52-Hemotimpan-53[] []60-Mioza -61[] []47-Pavilionul Alte: []62-Nistagmus-63[] urechii []64-Deviere -65[] Alte: globi oculari APARAT CARDIOVASCULAR []73-Puls neregulat []78-Jugulare turgesc []83-Suflu NORMAL []74-Puls perif. []79-Suflu sistolic carotidian []70-Ritm cardiac filiform []80-Suflu diastolic stg. []71-Puls periferic []75-Deficit de puls []81-Suflu aortic []84-Suflu []72-Auscultația []76-Zgomote aritmice []82-Puls absent carotidian cordului []77-Zgomote asurzite la art. ──── dr []85-Frecatură Observatii: []86-Galop ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TORACE/APARAT RESPIRATOR NORMAL Stg. Dr Stg []90-Aspectul toracelui []94-Murmur
ORDIN nr. 1.706 din 2 octombrie 2007 (*actualizat*) privind conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211221_a_212550]
-
electrocardiogramă în 12 derivații (la solicitarea medicului); ... f) pacientul este în stop cardio-respirator, iar în acest caz vor fi transmise următoarele date: ritm cardiac, pulsoximetrie, tensiune arterială, electrocardiogramă în 12 derivații (la solicitarea medicului) ... g) pacientul este cu tensiunea arterială sistolică ... (8) Pe lângă transmiterea datelor menționate la alin. (7), echipajele de intervenție ale ambulanțelor de tip B2 comunică următoarele informații minime telefonic sau radiotelefonic: ... a) vârsta pacientului ... b) sexul pacientului ... c) starea generală a pacientului: dacă este cooperant/confuz/agitat/inconștient
NORME din 12 decembrie 2008 de aplicare în domeniul asistenţei publice integrate de urgenţă*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206784_a_208113]
-
electrocardiogramă în 12 derivații (la solicitarea medicului); ... f) pacientul este în stop cardio-respirator, iar în acest caz vor fi transmise următoarele date: ritm cardiac, pulsoximetrie, tensiune arterială, electrocardiogramă în 12 derivații (la solicitarea medicului) ... g) pacientul este cu tensiunea arterială sistolică ... (8) Pe lângă transmiterea datelor menționate la alin. (7), echipajele de intervenție ale ambulanțelor de tip B2 comunică următoarele informații minime telefonic sau radiotelefonic: ... a) vârsta pacientului ... b) sexul pacientului ... c) starea generală a pacientului: dacă este cooperant/confuz/agitat/inconștient
NORME din 17 decembrie 2008 de aplicare în domeniul asistenţei publice integrate de urgenţă*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206798_a_208127]
-
electrocardiogramă în 12 derivații (la solicitarea medicului); ... f) pacientul este în stop cardio-respirator, iar în acest caz vor fi transmise următoarele date: ritm cardiac, pulsoximetrie, tensiune arterială, electrocardiogramă în 12 derivații (la solicitarea medicului) ... g) pacientul este cu tensiunea arterială sistolică ... (8) Pe lângă transmiterea datelor menționate la alin. (7), echipajele de intervenție ale ambulanțelor de tip B2 comunică următoarele informații minime telefonic sau radiotelefonic: ... a) vârsta pacientului ... b) sexul pacientului ... c) starea generală a pacientului: dacă este cooperant/confuz/agitat/inconștient
NORME METODOLOGICE din 12 decembrie 2008 de aplicare ale titlului IV "Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206782_a_208111]
-
electrocardiogramă în 12 derivații (la solicitarea medicului); ... f) pacientul este în stop cardio-respirator, iar în acest caz vor fi transmise următoarele date: ritm cardiac, pulsoximetrie, tensiune arterială, electrocardiogramă în 12 derivații (la solicitarea medicului) ... g) pacientul este cu tensiunea arterială sistolică ... (8) Pe lângă transmiterea datelor menționate la alin. (7), echipajele de intervenție ale ambulanțelor de tip B2 comunică următoarele informații minime telefonic sau radiotelefonic: ... a) vârsta pacientului ... b) sexul pacientului ... c) starea generală a pacientului: dacă este cooperant/confuz/agitat/inconștient
NORME METODOLOGICE din 17 decembrie 2008 de aplicare ale titlului IV "Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206796_a_208125]
-
III (ex: RFG Pentru mai mult de 4 decade, antagonistul MR spironolactona a fost agentul de elecție în tratamentul medical al AP. Mai multe studii observaționale la pacienții cu HAI (N=122) au raportat o scădere medie a tensiunii arteriale sistolice cu 25% și a tensiunii arteriale diastolice cu 22% ca răspuns la spironolactona 50-400 mg/zi pentru 1 până la 96 de luni (124,130). Într-un studiu pe 28 subiecți hipertensivi cu un ARR 750 pmol/L (27ng/dL)/ng
ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227715_a_229044]
-
sare și fără dovezi de adenom la examenul CT adrenal, tratamentul cu spironolactona (25-50mg/zi) a scăzut necesarul de medicamente antihipertensive cu 0.5 medicamente (de la o medie de 2.3 la 1.8 medicamente), și a redus tensiunea arterială sistolică cu 15 mmHg (de la o medie de 161 la 146 mmHg) și cea diastolică cu 8 mmHg (de la o medie de 91 la 83 mmHg); 48% din subiecți au atins o tensiune arterială Reacții adverse: Incidența ginecomastiei în tratamentul cu
ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227715_a_229044]
-
III (ex: RFG Pentru mai mult de 4 decade, antagonistul MR spironolactona a fost agentul de elecție în tratamentul medical al AP. Mai multe studii observaționale la pacienții cu HAI (N=122) au raportat o scădere medie a tensiunii arteriale sistolice cu 25% și a tensiunii arteriale diastolice cu 22% ca răspuns la spironolactona 50-400 mg/zi pentru 1 până la 96 de luni (124,130). Într-un studiu pe 28 subiecți hipertensivi cu un ARR 750 pmol/L (27ng/dL)/ng
GHID din 18 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie*) - "GHID DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT AL PACIENTULUI CU ALDOSTERONISM PRIMAR" - Anexa 13. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229231_a_230560]
-
sare și fără dovezi de adenom la examenul CT adrenal, tratamentul cu spironolactona (25-50mg/zi) a scăzut necesarul de medicamente antihipertensive cu 0.5 medicamente (de la o medie de 2.3 la 1.8 medicamente), și a redus tensiunea arterială sistolică cu 15 mmHg (de la o medie de 161 la 146 mmHg) și cea diastolică cu 8 mmHg (de la o medie de 91 la 83 mmHg); 48% din subiecți au atins o tensiune arterială Reacții adverse: Incidența ginecomastiei în tratamentul cu
GHID din 18 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie*) - "GHID DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT AL PACIENTULUI CU ALDOSTERONISM PRIMAR" - Anexa 13. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229231_a_230560]
-
oferi informații privind localizarea și severitatea bolii arteriale. Pot fi ușor repetate în timp pentru urmărirea progresiei bolii. Date vitale sunt obținute prin coroborarea datelor testelor neinvazive cu cele imagistice. Principalele teste neinvazive sunt: 1. Indicele gleznă-braț. 2. Presiunea segmentală sistolică la diferite nivele. 3. Pletismografia segmentală sau înregistrarea puls-volum. 4. Indexul deget-braț. 5. Analizarea curbelor de velocitate Doppler. Indicele glezna- brat Diagnosticul de boala arterială periferică poate fi stabilit pe baza examenului clinic și a indicelui -gleznă -braț. Indicele gleznă
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
puls-volum. 4. Indexul deget-braț. 5. Analizarea curbelor de velocitate Doppler. Indicele glezna- brat Diagnosticul de boala arterială periferică poate fi stabilit pe baza examenului clinic și a indicelui -gleznă -braț. Indicele gleznă braț se definește ca raportul dintre tensiunea arterială sistolică la nivelul gleznei și cea la nivel brahial. Se poate realiza utilizând un sfingomanometru și un instrument Doppler. Se calculează împărțind presiunea de la nivelul gleznei la cea mai mare presiune sistolică de la nivel brahial (stânga sau dreapta). O valoare mai
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
gleznă braț se definește ca raportul dintre tensiunea arterială sistolică la nivelul gleznei și cea la nivel brahial. Se poate realiza utilizând un sfingomanometru și un instrument Doppler. Se calculează împărțind presiunea de la nivelul gleznei la cea mai mare presiune sistolică de la nivel brahial (stânga sau dreapta). O valoare mai mica de 0,9 este considerată anormală. Pacienții cu o valoare mai mare de 1,4 pot avea artere calcificate și necesită examinări suplimentare (de exemplu indicele deget-braț). Dacă indicele gleznă-braț
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
efort: inițial e măsurat în repaus după care pacientul e pus să meargă pe covorul rulant până ce apare claudicația și se repetă măsurătoarea după efort. O scădere a indicelui de 15-20% indică boala arterială periferică. Determinarea indicelui gleznă-braț Măsurarea presiunii sistolice segmentare la diferite nivele Măsurarea presiunii sistolice la diferite nivele la nivelul membrelor este utilizată pe scară largă pentru detectarea și localizarea segmentală a leziunilor semnificative hemodinamic la nivelul marelor vase. Spre deosebire de indicele gleznă- braț, măsurarea presiunii segmentare poate deteremina
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
care pacientul e pus să meargă pe covorul rulant până ce apare claudicația și se repetă măsurătoarea după efort. O scădere a indicelui de 15-20% indică boala arterială periferică. Determinarea indicelui gleznă-braț Măsurarea presiunii sistolice segmentare la diferite nivele Măsurarea presiunii sistolice la diferite nivele la nivelul membrelor este utilizată pe scară largă pentru detectarea și localizarea segmentală a leziunilor semnificative hemodinamic la nivelul marelor vase. Spre deosebire de indicele gleznă- braț, măsurarea presiunii segmentare poate deteremina localizarea leziunii. Metoda se realizează astfel: manșeta
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
semnificative hemodinamic la nivelul marelor vase. Spre deosebire de indicele gleznă- braț, măsurarea presiunii segmentare poate deteremina localizarea leziunii. Metoda se realizează astfel: manșeta unui sfingomanometru este plasată la diverse nivele și se utilizează un receptor Doppler distal, măsurându-se astfel presiunea sistolică la nivelul arterelor mari. Localizarea leziunii este determinată în funcție de apariția gradientului de presiune. Un gradient mai mare de 20 mmHg între două segmente adiacente indică o stenoză subiacentă. Gradientul între coapsă inferior și gambă superior indică leziune de arteră femurală
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
nivel iliac care determină gradient de repaus redus sau chiar nul, presiuni crescute fals la pacienții cu diabet și artere calcificate, incompresibile, imposibilitatea de a face diferența pe baza acestei metode între stenoză și ocluzie. Exemplu de măsurare a presiunii sistolice segmentare Pletismografia segmentară sau determinarea puls-volum: În vederea efectuării acestui test manșeta este plasată la un anumit nivel al membrului inferior și se conectează la un pletismograf pentru a determina modificările de volum. Manșeta se umflă până la 60-65 mmHg, o presiune
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
segmentară reprezintă o tehnică utilă atât în diagnosticul pacientilor cu boala arterial periferica cat și în urmarirea după revascularizare a pacientilor. Aceasta metoda poate prezice riscul de ischemie critica și de amputare. Comparativ cu angiografia, pletismografia segmentală și determinarea presiunii sistolice la diferite nivele au o acuratețe de 85% în determinarea și localizarea unei leziuni semnificative. Utilizate în combinație acuratețea lor atinge 95%. Măsurarea presiunii la nivelul degetului și indicele braț-deget Pacienții cu diabet în evoluție îndelungată, insuficiență renală sau alte
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
unei leziuni semnificative. Utilizate în combinație acuratețea lor atinge 95%. Măsurarea presiunii la nivelul degetului și indicele braț-deget Pacienții cu diabet în evoluție îndelungată, insuficiență renală sau alte afecțiuni ce determină calcificări vasculare pot avea artere tibiale incompresibile, determinând presiuni sistolice fals crescute. Măsurarea presiunii la nivelul unor artere incompresibile se definește ca o presiune la nivelul gleznei mai mare de 250 mmHg sau un indice gleznă-braț mai mare de 1.4. În aceste situații este recomandată măsurarea presiunii la nivelul
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
Examinarea din punct de vedere vascular a piciorului cu palparea pulsului proximal, graftului și vaselor outflow. ● Măsurărea periodică a indicelui gleznă braț de repaus și dacă e posibil de efort. ● Examenul Doppler a întregului graft venos cu calculul maximului velocității sistolice și raportului velocităților la nivelul leziunilor identificate. ● Programul de urmărire trebuie efectuat imediat postoperator și apoi la intervale regulate timp de 2 ani. By-pass-urile venoase femuro-poplitee sau femuro-tibiale trebuie urmărite la 3,6,12 luni și ulterior anual. AFECTAREA ARTEREI
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
clinice care impun nivel de îngrijire de terapie intensivă; ... d) injurii de mediu (hipo-/hipertermia, înecul, electrocuție); ... e) tratamente noi/experimentale cu potențial de complicații. ... 1.c) Criteriul: Parametrii obiectivi A. Semne vitale a) puls 150 b/minut; ... b) TA sistolica ... c) TA medie ... d) PA diastolica 120 mmHg; ... e) stopul respirator de orice cauza; ... f) frecvență respiratorie 35 r/minut sau ... g) riscul de oprire respiratorie; ... h) alterarea bruscă a stării de conștiență (modificarea scorului Glasgow cu mai mult de
REGULAMENT din 24 noiembrie 2009 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a secţiilor şi compartimentelor de anestezie şi terapie intensivă din unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222377_a_223706]
-
electrocardiogramă în 12 derivații (la solicitarea medicului); ... f) pacientul este în stop cardio-respirator, iar în acest caz vor fi transmise următoarele date: ritm cardiac, pulsoximetrie, tensiune arterială, electrocardiogramă în 12 derivații (la solicitarea medicului) ... g) pacientul este cu tensiunea arterială sistolică ... (8) Pe lângă transmiterea datelor menționate la alin. (7), echipajele de intervenție ale ambulanțelor de tip B2 comunică următoarele informații minime telefonic sau radiotelefonic: ... a) vârsta pacientului ... b) sexul pacientului ... c) starea generală a pacientului: dacă este cooperant/confuz/agitat/inconștient
ORDIN nr. 691 din 17 decembrie 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale titlului IV "Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206363_a_207692]
-
tipologie, diagnostic, implicații clinice): - hipertensiune de debit. - hipertensiune de rezistență. - hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut. - hipertensiunea venoasă pulmonară. - hipertensiunea arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctație de aortă. 7. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în barajul diastolic și sistolic: - pericardita, fibroelastoza, dilatare ventriculară. - stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială, coarctația de aortă. 8. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în scurtcircuit și regurgitare valvulară: - comunicare interatrială, vene pulmonare aberant conectate, canal ventricul stâng - atriu drept, canal atrioventricular comun (forma completă
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
hipertensiune de debit b. hipertensiune de rezistență c. hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut d. hipertensiune venoasă pulmonară e. hipertensiune arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctație de aortă 7. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în barajul diastolic și sistolic: a. pericardita, dilatare ventriculară. b. stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială, coarctația de aortă 8. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în șuntul stânga-dreapta și dreapta-stânga: a. comunicare interatrială, vene pulmonare aberant conectate, canal ventricul stâng-atriu drept, canal atrio-ventricular comun (forma
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]